Fond funciar. Reconstituire drept de proprietate. Fondul funciarReconstituiri (fapte, acte, drepturi)


La apelul nominal făcut în şedinţa publică s-a prezentat av. Călin Camelia pentru recurentul-reclamant, lipsind celelalte părţi.

Procedura legal îndeplinită.

S-a făcut referatul cauzei de către grefier , după care :

Av. C. Călin pentru recurentul-reclamant , având cuvântul, arată că nu mai are cereri de formulat şi apreciază cauza în stare de judecată.

Instanţa ia act de faptul că nu mai sunt cereri de formulat, apreciază cauza în stare de judecată şi acordă cuvântul părţii pentru susţineri.

Av. C. Călin pentru recurentul-reclamant , având cuvântul, solicită admiterea recursului şi modificarea în tot a sentinţei civite recurate în sensul de a constata că cererea de reconstituire a dreptului de proprietate asupra terenului extravilan situat pe raza comunei Gurbăneşti, jud. Călăraşi este depusă în termenul legal. Astfel, arată că în mod eronat instanţa de fond a avut în vedere art.33 din Lg nr. 1/2000 modificată prin Lg nr. 247/2005 pe considerentul că recurentul este una din persoanele cărora le-a fost respinsă cererea Motivarea face referire la sentinţa civilă nr. 1575/1992 pronunţată de Judecătoria Olteniţa, însă această sentinţă a respins ca tardivă plângerea recurentului împotriva unei adrese primită de la Comisia Judeţeană Călăraşi prin care se răspundea la faptul că nu fusese recurentul trecut pe listele întocmite şi afişate de Comisia Gurbăneşti la acea vreme şi nu a avut ca obiect o hotărâre de respingere a cererii recurentului depuse în baza Lg nr. 18/1991.

Astfel, prin respectiva adresă Comsia Judeţeană Călăraşi nu s-a pronunţat asupra cererii formulate de Comisia Locală şi a dovezilor solicitate şi anexate acesteia, ci a soluţionat negativ plângerea împotriva faptului că recurentul nu apărea în tabelele afişate la sediul Primăriei Gurbăneşti printre personale cărora li se reconstituise dreptul de proprietate de către acea comisie locală.

Mai arată că temeiul legal al aprecierii cererii reclamantului ca tardivă, nu este aplicabil în speţă, iar conform dispoziţiilor legale nu există o prevedere care să oblige ca o persoană ce a formulat o dată o cerere să mai formuleze una dacă nu a fost soluţionată.

Fără cheltuieli de judecată.

INSTANŢA

Asupra recursului civil de faţă

Prin cererea formulată la data de 07.05.2008 înregistrată pe rolul Judecătoriei Lehliu Gară sub nr. 685 reclamantul Dumitru Gheorghe, domiciliat în mun. Bucureşti, str. Simetriei, nr.22, sector 2, a chemat în judecată pe pârâtele Comisia Judeţeană pentru Stabilirea Dreptului de Proprietate Asupra Terenurilor Călăraşi cu sediul în mun. Călăraşi, str. Sloboziei nr.9-11, jud. Călăraşi, şi Comisia Locală pentru Stabilirea Dreptului de Proprietate Asupra Terenurilor Gurbăneşti cu sediul în com. Gurbăneşti, jud. Călăraşi, solicitând instanţei, ca prin hotărârea ce se va pronunţa, să se anuleze Hotărârea nr. 516 din 04.04.2008 dată de pârâta Comisia Judeţeană Călăraşi şi obligarea pârâtelor să reconstituie reclamantului dreptul de proprietate asupra terenului în suprafaţă de 5 ha pe teritoriul com. Gurbăneşti, jud. Călăraşi de la autorul Ion T. Dumitru.

În motivarea acţiunii s-a arătat că reclamantul a formulat la data de 02.04.1991 cerere pentru reconstituirea dreptului de proprietate asupra terenului ce a aparţinut autorului Ion T. Dumitru la pârâta Comisia Comunală Pentru Stabilirea Dreptului de Proprietate Asupra Terenurilor Gurbăneşti, în calitate de moştenitor al autorului Ion T.Dumitru.

Ulterior acestei cereri, pârâta Comisia Locală Gurbăneşti a solicitat reclamantului să facă dovada faptului că terenul pentru care solicită reconstituirea dreptului de proprietate a aparţinut autorului Ion T. Dumitru, fapt pentru care reclamantul a prezentat pe martorii Sandu Chiriţă şi Marin Ion Gheorghe la data de 16.04.1992, care au prezentat declaraţii olografe în faţa secretarului com. Gurbăneşti în sensul celor solicitate de această pârâtă, după care reclamantului i s-a comunicat că o să primească un răspuns prin poştă.

A mai arătat reclamantul că s-a îmbolnăvit grav şi nu a avut posibilitatea să se intereseze de modalitatea în care a fost soluţionată cererea sa privitoare la reconstituirea dreptului de proprietate în litigiu, însă după intrarea în vigoare a Legii nr.247/2005 fiul reclamantului s-a interesat de cererea arătată mai sus, ocazie cu care i s-a comunicat verbal că este necesar să completeze această cerere cu documente doveditoare, deoarece registrele agricole în care era înscris autorul reclamantului, defunctul Dumitru T. Ion, au ars în anul 1952.

Faţă de această nouă solicitare reclamantul a făcut numeroase diligenţe prin care a reuşit să procure documentele ce dovedesc că terenul pentru care solicită să i se reconstituie dreptul de proprietate a aparţinut autorului reclamantului despre care s-a făcut vorbire mai sus, aceste documente fiind eliberate de Arhivele Naţionale – Direcţia Judeţeană Ilfov.

Reclamantul a depus aceste documente la pârâta Comisia Locală Gurbăneşti care a comunicat reclamantului că există teren pentru reconstituirea dreptului de proprietate în litigiu, şi a făcut propunere de admitere a cererii reclamantului către pârâta Comisia Judeţeană Călăraşi, însă în mod eronat a calificat documentele prin care reclamantul a completat cererea formulată în anul 1991 ca fiind o cerere nouă.

Datorită acestei calificări prin hotărârea în litigiu pârâta Comisia Judeţeană Călăraşi a respins cererea reclamantului de a i se reconstitui dreptul de proprietate asupra terenului ce a aparţinut autorului reclamantului, defunctul Ion T. Dumitru.

Pârâtele nu au formulat întâmpinare şi nici nu au solicitat administrarea de probe în apărare

Prin sentin?a civilă nr.607/27.06.2008 instan?a a admis cererea reclamantului, a anulat hotărârea comisiei jude?ene atacate ?i a obligat pârâtele la reconstituirea dreptului de proprietate asupra terenului de 5 ha .

Împotriva acestei hotărâri a formulat recurs Comisia Jude?eană Călăra?i, iar prin decizia civilă nr.563 R/27.08.2008 Tribunalul Călăra?i a casat hotărârea instan?ei de fond ?i a trimis cauza spre rejudecare, stabilind ca îndrumări să se stabilească prin suplimentarea probatoriului dacă reclamantul a formulat cerere de reconstituire după intrarea în vigoare a Legii 247/2005 în termen, urmând ca în raport de aceasta să î?i analizeze competen?a fa?ă de dispozitivul hotărârii comisiei jude?ene atacate, care nu a analizat cererea pe fond.

După casare dosarul a fost înregistrat pe rolul Judecătoriei Lehliu-Gară sub nr. 1446 la data de 25.09.2008.

După casare instan?a a pus în vedere reclamantului să depună în scris arborele genealogic fa?ă de defunctul pentru care solicită reconstituirea ?i din oficiu a solicitat Comisiei Locale Gurbăne?ti comunicarea întregului dosar privind pe reclamant în baza Lg.18/1991 ?i următoarele, acte aflate la filele 11-82.

Prin sentinţa nr. 5/08.01.2009 Judecătoria Lehliu Gară a respins acţiunea formulată de reclamantul Dumitru Gheorghe, împotriva pârâtelor Comisia Judeţeană Pentru Stabilirea Dreptului de Proprietate Asupra Terenurilor Călăraşi şi Comisia Locală Pentru Stabilirea Dreptului de Proprietate Asupra Terenurilor Gurbăneşti, ca neîntemeiată.

Pentru a se pronunţa astfel, instanţa de fond a reţinut că cererea formulată de reclamant la data de 11.02.2008 şi înregistrată sub nr. 11191/11.02.2008 la Instituţia Prefectului Călăraşi este tardivă în raport de termenul prevăzut la art.33 din Lg nr. 1/2000 astfel cum a fost modificată de Lg nr. 247/2005, de 30.11.2005 până la care reclamantul putea formula cerere de reconstituire a dreptului de proprietate.

Totodată, instanţa de fond a reţinut că deşi reclamantul a formulat cerere în baza Lg nr. 18/1991 (la 02.04.1991) era necesar a formula o nouă cerere în baza legilor fondului funciar următoare, ultima care îi oferea această posibilitate fiind Lg. nr.247/2005 deoarece cererea sa formulată în baza Lg nr. 18/1991 a fost soluţionată în sensul respingerii.

Împotriva acestei sentinţe a declarat recurs în termen legal, recurentul reclamant Dumitru Gheorghe, criticând-o pentru nelegalitate în baza dispoziţiilor art. 304/1 Cpc.

Se arată de recurentul reclamant că soluţia instanţei de fond a fost dată cu aplicarea greşită a legii, arătând că în mod greşit instanţa de fond a avut în vedere dispoziţiile art.33 din Lg nr. 1/2000 modificată prin Lg nr. 247/2005 apreciind că recurentul ar fi una din persoanele cărora le-a fost respinsă cererea, în situaţia în care cererea reclamantului formulată în baza Lg nr. 18/1991 nu a fost soluţionată.

Sentinţa civilă nr. 1575/25.06.1992 pronunţată de Judecătoria Olteniţa, invocată de instanţă, a respins ca tardivă plângerea reclamantului împotriva unei adrese primită de la Comisia Judeţeană Călăraşi de fond funciar prin care se dădea un răspuns la faptul că nu fusese trecut reclamantul pe listele întocmite şi afişate la acea vreme de Comisia com. Gurbăneşti, şi nu a avut ca obiect o hotărâre de respingere a cererii reclamantului formulată în baza Lg nr. 18/1991 republicată.

În drept s-au invocat dispoziţiile art. 304/1 Cpc.

A solicitat şi judecarea cauzei în lipsă conform art.242 alin.2 Cpc

Intimatele pârâte Comisia Locală Gurbăneşti de fond funciar şi Comisia Judeţeană Călăraşi de fond funciar nu au formulat întâmpinare.

Soluţia instanţei de fond a fost criticată prin prisma dispoziţiilor art.304/1 Cpc, respectiv examinarea cauzei sub toate aspectele.

Din motivele arătate coroborate cu probatoriul administrat, tribunalul constată că în cauză se regăsesc motivele de nelegalitate reglementate de art.304 pct.9 Cpc, respectiv aplicarea greşită a legii.

Sub acest aspect, legalitatea sentinţei a fost verificată şi prin prisma motivului arătat şi probatoriului administrat în faţa instanţei de fond.

Referitor la motivul de recurs invocat aplicarea greşită a dispoziţiilor art.33 din Lg nr.1/2000 modificată prin Lg nr. 247/2005 de către instanţa de fond, atunci când a apreciat că reclamantul face parte din persoanele cărora le-a fost respinsă cererea pentru reconstituirea dreptului de proprietate, tribunalul îl constată nefondat, având în vedere faptul că recurentul reclamant a formulat cerere pentru reconstituirea dreptului de proprietate în baza Lg nr. 18/1991 la data de 02.04.1991, iar cererea reclamantului a fost respinsă prin sentinţa civilă nr. 1575/25.06.1992 pronunţată de Judecătoria Olteniţa.

Sub acest aspect, instanţa de fond a stabilit corect că hotărârea contestată este legală, nefiind produse alte dovezi din care să rezulte că reclamantul a formulat o altă cerere de reconstituire a dreptului de proprietate în temeiul legilor ulterioare ale fondului funciar, Lg nr. 169/1997, Lg nr. 1/2000 sau Lg nr. 247/2005, cât şi din recunoaşterea acestui fapt de către apărătorul recurentului reclamant în cadrul concluziilor pe fond.

Singura cerere existentă la dosarul comisiei locale de fond funciar este cea înregistrată sub nr. M 191/11.02.2008 la Instituţia Prefectului Călăraşi.

Această cerere faţă de dispoziţiile art.33 din Lg nr. 1/2000 astfel cum a fost modificată prin Lg nr. 247/2005 este tardivă în raport de termenul prevăzut de 30.11.2005 până la care recurentul reclamant putea formula cerere de reconstituire, astfel că hotărârea comisiei judeţene privind calificarea cererii depuse de recurentul reclamant la 11.02.2008 ca tardivă este corectă în raport de dispoziţiile legale enunţate, neexistând motive de anulare a hotărârii nr. 516/04.04.2008 a Comisiei Judeţene Călăraşi de fond funciar.

Potrivit art.33 din Lg nr. 1/2000 modificată prin Lg nr. 247/2005 pot cere reconstituirea dreptului de proprietate foştii cărora li s-au respins cererile sau, modificat/ anulat adeverinţele de proprietate, procesele verbale de punere în posesie sau titlurile de proprietate prin nesocotirea art.III din Lg nr. 169/1997, precum şi persoanele care nu au depus cerere în termenul prevăzut de Lg nr. 169/1997 sau Lg nr. 1/2000.

În cazul în speţă, reclamantul se încadrează în categoria persoanelor care au formulat cerere de reconstituire şi căruia i-a fost respinsă cererea prin sentinţa civilă nr. 1575/25.06.1992 a Judecătoriei Olteniţa.

Cum potrivit dispoziţiilor art.8 alin.3 coroborate cu art.33 din Lg nr. 18/1991 modificată, reconstituirea dreptului de proprietate asupra terenurilor se face numai la cerere, iar recurentul reclamant a formulat cererea pentru reconstituirea dreptului de proprietate la data de 11.02.2008, cu depăşirea termenului prevăzut la art.33 din legea fondului funciar de 30.11.2005, hotărârea comisiei judeţene privind calificarea cererii depuse de recurentul reclamant ca fiind tardivă este corectă, neexistând motive de anulare a hotărârii comisiei judeţene.

Cum motivul de recurs invocat este nefondat, iar tribunalul, analizând cauza sub toate aspectele, prin dispoziţiile art.304/1 Cpc nu a stabilit existenţa unor motive de ordine publică, în baza art.312 Cpc urmează a respinge recursul declarat de recurentul reclamant Dumitru Gheorghe împotriva sentinţei civile nr. 5/08.01.2009 a Judecătoriei Lehliu Gară.

PENTRU ACESTE MOTIVE,

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

În baza art. 312 Cod proc civilă respinge recursul declarat de recurentul reclamant Dumitru Gheorghe împotriva sentinţei civile nr. 5/08.01.2009 a Judecătoriei Lehliu Gară.

Irevocabilă.