Din interpretarea dispoziţiilor art. 244^1 din Codul de procedură civilă, rezultă că numai încheierile prin care instanţa se pronunţă asupra suspendării, şi anume cele prin care procesul a fost suspendat sau a fost respinsă cererea de suspendare, pot fi atacate cu recurs separat.
Rezultă aşadar că încheierea prin care s-a respins cererea de suspendare poate fi atacată numai odată cu fondul, în condiţiile art. 282 alin. 2 din Codul de procedură civilă, aceasta având caracterul unei încheieri premergătoare.
(Decizia nr. 15 din 10 ianuarie 2003 – Secţia a IV-a civilă)
Prin încheierea din 9.10.2002, Tribunalul Bucureşti – Secţia a IV-a civilă a respins cererea de suspendare a judecării cererii de apel în Dosarul nr. 4206/2002, cerere de suspendare formulată de apelanta SC “X.” SA.
împotriva încheierii a formulat recurs apelanta SC “X.” SA.
Recursul declarat de recurentă împotriva încheierii prin care s-a respins cererea de suspendare a judecării apelului este inadmisibil.
Conform dispoziţiilor art. 282 alin. 2 din Codul de procedură civilă, împotriva încheierilor premergătoare nu se poate face apel decât odată cu fondul cauzei, în afară de cazul când prin ele s-a întrerupt cursul judecăţii.
în apel nu s-a întrerupt cursul judecăţii, deoarece cererea de suspendare a fost respinsă, iar dispoziţia legală se aplică pentru identitate de raţiune şi în faza recursului.
Este adevărat că, potrivit art. 2441 alin. 1 din Codul de procedură civilă, încheierea prin care instanţa se pronunţă asupra suspendării poate fi atacată cu recurs, în mod separat, însă din dispoziţiile alin. 2 al aceluiaşi text de lege rezultă că recursul este admisibil numai în cazul în care procesul a fost suspendat sau a fost respinsă cererea de repunere pe rol a cauzei.
în consecinţă, aplicarea legii în spiritul ei face inadmisibil recursul declarat împotriva încheierii de respingere a cererii de suspendare, deoarece legiuitorul, prin edictarea dispoziţiei legale menţionate, nu a avut în vedere fragmentarea sau posibilitatea de tergiversare a procesului prin reglementarea posibilităţii de declarare a apelului împotriva unei încheieri prin care nu a fost întrerupt cursul judecăţii, ci, dimpotrivă, a edictat un text de lege util în cazurile de suspendare a cursului judecăţii, în scopul finalizării proceselor suspendate.
Faţă de cele menţionate, recursul este inadmisibil şi a fost respins.
