In fapt, petentul a aratat ca a fost pus în posesia celor doua terenuri de 5.000 m.p. si de 3.000 m.p. prin procesele verbale din 25.05.1992, în baza hotarârii Comisiei judetene Calarasi nr. 41/13.08.1991, conform art. 36 din Regulamentul privind procedura de constituire atributiile si functionarea comisiilor pentru stabilirea dreptului de proprietate privata, aprobat prin HG nr. 131/1991.
Potrivit acestei norme juridice, pârâta avea obligatia de a înainta documentatia catre Comisia judeteana de fond funciar Calarasi în vederea emiterii titlurilor de proprietate. Totusi, pârâta a refuzat pâna în prezent sa-si îndeplineasca atributiile care decurg din lege, în pofida adresei pe care a depus-o recomandat la data de 14.09.2009.
In drept, reclamantul a invocat dispoz. art. 1073 c. civil, rap. la art. 36 alin. 1 din Regulamentul aprobat prin HG nr. 890/2005 si a depus la dosar adresa din 14.09.2009 si 2 procese verbale de punere în posesie din 25.05.1992.
Pârâta a formulat întâmpinare, în continutul careia a aratat ca, urmare a unei analize amanuntite, a ajuns la concluzia ca pe data de 25.05.1992 au fost emise eronat fisele de punere în posesie, fara numar, cu cele doua suprafete de teren de 5.000 m.p. respectiv 3.000 m.p. situate în intravilan, pentru reclamant, fara a fi înscris în anexele validate, prin hotarârea nr. 41/13.08.1992. In anexa nr. 3, pozitia 110 M, la Regulamentul de aplicare a Legii nr. 18/1991, este înscris numitul M I cu mostenitorii M V, M N si M G, cu suprafata totala de 3,26 ha. care a fost diminuata, prin hotarârea nr. 801/1994, a Comisiei judetene Calarasi, pozitia 45, de la 3,26 ha. la 2,96 ha.
Pârâta a mai aratat ca nu se poate emite titlu de proprietate pentru cele 2 terenuri situate în intravilan din doua motive :
– suprafetele din fisele de punere în posesie sunt în indiviziune pentru cei trei mostenitori ai lui M I, si nu numai pentru reclamantul M N, asa cum au fost întocmite fisele ;
– în anexa nr. 3 pozitia 110 nu este prevazut decât 0,36 ha. teren intravilan , din care 0,10 ha. curti – constructii, iar suprafata solicitata de mostenitorii defunctului M I este mult mai mare decât aceasta suprafata.
Pârâta a mai depus la dosar anexa nr. 3 si 2 procese verbale de punere în posesie a reclamantului ce dateaza din 25.05.1992.
Comisia judeteana Calarasi a depus la dosar adresa cu nr. 837/15.02.2010 însotita de copia întâmpinarii formulata de pârâta si de hotarârea nr. 801/7.07.1994.
La dosar au mai fost depuse copia sentintei civile nr. 299/16.02.2009 a Judecatoriei Oltenita, adresa nr. 358/17.02.2010 a pârâtei, în care mentioneaza ca nu detine copia hotarârii nr. 41/1992 a Comisiei judetene Calarasi, adresa însotita de copie fila din registrul agricol, hotarârea nr. 801/7.07.1994, copie referat , decizia civila nr. 502/20.10.2009 a Curtii de Apel Bucuresti, schite ale terenurilor, autorizatii de construire si certificate de urbanism.
In cauza s-a administrat proba cu înscrisuri din analiza carora instanta a retinut în fapt ca, prin procesele verbale de punere în posesie din 25.05.1992 (filele 5 – 6 ) , reclamantul M N a fost pus în posesie cu cele 2 terenuri de 5.000 m.p. si respectiv 3.000 m.p. situate în intravilanul com. M, si ca prin cererea de la fila 4 expediata prin posta de catre reclamant, pârâtei, potrivit recipisei postale de la fila 7, reclamantul a solicitat pârâtei înaintarea documentatiei aferente catre Comisia judeteana Calarasi de fond funciar, în vederea emiterii titlurilor de proprietate pentru cele doua suprafete de teren.
Pârâta Comisia locala M nu a înaintat aceasta documentatie, pentru motivele invocate în întâmpinare si anume ca în anexa nr. 3 pozitia 110 este înscris M I ai carui mostenitori sunt M V, reclamantul M N si M G cu suprafata de 3,26 ha. care a fost diminuata prin hotarârea nr. 801/1994 a Comisiei judetene Calarasi, la 2,96 ha., pe de o parte iar, pe de alta parte, autorul reclamantului figureaza cu teren intravilan în suprafata de 0,10 ha. categoria curti – constructii, iar suprafata solicitata de reclamant este mai mare, si anume de 8000 m.p. în total.
Împrejurarile în care au fost emise cele doua procese verbale de punere în posesie din 25.05.1992 sunt de neînteles, întrucât potrivit filei din registrul agricol, autorul reclamantului, si anume M I, nu a detinut în intravilan decât 1000 m.p.
Prin urmare, pretentia reclamantului de a fi împroprietarit cu terenul de 8.000 ,m.p. situat în intravilan este neîntemeiata, din moment ce nici autorul lui nu a detinut acest teren si nici reclamantul nu a produs vreo dovada în proprietate 8.000 m.p. în intravilanul com. M.
Prin sentinta civila nr. 314 din 23 februarie 2010, Judecatoria Oltenita a respins actiunea formulata de reclamantul M N în contradictoriu cu pârâta Comisia Locala de Fond Funciar M, retinând netemeinicia pretentiilor reclamantului.
Împotriva acestei sentinte, în termen legal, a declarat recurs M N, criticând-o pentru nelegalitate si netemeinicie motivat de faptul ca instanta nu a stabilit toate datele din care trebuia sa traga o concluzie justa cu privire la drepturile si obligatiile reciproce ale partilor, facând o gresita aplicare a legii, deoarece a retinut ca suprafetele din fisele de punere în posesie sunt în indiviziune pentru cei trei mostenitori ai lui M I desi din acestea reiese ca a fost pus în posesie doar recurentul reclamant cu suprafata de 5000 m p. teren intravilan si de 3000 m.p. teren intravilan, suprafete deduse din suprafata totala reconstituita tuturor mostenitorilor în extravilanul localitatii.
În dovedirea motivelor de recurs s-au depus: întâmpinare formulata de Primaria comunei M, Hotarârea nr.801/07.07.1994 emisa de Prefectura judetului Calarasi, adresa nr. 97 din 02.02.2001, copie fila din registrul agricol.
Analizând actele si lucrarile dosarului si sentinta atacata în raport de motivul de recurs invocat, precum si din oficiu, tribunalul retine ca recursul declarat este nefondat si urmeaza a fi respins.
Procesele verbale de punere în posesie mentionate de reclamant nu-i confera acestuia îndreptatirea procesuala de a obtine obligarea Comisiei Locale la înaintarea anexelor validate CJCDPRT Calarasi în vederea emiterii unui titlu de proprietate numai în favoarea sa în conditiile în care acesta recunoaste ca suprafetele respective fac parte din suprafata totala de 2,96 ha ce i-a fost reconstituita în indiviziune cu ceilalti 2 mostenitori îndreptatiti, iar potrivit art. 13 (3) din Legea 18/1991, titlul de proprietate se emite pe numele tuturor mostenitorilor acestia urmând a proceda la reglementarea raporturilor dintre ei potrivit dreptului comun.
Chiar daca procesele verbal de punere în posesie n-au fost anulate si au intrat în circuitul civil în forma în care au fost întocmite, ele nu sunt apte sa determine emiterea unui titlu de proprietate numai în favoarea reclamantului pentru suprafetele mentionate în acestea, pe deoparte întrucât nu-i apartin în exclusivitate ci tuturor mostenitorilor carora li s-a admis cererea de reconstituire, de pe urma autorului comun iar, pe de alta parte „schimbul de terenuri” invocat de reclamant si recunoscut în adresa nr. 97/2001 emisa de pârâta Comisia Locala de Fond Funciar M nu poate fi omologat în sensul validarii unei alte anexe decât cea validata initial odata cu admiterea cererii de reconstituire a suprafetelor detinute de autorul reclamantului în extravilan, ele neputând fi trecute, printr-un artificiu lipsit de valabilitate juridica, în intravilan asa cum pretinde recurentul.
Pentru aceste considerente tribunalul apreciaza ca sentinta pronuntata de instanta de fond este temeinica si legala motiv pentru care recursul formulat împotriva sentintei civile nr. 314/2010 a Judecatoriei Calarasi va fi respins ca nefondat.
