In fapt, reclamanta a aratat ca din eroare s-a trecut întreaga suprafata de teren de 6 ha. 2.000 m.p. pe numele mamei sale SA, în contextul în care acest teren se afla în patrimoniul tatalui sau decedat, de la parintii acestuia conform anexei eliberate de Primaria Vasilati, iar acesta avea descendenti directi.
SA nu a avut niciodata teren pe teritoriul com. Vasilati.
Fata de aceste motive, solicita rectificarea titlului de proprietate nr. 93.561 din 6.12.1996 si emiterea unei hotarâri judecatoresti în acest sens.
In drept a invocat Legea nr. 18/1991 si art. 82 si urm. C.pr.civila.
Reclamanta a depus la dosar copia cartii de identitate, a titlului de proprietate nr. 93561/6.12.1996, copia certificatului de deces a lui SA iar, la termenul din 12.01.2010, în sedinta publica si-a precizat actiunea în sensul ca întelege sa se judece în contradictoriu cu mama sa, pârâta SA, cu pârâta Comisia locala Vasilati si cu pârâta Comisia judeteana Calarasi iar nu si cu pârâta Primaria com. Vasilati, prin Primar.
La dosar au mai fost depuse adresa cu nr. 227/22.01.2010 a Primariei com. Vasilati, însotita de actele care au stat la baza emiterii titlului de proprietate în litigiu.
Prin cererea de la fila 20, reclamanta CM, a precizat ca solicita citarea în cauza în calitate de pârâte a lui SA si SE.
Pârâta SA a depus procura autentificata sub nr. 57/1.02.2010 de reprezentarea sa în judecata prin mandatar TI si copia cartii de identitate a acesteia din urma.
Reclamanta a mai depus la dosar copia adresei nr. 750/24.02.2009 eliberata de Primaria com. Vasilati, fila 21, potrivit careia suprafata de 6,20 ha. a fost înscrisa în CAP de defuncta MD, mama defunctului St.A..
La termenul din 2.02.2010, la cererea instantei, reclamanta a declarat ca nu a formulat o cerere de reconstituire a dreptului de proprietate, ci mama ei, pârâta SA, si presupune ca mama ei a înstrainat terenul celeilalte pârâte SE, sora ei.
Pârâta SA a acceptat succesiunea defunctului St.A, sotul pârâtei, respectiv tatal ei, (al reclamantei) si ca ea nu a acceptat succesiunea, bazându-se pe încrederea în mama ei care a zis ca are doua fete si ca dupa moartea ei, mostenirea se va împarti în mod egal.
Pârâta SA a formulat întâmpinare (filele 25 – 28) prin care solicita respingerea actiunii principale. Solicita si cheltuieli de judecata.
In motivarea întâmpinarii arata ca actiunea formulata de reclamanta CM nu este întemeiata solicitând respingerea acesteia.
Obiectul actiunii este o actiune în constatare. Prin chiar cererea de chemare în judecata reclamanta a înteles sa o califice de o asemenea maniera. Dispozitiile codului de procedura civila rezerva actiunii în constatare numai un caracter subsidiar.
Potrivit art. 111 C.pr.civila parte care are interes poate sa faca cerere pentru constatarea existentei sau neexistentei unui drept. Cererea nu poate fi primita daca partea poate cere realizarea dreptului.
Prin urmare, în conditiile în care partea are la îndemâna calea realizarii dreptului sau, ea nu poate uzita de actiunea în constatare.
Fata de aceste motive, solicita sa se constate ca actiunea este inadmisibila si solicita respingerea ca atare.
Obiectul actiunii este ambiguu. O actiune civila trebuit sa aiba un obiect clar pentru ca instanta sa o poata califica si, în raport de calificarea data ei, sa o poata solutiona în mod legal. Reclamanta solicita rectificarea titlului de proprietate nr. 93561/1996, dar nu precizeaza de ce natura este aceasta rectificare, respectiv ce anume urmeaza a fi rectificat în cuprinsul titlului de proprietate. Nu se precizeaza care element al titlului de proprietate este eronat si se impune a fi rectificat.
In aceasta situatie, nici instanta de judecata nu poate purcede la solutionarea ei, întrucât nu cunoaste cu exactitate ceea ce doreste reclamanta sa spuna judecatii prin actiunea sa. O asemenea actiune informa nu poate fi primita.
In privinta actiunii principale, invoca exceptia lipsei de interes a reclamantei, întemeiata pe dispoz. art. 8 alin. 3 din Legea nr. 18/1991.
Potrivit acestui text de lege stabilirea dreptului de proprietate în privinta terenurilor se face la cerere. Prin urmare, persoana interesata trebuie sa depuna la comisia locala de fond funciar pe raza careia se afla terenul vizat, cerere prin care solicita expres sa i se reconstituie dreptul de proprietate asupra lui.
Prin depunerea cererii, persoana în cauza îsi legitimeaza un teren. Nedepunerea cererii împiedica nasterea acestui interes legitim. Pe de alta parte, nedepunerea unei astfel de cereri, decade persoana respectiva din dreptul de a mai solicita si a obtine reconstituirea dreptului de proprietate asupra terenului vizat de catre ea.
Dupa cum rezulta din înscrisurile aflate la dosar, singura care a depus cerere la Comisia locala Vasilati pentru terenul în litigiu a fost pârâta SA. Reclamanta nu a depus o asemenea cerere. Prin urmare, ea nu-si poate legitima un interes în prezenta cauza.
Fata de aceste motive, invocata exceptia lipsei de interes a reclamantei, solicitând admiterea acesteia si respingerea actiunii principale.
Pe de alta parte, solicita sa se observe ca titlul de proprietate ce formeaza obiectul prezentului proces, a intrat în circuitul civil si si-a produs pe deplin efectele.
Titlul de proprietate în cauza a mai fost supus unei judecati în dosarul nr. 3367/269/2007 al Judecatoriei Oltenita, în care s-a pronuntat sentinta civila nr. 693/8 aprilie 2008 modificata în parte prin decizia nr. 369/A/21 octombrie 2008 a Tribunalului Calarasi.
Prin contractul de vânzare – cumparare autentificat sub nr. 2695/23 mai 2008 de Biroul Notariatului Public Oltenita, pârâta a înstrainat numitei TI din titlul de proprietate suprafata de 2,00 ha. situata în tarlaua 62/1, parcela 21, si suprafata de 3,0335 ha. situata în tarlaua 43/6, parcela 1.
Fata de aceste motive, solicita respingerea actiunii principale.
In drept si-a întemeiat întâmpinarea pe dispoz. art. 115 – 118 C.pr.civila precum si pe dispoz. art. 274 C.pr.civila.
La dosar au mai fost depuse, în copii, sentinta civila nr. 693/8.04.2008 a Judecatoriei Oltenita, decizia civila nr. 259/A/21.10.2008 a Tribunalului Calarasi, contractul de vânzare – cumparare autentificat sub nr. 2695/23.05.2008, acte de stare civila , sentinta civila nr. 1235/1992 a Judecatoriei sect. 4 Bucuresti, adresa cu nr. 447/15.02.2010 a pârâtei Comisia judeteana Calarasi însotita de actele care au stat la baza emiterii titlului de proprietate nr. 93.561/1996, împuterniciri avocatiale, un memoriu al reclamantei intitulat „declaratie„ o precizare a cererii prin care reclamanta a solicitat rectificarea titlului de proprietate în sensul mentionarii în acest titlu a tuturor proprietarilor îndreptatiti, cu precizarea cotelor ce revin fiecaruia, adeverinta nr. 317/1.02.2010 eliberata de Primaria comunei. Vasilati, potrivit careia SA s-a prezentat, la data de 15.03.1991, la sediul primariei, unde a depus cerere pentru restituirea suprafetei de pamânt potrivit Legii nr. 18/1991, copia acestei cereri înregistrata sub nr. 2036/15.03.1991, adeverinta nr. 292/24.09.1991 conform careia pârâtei SA i s-a stabilit dreptul de proprietate prin hotarârea Comisiei judetene Calarasi nr. 53/12.09.1991 pentru suprafata de 6,10 ha., fisa de punere în posesie, tabel nominal cu membrii cooperatori care au adus pamânt în c.a.p., contractul de vânzare – cumparare autentificat sub nr. 1551/12.05.2009 , delegatie de substituire, file din registrul agricol, certificatul de mostenitor nr. 749/19.11.1997, raportul de expertiza judiciara întocmit în dosarul civil nr. 3367/269/2007, rezolutia din 28.08.2009 de neîncepere a urmaririi penale a Parchetului de pe lânga Judecatoria Oltenita, încheierea din 20.03.2008 pronuntata de Judecatoria Oltenita în dosarul civil nr. 3367/269/2007 si chitanta nr. 16 din 2.03.2010 privind achitarea de catre pârâta SA a onorariului de avocat în suma de 2.000 lei.
Reclamanta CM a formulat, în contradictoriu, cu aceleasi pârâte, o cerere completatoare prin care a solicitat sa se constate nulitatea absoluta partiala a titlului de proprietate nr. 93561/6.12.1996, în limita cotei de 3/8 reprezentând cota succesorala legala care-i revine din terenul în suprafata de 5,9035 ha. situat în extravilanul com. Vasilati jud. Calarasi.
In motivare, arata ca la 18.08.2009 a formulat cerere de chemare în judecata prin care a solicitat rectificarea titlului de proprietate nr. 93561/6.12.1996 în sensul mentionarii pe acesta a tuturor proprietarilor îndreptatiti cu precizarea cotelor ce revin fiecaruia, constituindu-se astfel pe rolul Judecatoriei Calarasi dosarul nr. 4210/202/2009.
Prin sentinta civila nr. 3040/20.10.2009 pronuntata de Judecatoria Calarasi, instanta a admis exceptia de necompetenta teritoriala, declinând competenta solutionarii cererii formulate de ea, în favoarea Judecatoriei Oltenita pe rolul careia s-a format dosarul nr. 3985/269/2009.
La termenul din 2.02.2010, a fost lipsa de procedura cu pârâta Comisia locala Vasilati. De asemenea, a depus o cerere completatoare prin care a precizat ca întelege sa se judece si cu pârâtele SA si SE, urmând, în consecinta, instanta sa le citeze.
La termenul din 2.03.2010 pârâta SA a formulat întâmpinare. Instanta a comunicat, la aceasta data, întâmpinarea, împreuna cu restul înscrisurilor anexate acesteia si a dispus amânarea cauzei la 30.03.2010 pentru a i se acorda posibilitatea sa ia cunostinta de continutul noului act de procedura depus.
Prin întâmpinare, pârâta a invocat pe fondul cauzei ca titlul de proprietate ce face obiectul prezentului litigiu a intrat în circuitul civil.
Pârâta a aratat ca prin contractul de vânzare – cumparare autentificat sub nr. 2695/23.05.2008 de BNP Oltenita, a înstrainat nepoate sale TI , fiica pârâtei SE, dreptul de proprietate asupra terenului extravilan arabil în suprafata de 30.335,00 m .p. înscris în cartea funciara nr. 1603 a com. Vasilati cu nr. cadastral 1250, si teren extravilan arabil în suprafata de 20.000 m.p. înscris în cartea funciara a com. Vasilati cu nr. cadastral 1204.
Pâna la acest moment, reclamanta nu a avut cunostinta de actul de înstrainare încheiat între pârâta SA si nepoata acesteia TI.
Art. 132 C.pr.civila stabileste ca cererea de chemare în judecata poate fi modificata sau completata pâna la prima zi de înfatisare.
Fata de faptul ca la termenele anterioare, fie partile nu au fost legal citate, fie partile nu au putut depune concluzii, deoarece cauza s-a amânat pentru lipsa de aparare, termenul primei zile de înfatisare nu s-a împlinit.
Din adresa nr. 750/24.02.2009 ( anexa 1) emisa de Primaria Vasilati, terenul de 6 ha. si 2000 m.p. ce face obiectul titlului de proprietate nr. 93561/6.12.1996 a apartinut si a fost înscris în CAP de catre defuncta MD, bunica paterna a sa.
Atât adresa nr. 750/24.02.2009 emisa de Primaria Vasilati cât si extrasele CAP (anexa 2) fac dovada faptului ca terenul în suprafata de 6 ha. si 2000 m.p. formând obiectul titlului de proprietate nr. 93561 au apartinut bunicii sale paterne MD, iar, dupa decesul acesteia, au revenit tatalui sau SD, în calitate de mostenitor al defunctei.
La 20.11.1987, ST.A a decedat, succesoare în drepturi fiind sotia acestuia, mama sa SA, si cele doua fiice SE si reclamanta CM, astfel cum rezulta din certificatul de mostenitor nr. 749/1997 eliberat de Biroul Notarului Public Oltenita.
Astfel, terenul în suprafata de 6 ha. si 2.000 m.p. este detinut în coproprietate de pârâtele SA si SE si de reclamanta CM, toate în calitate de mostenitoare ale lui ST.A.
SA, în calitate de sotie supravietuitoare, are dreptul la o cota ideala de Ľ din suprafata totala a terenului, în timp ce reclamanta si sora sa, pârâta SE, în calitate de fiice ale defunctului, au dreptul la o cota ideala de 3/8 din suprafata totala a terenului.
In anul 1996, pârâta SA a formulat o cerere prin care a cerut sa i se reconstituie dreptul de proprietate pentru un teren în suprafata de 6,20 ha., cerere semnata de SA, în conditiile în care pârâta este nestiutoare de carte.
In aceasta cerere, pârâta mentioneaza ca a fost trecuta în registrele CAP în anul 1960 de catre sotul ei, defunctul ST.A.
In urma cererii mai sus mentionate, Comisia judeteana Calarasi a emis titlul de proprietate nr. 93.561 din 6.12.1996. In anexa, cu privire la suprafata primita în proprietate, sunt mentionate: teren extravilan în suprafata totala de 5,9035 ha si teren intravilan în suprafata de 2965 m.p.
In privinta terenului intravilan de 2965 m.p., s-a pronuntat deja o hotarâre irevocabila, respectiv sentinta civila nr. 2262/1997 a Judecatoriei Oltenita prin care s-a constatat ca acest imobil face parte din masa succesorala comuna, ramasa de pe urma defunctului sau tata, SD.
Ulterior, reclamanta a formulat o cerere de iesire din indiviziune si de stabilire a masei succesorale, solutionata prin decizia civila nr. 259/A/21.10.2008 pronuntata de Tribunalul Calarasi (ramasa irevocabila). Instanta a stabilit modalitatea de iesire din indiviziune cu privire la imobilul situat în com. Vasilati în suprafata de 2965 m.p. si locuinta situata pe acest teren, astfel cum a solicitat, însa nu a stabilit si masa succesorala.
Pe parcursul acestui proces, SA s-a referit la un teren extravilan în suprafata de 6 ha. desi conform titlului de proprietate nr. 93561/6.12.1996, terenul are o suprafata de 5,0935 ha.
De asemenea, SA a declarat ca respectivul teren este primit cu titlu de zestre de la parintii acesteia cu ocazia casatoriei cu defunctul sau tata, ST. A.
Titlul de proprietate nr. 93561/1996 este nul absolut în ceea ce priveste cota de 3/8 reprezentând cota succesorala legala care revine reclamantei din terenul în suprafata de 3,9035 ha. situat în extravilanul com. Vasilati.
Legea nr. 169/1997 privind completarea si modificarea Legii nr. 18/1991 prevede la art. III alin. 1 lit. a punctul i, în caz de nulitate absoluta a titlurilor de proprietate emise cu încalcarea prevederilor legii fondului funciar nr. 18/1991 de comisiile de fond funciar: „Sunt lovite de nulitate absoluta, potrivit dispozitiilor legislatiei civile, aplicabile la data încheierii actului juridic, urmatoarele acte emise cu încalcarea prevederilor legii fondului funciar nr. 18/1991).
a) actele de reconstituire sau de constituire a dreptului de proprietate, în favoarea persoanelor care nu erau îndreptatite, potrivit legii, la astfel de reconstituiri sau constituiri, cum sunt :
i) actele de reconstituire în favoarea unor persoane care nu au avut niciodata teren în proprietate predat la cooperativa agricola de productie sau la stat sau care nu au mostenit asemenea terenuri . „
Titlul de proprietate nr. 93.561/6.12.1996 emis pentru o suprafata de 6,20 ha. exclusiv pe numele pârâtei SA încalca dreptul de proprietate al reclamantei în privinta unei cote de 3/8 din acesta, impunându-se constatarea nulitatii absolute partiale.
Astfel cum rezulta din adresa nr. 750/24.02.2009 ( anexa 1) emisa de Primaria Vasilati, terenul extravilan în suprafata totala de 5,9035 ha. si teren intravilan în suprafata de 2965 m.p. au apartinut mamei defunctului ST.A, MD.
Faptul ca SA apare în registrele CAP cu un teren de 6,20 ha. nu face dovada faptului ca a detinut vreodata în proprietate terenul ce face obiectul titlului de proprietate nr. 93561/6.12.1996.
Mai mult decât atât, este de notorietate ca 2965 m.p. din respectiva suprafata au apartinut defunctului ST.A, astfel cum se mentioneaza în certificatul de mostenitor nr. 749/1997 eliberat de BNP Mariana Ciobanu.
Este mai mult decât evident ca SA a adresat Comisiei judetene o cerere de reconstituire ce nu respecta dispozitiile legale în materie. Extrasul din registrele CAP nu face dovada calitatii de titular al dreptului de proprietate pentru care s-a cerut reconstituirea, în conditiile în care a fost dovedit ca cel putin pentru 2965 m.p. din terenul respectiv dreptul de proprietate a apartinut defunctului ST.A.
SA nu a detinut niciodata teren în proprietate pe care sa îl fi predat la cooperativa agricola de productie sau la stat.
In ceea ce priveste calitatea de mostenitor prev. de art. III alin. 1 lit. a pct. i din Legea nr. 169/1997, pârâtei, în calitate de sotie supravietuitoare, îi revine o cota ideala de Ľ din dreptul de proprietate asupra terenului în suprafata de 5,9035 ha. situat în extravilanul com. Vasilati.
Date fiind raporturile bune de familie existente între parti la momentul formularii cererii de reconstituire a dreptului de proprietate, mama sa, pârâta SA s-a adresa autoritatilor în numele tuturor mostenitorilor legali.
Ca o consecinta a faptului ca pârâta este nestiutoare de carte, fiind ajutata sa redacteze cererea respectiva, nu a cunoscut ca trebuie sa îi mentioneze, în calitate de mostenitori, atât pe reclamanta cât si pe cealalta pârâta SE.
Aceasta împrejurare este cu atât mai evidenta, cu cât la momentul reconstituirii dreptului de proprietate, terenul în suprafata de 5,9035 ha. situat în extravilanul com. Vasilati se afla în posesia reclamantei si a celor doua pârâte, în scopul efectuarii lucrarilor agricole si valorificarii culturilor obtinute.
Pentru o portiune de teren înscris pe titlu (terenul intravilan de 2965 m.p.) instanta s-a pronuntat prin hotarâre judecatoreasca în sensul ca acesta revine în proprietate tuturor celor 3 parti ale cauzei deduse judecatii (reclamanta CM si pârâtele SE si SA) în calitate de succesoare ale defunctului SD.
Astfel, Comisia judeteana Calarasi a emis cu încalcarea dispozitiilor legale titlul de proprietate nr. 93561/6.12.1996 doar pe numele pârâtei SA.
Fata de aceste motive, solicit6a constatarea nulitatii absolute partiale a titlului de proprietate nr. 93561/6.12.1996 emis de Comisia judeteana Calarasi în limita cotei de 3/8 reprezentând cota succesorala legala care revine reclamantei din terenul în suprafata de 5,9035 ha. în extravilanul com. Vasilati.
In drept a invocat dispoz. art. 132 C.pr.civila, rap.la art. III alin. 1 lit. a pct. i din Legea nr. 169/1997 privind completarea si modificarea Legii nr. 18/1991.
Solutionând cauza, prin sentinta civila nr.635/2010, Judecatoria Oltenita a admis exceptia lipsei de interes a reclamantei, invocata de pârâta SA si, în consecinta, a respins, ca lipsita de interes, actiunea astfel cum a fost completata formulata de reclamanta CM în contradictoriu cu pârâtele SA, SE, Comisia Locala Vasilati pentru Stabilirea Dreptului de Proprietate Privata asupra Terenurilor si Comisia Judeteana Calarasi pentru Stabilirea Dreptului de Proprietate Privata asupra Terenurilor.
În baza art. 274 C.pr.civ., a obligat reclamanta sa plateasca pârâtei SA suma de 2000 lei reprezentând cheltuieli de judecata.
Împotriva acestei sentinte a declarat recurs în termen legal reclamanta CM, care a criticat-o pentru nelegalitate si netemeinicie, în sensul ca gresit a omis prima instanta se pronunta si asupra primului capat de cerere-rectificarea titlului, solutionând numai al doilea-prin exceptia admisa. De asemenea, a criticat-o pentru gresita admitere a exceptiei lipsei interesului atâta timp cât dispozitiile legii nu conditioneaza actiunea în nulitate de formularea prealabila a unei cereri de stabilire a dreptului, precum si pentru gresita respingere a probatoriului solicitat, probatoriu prin care tindea a dovedi tocmai interesul discutat, în sensul ca cererea introductiva de stabilire a dreptului nu a fost formulata numai în numele pârâtei SA, ci si în numele sau, de fapt al tuturor mostenitorilor, rezultând de aici interesul pretins. În fine, a mai solicitat, în subsidiar, acordarea unui termen pentru executarea dispozitiilor sentintei privind cheltuielile de judecata.
Au fost invocate dispozitiile art.299 si urm. c.pr.civila, ale Legii nr.247/05.
În contradictoriu, intimata SA s-a opus admiterii recursului în considerarea inexistentei unor demersuri anterioare ale reclamantei, ale lipsei interesului acesteia raportat la întreaga actiune.
Analizând recursul de fata prin prisma dispozitiilor legale incidente, a motivatiei sale tribunalul constata ca el este nefundat si urmeaza a fi respins în considerarea urmatoarelor:
Referitor la prima critica-aceea a omisiunii solutionarii cererii de rectificare, aceasta este nefondata. Teoretic si practic o actiune poate avea mai multe cereri, unele principale si altele secundare, sau fara raporturi de subordonare între acestea.. În cauza, astfel cum s-a aparat intimata, sânt doua cereri principale, dar a caror solutionare a putut fi realizata, si a fost realizata pe aceasta exceptie-a lipsei interesului, caci si una si cealalta sânt dependente de dovada interesului formularii lor, respectiv a admiterii anterioare a demersurilor de stabilire a dreptului-conditie neîndeplinita. Atât rectificarea, cât si nulitatea titlului de proprietate trebuie solicitata de o persoana ce a formulat anterior – si i s-a admis-cerere de stabilire a dreptului de proprietate, în caz contrar fiind permisa eludarea dispozitiilor speciale de procedura în stabilirea dreptului. Asadar, nu este caz de omisiune a solutionarii cererii de rectificare, ambele cereri, întreaga actiune fiind solutionata pe calea exceptiei lipsei interesului.
NU poate fi primita nici a doua critica-întemeiata pe gresita conditionare a cererilor de fata de admiterea anterioara a demersurilor; atât legea, cât si practica judiciara, constant au acceptat rectificarea si nulitatea titlurilor în considerarea existentei unui interes, interes dovedit de realizarea unor proceduri anterioare favorabile. Este o reglementare expresa, clara, directa-art.9 alin.3, coroborat cu ale art.27 ce privesc punerea în posesie, ulterior stabilirii dreptului. De altfel în cererea de rectificare reclamanta nu a invocat temei de drept. Altfel ar fi posibila spre exemplu rectificarea în favoarea unei persoane ce nu a facut nici un demers, ce nu a formulat nici o cerere pâna aici, ce a stat în totala pasivitate. Rectificarea presupune o eroare de scriere, de întocmire, nu este o problema de apreciere, de logica asa cum este cazul aici. În aceiasi termeni este si nulitatea titlului, caz în care însa legea adauga expres conditia interesului.
În fine este nefondata si critica adusa respingerii probatoriului, la dosar existând dovada titularului cererii de stabilire a dreptului-chiar cererea de stabilire a dreptului, care nu poate fi combatuta cu alte probe, astfel cum just a apreciat si prima instanta.
În cererea de acordare termen de a dispozitiilor cheltuielilor de judecata, trebuie observate chiar dispozitiile invocate în aceasta, potrivit carora ele nu pot face obiect al recursului cât timp privesc fondul, dupa cum trebuie observat ca este si nedovedita, motive pentru care nu poate fi nici ea primita.
Fata de toate acestea, recursul declarat în cauza se dovedeste nefondat, încât în aplicarea art.312 c.pr.civila urmeaza a fi respins.
În aplicarea dispozitiilor art.274 c.pr.civila, urmare respingerii recursului, recurenta va suporta toate cheltuielile de judecata, inclusiv ale intimatei, urmând deci a fi obligata la plata lor.
