Gresita aplicare si interpretare a prevederilor art. 728 din Codul civil, precum si a dispozitiilor art. 673 si urm. din Codul de procedura civila.
Modul de aplicare a prevederilor art. 246 din Codul de procedura civila. Neînscrierea în CF a dreptului de proprietate în favoarea Statului Român, dobândit cu titlu de expropriere.
art. 27 din Decretul Lege nr. 115/1938,
art. 728 Cod civil,
art. 246 Cod procedura civila,
art. 673 si urm. Cod procedura civila
În lipsa unor acorduri cu privire la edificarea de catre partea copartajanta a unor constructii si data fiind includerea de catre instanta anterioara a unei suprafete ocupate de strada în lotul unui copartajant persoana fizica, se impune, din perspectiva dispozitiilor art. 6739 din Codul de procedura civila, stabilirea unei alte variante de partaj care sa inclusa atât un lot în favoarea Statului Român pentru suprafata ocupata de strada, cât si loturi care sa tina loc de marimea cotei de proprietate a tuturor partilor copartajante.
Cererea de renuntare la judecarea apelului fiind depusa doar prin concluziile scrise, deci dupa dezbaterea apelului în fond, fara respectarea dispozitiilor art. 246 alin. 4 din codul de procedura civila, în mod corect instanta a procedat la neluarea ei în considerare.
În speta, având loc o pentru o cauza de utilitate publica, nu se impune întabularea în cartea funciara a dreptului de proprietate publica raportat la art. 27 din Decretul Lege nr. 115/1938 si art. 28 din Legea nr. 7/1996.
DECIZIA CIVILA NR. 1961/R /2011 din 15 septembrie 2011
dosar nr. 5407/271/2000
Prin sentinta civila nr. 6631/08.11.2007 pronuntata de Judecatoria Oradea, s-a admis în parte actiunea precizata formulata de reclamantii J M si J F în contradictoriu cu pârâtii V D si V M, CABINET INDIVIDUAL DE AVOCAT “B P” si STATUL ROMÂN reprezentat prin C L O.
S-a admis în parte actiunea reconventionala formulata de Cabinetul Avocatial P B, în contradictoriu cu pârâtii reconventionali J M, J I, V D si V M,
S-a admis în parte actiunea reconventionala formulata de pârâtii V D si V M, în contradictoriu cu reclamantii si pârâtul Cabinet Individual de Avocat “B P” si în consecinta:
S-a constatat ca suprafata de 28 mp din imobilul cu nr.top.570/7 înscris în CF 13206 O face parte din domeniul public al Statului Român (municipiului Oradea), fiind reprezentata de o portiune din strada F. S.
S-a dispus rectificarea colii de Cf nr.13206 O dupa cum urmeaza : la foaia A , se va nota suprafata imobilului cu nr.top.570/7 ca fiind de 430 mp în loc de 458 mp ;
A dispus sistarea starii de indiviziune asupra imobilului cu nr.top.570/7 , conform cotelor de proprietate ale fiecarei parti, reduse proportional, ca urmare a diminuarii suprafetei totale a imobilului, potrivit variantei I din raportul de expertiza efectuat în cauza de expert S D care face parte integranta din prezenta hotarâre, astfel:
Lotul nr.1 s-a dispus a fi format din suprafata de 107 mp teren, va primi un nr.top.nou, 570/7b si va fi atribuit reclamantilor,
Lotul nr.2 s-a dispus a fi format din suprafata de 81 mp teren, pe care este amplasata constructia C2 reprezentând sediul cabinetului avocatial , va primi un nr.top.nou, 570/7c si va fi atribuit pârâtului Cabinet Avocat “P B”,
Lotul nr.3 a dispus a fi format din suprafata de 242 mp teren, pe care este amplasata constructia C3 reprezentând casa pârâtilor V D si V M , va primi un nr.top.nou, 570/7d si va fi atribuit pârâtilor V D si V M.
Suprafata de 28 mp ce formeaza noul nr.top.570/7/a va fi înscrisa într-o carte funciara speciala, în favoarea domeniul public al Statului Român.
S-a dispus intabularea drepturilor de proprietate ale celorlalte parti, astfel stabile, în cartea funciara.
A respins ca neîntemeiate restul pretentiilor.
A compensat în parte cheltuielile de judecata si va obliga pârâtii de rândul 1 si 2 la plata sumei de 382, 4 lei reprezentând cheltuieli de judecata, iar pe pârâtul de rândul 3 la plata sumei de 193, 5 lei cu titlu de cheltuieli de judecata, calculate corespunzator cotei fiecaruia, în favoarea reclamantilor.
A dispus restituirea sumei de 500 RON achitata prin chitanta nr.1330680/1 din 01.11.2007 în favoarea reprezentantului pârâtului Cabinet Individual de Avocat “B P”.
Pentru a pronunta aceasta hotarâre instanta de fond a retinut ca potrivit situatiei juridice ce rezulta din coala CF nr.13206 O, asupra imobilului cu nr.top.570/ 7 reprezentând în natura casa si curte în suprafata de 458 mp, reclamantii si-au întabulat dreptul de proprietate în cota de 114/ 458 parte din teren, cu titlu de uzucapiune, în temeiul sent.civ. nr.2575/2000 a Judecatoriei Oradea (B 18,19); pârâtii V D si V M si-au întabulat dreptul de proprietate în cota de 258/458 parte asupra constructiei, cu titlu de vânzare-cumparare, conform sentinta civila nr.5747/1998 a Judecatoriei Oradea ( B16-17) si asupra cotei de 258/458 parti din teren, cu titlu de vânzare cumparare, conform decizia civila nr.236/2005 a Tribunalului Cluj ( B23 -24) ; pârâtul Cabinet Individual Avocat P B figureaza în calitate de coproprietar sub B15, dreptul sau purtând asupra unei cote de 86/458 parte din constructie si teren.
Din concluziile raportului de expertiza tehnica judiciara întocmit de expert S D rezulta ca suprafata de 28 mp din imobilul în litigiu reprezinta în prezent o portiune din str. F S din municipiul Oradea, care, în conformitate cu dispozitiile art. 5 din legea 18/1991, art.3 din L.213/1998 si art.135 al.4 din Constitutie apartine domeniului public al Statului sau al unitatii administrativ teritoriale.
Este evident ca a avut loc o expropriere pentru o cauza de utilitate publica, o trecere fortata în proprietatea publica, care nu a fost operata în cartea funciara, pentru ca în conformitate cu disp.art.26 din Dec Lege nr.115/1938 “drepturile reale se vor dobândi fara înscriere în cartea funciara din cauza de moarte, accesiune, vânzare silita, si expropriere”. Aceeasi dispozitie legala a fost cuprinsa, într-o alta formulare si în textul art.28 din L.7/1996.
Reprezentând o îngradire, o exceptie de la caracterul inviolabil si absolut al dreptului de proprietate privata, aceasta “sarcina” trebuie sa fie suportata de catre fiecare coproprietar, în mod proportional cu cota sa parte din dreptul de proprietate, pentru ca tot astfel sunt obligati sa contribuie la acoperirea cheltuielilor si datoriilor ocazionate de întretinerea, conservarea si administrarea bunului comun.
Tinând seama de aceasta realitate, expertul a propus trei variante de partajare a imobilului, dintre care prima dintre acestea este mai preferabila, deoarece suprafata reprezentând curte a fost astfel repartizata încât asigura exploatarea optima a constructiilor aflate în proprietatea fiecarui coproprietar.
În temeiul art.728 C.civ si art.673 ind.1 si urm C.pr.civ., instanta de fond a dispus sistarea starii de indiviziune asupra imobilului cu nr.top.570/7 , conform cotelor de proprietate ale fiecarei parti, reduse proportional, ca urmare a diminuarii suprafetei totale a imobilului, potrivit variantei I din raportul de expertiza efectuat în cauza de expert S D care face parte integranta din prezenta hotarâre, astfel:
Lotul nr.1 va fi format din suprafata de 107 mp teren, va primi un nr. top. nou, 570/7b si va fi atribuit reclamantilor,
Lotul nr.2 va fi format din suprafata de 81 mp teren, pe care este amplasata constructia C2 reprezentând sediul cabinetului avocatial , va primi un nr. top. nou, 570/7c si va fi atribuit pârâtului Cabinet Avocat “P B”,
Lotul nr.3 va fi format din suprafata de 242 mp teren, pe care este amplasata constructia C3 reprezentând casa pârâtilor V D si V M , va primi un nr. top. nou, 570/7d si va fi atribuit pârâtilor V D si V M.
În conformitate cu dispozitiile art. 35 si 36 pct.4 din L.7/1996, rectificarea cartii funciare este admisibila în situatia în care cuprinsul acesteia nu corespunde, în privinta înscrierii, cu situatia juridica reala.
Fata de aceste aspecte, instanta de fond a dispus rectificarea colii de Cf nr.13206 Oradea dupa cum urmeaza : la foaia A , se va nota suprafata imobilului cu nr.top.570/7 ca fiind de 430 mp în loc de 458 mp, iar în temeiul art.22 din L.7/1996 la foaia privind proprietatea se vor intabula drepturile de proprietate ale partilor, astfel cum au fost stabilite, cu titlu de partaj.
Suprafata de 28 mp ce formeaza noul nr.top.570/7/a va fi înscrisa într-o carte funciara speciala, în favoarea domeniul public al Statului Român, conform dispozitiilor art.48 din L.7/1996.
Pentru identitate de ratiune, anume ca fiecare proprietar este obligat sa suporte în mod proportional cu cota sa parte din dreptul de proprietate îngradirea cauzata prin micsorarea suprafetei imobilului, ca efect al trecerii fortate în proprietatea publica a portiunii de 28 mp, instanta va respinge capetele de cerere din cererea principala si respectiv din cererea reconventionala a pârâtului de rândul 3 prin care acestia au solicitat ca aceasta micsorare sa se rasfrânga exclusiv asupra cotei-parti de proprietate a celuilalt, prin desfiintarea ori modificarea titlurilor în temeiul carora s-au intabulat.
Având în vedere ca în procesele de partaj partile au dubla calitate de reclamant si pârât, deopotriva si, dat fiind ca hotarârea profita tuturor partilor, instanta, în temeiul art.276 C.pr.civ., instanta de fond a compensat în parte cheltuielile de judecata si va obliga pârâtii de rândul 1 si 2 la plata sumei de 382, 4 lei reprezentând cheltuieli de judecata, iar pe pârâtul de rândul 3 la plata sumei de 193, 5 lei cu titlu de cheltuieli de judecata, calculate corespunzator cotei fiecaruia, în favoarea reclamantilor.
Ca urmare a decaderii pârâtului Cabinet Individual P B din proba cu contraexpertiza, considerând ca prin chitanta nr.1330680/1 din 01.11.2007 s-a realizat o plata nedatorata în contul Biroului de Expertize Bihor, a dispus restituirea în favoarea pârâtului a sumei de 500 lei.
În conformitate cu dispozitiile art.22 din O.G.2/2000, instanta de fond a constat ca suma de 1100 lei reprezentând contravaloare contraexpertiza achitata pâna la sfârsitul dezbaterilor este justificata prin nota de evaluare a cheltuielilor depusa la dosarul cauzei de catre cei trei experti desemnati (fila 312).
Împotriva acestei sentinte, în termen legal la data de 21.12.2008 reclamantii J M si J M I au declarat apel solicitând admiterea acestuia, si modificarea sentintei atacate, în sensul ca rectificarea de carte funciara sa se faca de la 458 m.p. la 426 m.p., si suprafata de 113 m.p. dobândita prin uzucapiune sa ramâna în domeniul lui J integral.
Prin decizia civila nr. 244/A/6.07.2010 pronuntata de Tribunalul Bihor s-au admis ca fondate apelurile civile declarate de apelantii J M si J M I si V D si V M si Cabinet Individual de Avocat “B P” în contradictoriu cu intimatul STATUL ROMÂN reprezentat prin Consiliul Local O împotriva sentintei civile nr. 6631/08.11.2007 pronuntata de Judecatoria Oradea pe care a schimbat-o în parte, în sensul ca înlatura dispozitiile privind constatarea ca suprafata de 28 m.p. din imobilul cu nr.top.570/7 înscris în CF 13.206 Oradea face parte din domeniul public al Statului Român, rectificarea colii de C.F. nr. 13206 O si înscrierea suprafetei de 28 m.p. într-o carte funciara separata.
S-a dispus sistarea starii de indiviziune asupra imobilului cu nr. topo 5707/7 conform cotelor de proprietate ale fiecarei parti, potrivit completarii raportului de contraexpertiza tehnica judiciara specialitatea topografie, întocmit de expertii T M D, M N T si B I care face parte integranta din prezenta hotarâre, astfel:
Lotul I s-a dispus a fi format din suprafata de 114 m.p. teren si a primi un numar topografic nou 570/7/c si va fi atribuit reclamantilor J M si J I.
Lotul II va fi format din suprafata de 258 m.p. teren, va primi un numar topografic nou 570/b si va fi atribuit pârâtilor V D si V M.
Lotul III va fi format din suprafata de 86 m.p. teren, va primi un numar topografic nou 570/7/a si va fi atribuit pârâtului – Cabinet Avocatial “B P”.
S-a dispus intabularea drepturilor de proprietate ale partilor astfel stabilite, în cartea funciara.
Au fost mentinute restul dispozitiilor sentintei atacate.
Au fost compensate cheltuielile de judecata.
Pentru a pronunta astfel, instanta de apel a avut în vedere urmatoarele considerente:
Prin sen.civ.nr.9337/1999 a Judecatoriei Oradea, ramasa irevocabila prin decizia civila nr.1425/R/20.09.2000 a C.A. Oradea si modificata ulterior prin decizia civila nr.2246/13.12.2000 a CA Oradea-filele 55-59 dosar fond, în cadrul unei contestatii în anulare, s-a admis în parte actiunea reclamantilor V D si V M împotriva pârâtilor J M si J M I, fiind respinsa actiunea reconventionala a acestora.
S-a constatat nulitatea absoluta a contractului de vânzare cumparare autentificat sub nr.23569/1994 dispunându-se anularea inscriptiilor din CF 13206 Oradea de sub B 11 si 12 efectuate în baza acestui contract. Au fost respinse capetele de cerere privind pronuntarea unei hotarâri care sa tina loc de act de vânzare cumparare succesiva a terenului între S I si B A si acesta din urma si reclamantii la 15.03.1998.
Prin sentinta civila nr.1498/2003 a Judecatoriei Oradea, ramasa irevocabila prin decizia civila nr.2387/R/27.10.2005 a C.A. Cluj-filele 146-152 dosar fond, pârâtii S I E si A M, în calitate de mostenitori ai defunctului S I proprietar în CF 13206 O au fost obligati sa încheie cu pârâta B N în calitate de mostenitoare a defunctului B A, contractul autentic de vânzare cumparare având ca obiect cota de 258/458 parte din terenul intravilan înscris în CF 13206 O cu nr.topo 570/7.
Apoi, pârâta B N, în calitate de mostenitoare a defunctului B A a fost obligata sa încheie cu reclamantii V D si V M, contract autentic de vânzare cumparare având ca obiect cota de 258/458 parte din terenul intravilan înscris în CF 13206 O cu nr.top 570/7 pentru pretul de 15.000.000 lei si s-a dispus intabularea dreptului de proprietate al reclamantilor în CF.
În ceea ce priveste carentele actelor jurisdictionale ale primei instante, invocate de catre apelantul Cabinet Avocatial “B P” referitor la neefectuarea contraexpertizei tehnice, instanta nu va insista asupra acestui aspect, având în vedere ca în apel s-a dispus efectuarea unei contraexpertize, moment dupa care apelantul Cabinet Avocatial “B P” nu a mai sustinut completarea probatoriului administrat.
Solicitarea aceluiasi pârât de a se dispune casarea hotarârii atacate si trimiterea cauzei spre rejudecare primei instantei, ca urmare a faptului ca aceasta nu s-a pronuntat asupra completarii de actiune, prin care s-a solicitat rectificarea cartii funciare asupra cotei de 114 m.p., nu poate fi retinuta, întrucât aceasta noua cerere a fost formulata la data de 22.03.2007-fila 275, în faza dezbaterilor, cu depasirea termenului prev.de art.132 c.pr.civ. privind completarea sau modificarea cererii.
Astfel, a constatat ca pârâtul Cabinet Avocatial “B P” a depus întâmpinare si cerere reconventionala în sedinta publica din data de 28.09.2000-filele 23-27 dosar fond, dupa care judecarea cauzei a fost suspendata de mai multe ori în baza art.244 pct.1 c.pr.civ., iar prima zi de înfatisare a fost la data de 23.03.2006-fila 154, când instanta a dispus disjungerea actiunilor reconventionale formulate de pârâti si o adresa la Biroul Local de expertiza pentru a comunica lista cu expertii topografici, proba încuviintata la urmatorul termen de judecata din data de 20.04.2006-fila 170.
Din moment ce instanta de judecata a fixat odata cadrul procesual la data de 23.03.2006-fila 154 si a stabilit ca obiectul prezentului dosar îl constituie doar iesirea din indiviziune asupra imobilului cu nr.top 570/7 înscris în CF 13206 O, nicio parte nu mai putea introduce legal alte cereri noi în dosarul de fata asa cum a facut-o pârâtul Cabinet Individual de Avocat “B P”.
Pârâtul fiind un specialist în domeniul dreptului, cunoaste faptul ca solicitarea unor pretentii noi, dupa prima zi de înfatisare, atrage solutionarea acestora într-un proces sau cadru distinct, separat, împrejurare care nu numai ca nu îi este straina, ci nici nu îi cauzeaza vreo vatamare procesuala.
Mai mult, se constata ca dupa depunerea cererii de completare a actiunii reconventionale, pârâtul nu si-a mai sustinut aceasta cerere în fata instantei verbal si/sau prin concluzii scrise si nici celelalte parti nu au pus concluzii asupra acestui aspect în faza dezbaterilor, motiv pentru care prima instanta nu putea sa se pronunte asupra acesteia.
La o analiza mai atenta a acestei cereri, se poate constata ca aceasta presupunea administrarea de probatoriu ca orice actiune civila, împrejurare care nu putea avea loc având în vedere momentul pâna la care pot fi propuse, respectiv încuviintate probele ( prima zi de înfatisare sau termenul acordat de instanta pentru întâmpinare la cererea reconventionala ), fara sa se poata afirma ca am fi în prezenta situatiilor de exceptie prev. de art.138 c,pr.civ. privind administrarea dovezilor dupa prima zi de înfatisare, cu atât mai mult cu cât actiunea era deja înregistrata pe rolul instantei de aproximativ 7 ani.
În plus, legislatia în vigoare la data introducerii actiunii în rectificare CF, respectiv legea nr. 7 din 13 martie 1996 privind cadastrul si imobiliara si art.89 din Ordinul nr. 633 din 13 octombrie 2006 (actualizat pâna în 2008 ) pentru aprobarea Regulamentului de organizare si functionare a birourilor de si publicitate imobiliara, prevad parcurgerea în prealabil de catre persoanele interesate a unei etape administrative la Biroul de Cadastru si Publicitate Imobiliara competent ( în functie de locul de situare al imobilului ), prin adresarea unei cereri în acest sens, care se solutioneaza printr-o încheiere care este supusa triplului grad de jurisdictie, procedura prealabila pe care pârâtul nu a facut dovada ca a urmat-o.
Instanta nu poate lua act de retragerea apelului formulat de catre J M si J I, întrucât aceasta s-a solicitat dupa încheierea dezbaterilor asupra fondului cauzei, prin concluzii scrise.
De asemenea, instanta de control judiciar nu poate sa stabileasca un drept de servitute de trecere în favoarea reclamantilor apelanti J M si J I si nici sa dispuna demolarea ori acordarea unor despagubiri sau sa stabileasca o alta masura pentru garajul reclamantilor amplasat pe proprietatea pârâtului apelant Cabinet Avocatial “B P”, întrucât nu formeaza obiectul prezentei cauze care a fost stabilit, dupa cum s-a mentionat anterior de catre prima instanta la 23.03.2006-fila 154, fiind vorba despre iesire din indiviziune asupra imobilului cu nr.top 570/7 înscris în CF 13206 O. Aceasta cu atât mai mult cu cât actiunile reconventionale având ca obiect granituire, revendicare si despagubiri au fot disjunse si s-a format un nou dosar care trebuie solutionate de catre instantele judecatoresti conform plenitudinii de jurisdictie si a competentelor materiale prevazute de lege.
La fel, instanta nu s-a pronuntat în fond asupra cererii privind uzucapiunea invocata de catre apelantii J M si J I, prin apel si prin concluzii scrise înregistrate la registratura Judecatoria O la data de 07.11.2007 capat de cerere nou, întrucât aceasta s-a solicitat dupa încheierea dezbaterilor asupra fondului cauzei.
În acest sens, se poate constata ca, Judecatoria O, prin sentinta civila nr.2575/15.03.2000-fila 278 dosar fond, a admis actiunea formulata de catre reclamantii J M si J I în contradictoriu cu succesorul defunctei M A, respectiv pârâtul B R si a constatat ca reclamantii au dobândit dreptul de proprietate asupra imobilului cu nr.top 570/7 înscris în CF 13206 O în suprafata de 114 mp cu titlu de uzucapiune, dupa proprietara tabulara M A si a dispus intabularea acestui drept în CF în favoarea reclamantilor.
Într-adevar, în CF 13206 O cu nr.topo 570/7 figureaza sub B 1, proprietar M A -fila 5 dosar fond, însa ulterior întreg imobil cu nr.top 570/7 a trecut pin forme legale în proprietatea partilor litigante J M, J I M, V D, V M si Cabinet Individual de Avocat B P. Totodata, se constata ca aceasta transmisiune a dreptului de proprietate în favoarea apelantilor a avut loc anterior pronuntarii sentintei civile nr.2575/15.03.2000 a Judecatoriei O, situatie cunoscuta în mod evident de catre reclamantii J M si J I care sunt vecini cu restul partilor, ceea lasa sa se înteleaga ca aceasta nu este opozabila celorlalte parti litigante.
Mergând pe aceeasi ideea, se poate constata ca tocmai pronuntarea acestei sentinte l-a determinat, la un moment dat, pe pârâtul Cabinet Individual de Avocat B P sa solicite rectificare CF în acelasi dosar, omitând sa observe dupa cum s-a aratat mai sus, ca o astfel de actiune are un obiect, o natura juridica distincta de cea de partaj, motiv pentru care nu se impunea sa fie judecate împreuna. Dimpotriva, instanta de fond, în baza art.244 pct.1 c.pr.civ. putea, la cerere sau din oficiu, sa suspende judecarea cauzei pâna la solutionarea definitiva si irevocabila a dosarului privind rectificare CF, fara ca aceasta masura sa fie obligatorie pentru organul judiciar, cu atât mai mult cu cât aceasta cerere nu a mai fost sustinuta în sedinta publica de catre parte, iar judecarea cauzei dureaza de mai bine de 10 ani, fiind suspendat de mai multe ori în temeiul aceluiasi text de lege.
Pe fond, s-a retinut ca din raportul de contraexpertiza tehnica judiciara specialitatea topografie-completare filele 156-163 dosar apel, întocmit de inginerii T M D, M N T si B I, rezulta ca imobilul în litigiu este situat în Oradea, strada F S nr.1, sub nr.top 570/7 în suprafata de 458 mp înscris în CF 13206 O, din care reclamantii J M si J I detin în CF 114 mp, dar folosesc în fapt 153 mp; pârâtii V D si V M detin în CF 258 mp dar folosesc în fapt 214 mp si pârâtul – Cabinet Individual de Avocat “B P” detin în CF 86 mp, dar folosesc în fapt 61 mp, aspecte care sunt confirmate de mentiunile din CF 13206 Oradea nr.top 570/7.
Din aceeasi contraexpertiza s-a mentionat ca exista o suprafata nefolosita în strada F S de 30 mp si care adaugata la suprafata folosita de catre în total 428 mp, corespunde cu situatia reala de CF de 458 mp si ca Statul Român nu detine nicio cota de teren din CF.
Totodata, expertii au procedat la dezmembrarea imobilului cu nr. top 570/7 si la formarea de loturi conform cotelor de proprietate ale fiecarei parti, astfel:
Lotul I în suprafata de 114 m.p. teren va primi un numar topografic nou 570/7/c si va fi atribuit reclamantilor J M si J I.
Lotul II în suprafata de 258 m.p. teren, va primi un numar topografic nou 570/b si va fi atribuit pârâtilor V D si V M.
Lotul III în suprafata de 86 m.p. teren, va primi un numar topografic nou 570/7/a si va fi atribuit pârâtului – Cabinet Avocatial “B P”.
În final, s-a mentionat ca, suprafata de teren de 30 mp care se gaseste în str. F S se impune a fi atribuita pârâtilor V D si V M pentru a se ajunge la suprafata de 258 m.p. teren mentionata în CF, iar suprafata de 27 teren ocupat de un garaj al reclamantilor J M si J I se impune a fi atribuita pârâtului Cabinet Avocatial “B P” pentru a se ajunge la suprafata de 86 m.p. teren mentionata în CF si 114 mp teren mentionati în CF pentru reclamantii J.
Instanta a apreciat ca, concluziile raportului de contraexpertiza tehnica judiciara specialitatea topografie, completarile sunt concludente si utile cauzei, proba care se coroboreaza cu starea tabulara a proprietarilor parti în prezenta cauza, motiv pentru care a admis ca fondate apelurile civile declarate împotriva sentintei civile nr. 6631/08.11.2007 pronuntata de Judecatoria Oradea pe care o va schimba în parte, în sensul ca a înlaturat dispozitiile privind constatarea ca suprafata de 28 m.p. din imobilul cu nr.top.570/7 înscris în CF 13.206 O face parte din domeniul public al Statului Român, rectificarea colii de C.F.nr. 13206 O si înscrierea suprafetei de 28 m.p. într-o carte funciara separata.
A dispus sistarea starii de indiviziune asupra imobilului cu nr. topo 570/7 conform cotelor de proprietate ale fiecarei parti, conform completarii raportului de contraexpertiza tehnica judiciara specialitatea topografie, întocmit de inginerii T M D, M N T si B I care face parte integranta din prezenta hotarâre, astfel:
Lotul I s-a dispus fi format din suprafata de 114 m.p. teren va primi un numar topografic nou 570/7/c si va fi atribuit reclamantilor J M si J I.
Lotul II s-a dispus format din suprafata de 258 m.p. teren, va primi un numar topografic nou 570/b si va fi atribuit pârâtilor V D si V M.
Lotul III s-a dispus format din suprafata de 86 m.p. teren, va primi un numar topografic nou 570/7/a si va fi atribuit pârâtului – Cabinet Individual de Avocat “B P”.
S-a dispus intabularea drepturilor de proprietate ale partilor astfel stabilite în cartea funciara.
A mentinut restul dispozitiilor sentintei atacate ca fiind legale si temeinice.
Având în vedere ca toate partile au dubla calitate de apelanti si intimati, a compensat cheltuielile de judecata.
Prin încheierea data în camera de consiliu si pronuntata în sedinta publica din data de 11 octombrie 2010 s-a respins ca nefondata cererea de lamurire a dispozitivului Deciziei civile nr. 241/A/2010 a Tribunalului Bihor introdusa de apelantul CABINET INDIVIDUAL DE AVOCAT B P pe care a mentinut-o întrutotul.
Pentru a pronunta astfel, Tribunalul Bihor a avut în vedere urmatoarele considerente:
În ceea ce priveste lamurirea dispozitivului deciziei civile nr. 241/A/2010 a Tribunalului Bihor, a constatat ca instanta de apel a sistat starea de indiviziune asupra imobilului cu nr.top 570/7 potrivit completarii raportului de contraexpertiza tehnica judiciara specialitatea topografie, întocmit de expertii T M D, M N T si B I care face parte integranta din prezenta hotarâre si a format 3 loturi în favoarea partilor individualizate prin nr.top si suprafata de teren.
Din continutul raportului de contraexpertiza tehnica judiciara rezulta ca suprafata de teren atribuita fiecarui coproprietar este delimitata prin litere, cu precizarea ca cei 27 mp atribuiti apelantului Cabinet Individual de Avocat B P sunt individualizati în schita de dezmembrare a imobilului cu nr.top 570/7 înscris în CF 13206 O.
Altfel zis, chiar daca aceasta suprafata de teren nu este mentionata expres prin litere de catre experti, delimitarea acesteia apare evident în urma lecturarii raportului de contraexpertiza tehnica judiciara care face corp comun cu dispozitivului deciziei civile nr. 241/A/2010 a Tribunalului Bihor.
S-a mai retinut ca, în cadrul procedurii lamuririi de dispozitiv nu este posibila completarea raportului de contraexpertiza tehnica judiciara în sensul celor solicitate de catre petent, care dupa cum s-a aratat mai sus, nu este necesara si utila cauzei.
Fata de considerentele expuse, instanta a respins cererea ca fiind neîntemeiata.
Împotriva acestei decizii si încheieri în termen, legal timbrat au declarat recurs apelantii Cab. Individual B P solicitând admiterea acestuia modificarea în parte a deciziei în sensul delimitarii mai precise a proprietatii corect stabilita asupra nr.top. 570/7 în suprafata de 86 mp prin literele a, b, n, k, lipsa literei i, j, o, cât si proprietatea fiecarei parti prin litere conform completarii contraexpertizei, mentionarea expresa a suprafetei ocupate situate între literele j si i, lipsa litera k de pârâtii J din terenul proprietatea sa de 27 mp pe care se afla magazia, admiterea capatului de cerere privind revendicarea pentru terenul delimitat prin literele j,i, lipsa litera K în suprafata de 27 mp ocupata de J din totalul de 86 mp, demolarea anexei sau predarea catre el în contul lipsirii de folosinta, a se lua act de renuntarea la apelul declarat de J M si I cu înlaturarea dispozitiei de admitere a apelului acestora, cu cheltuieli de judecata, casarea încheierii, admiterea cererii de lamurire dispozitiv, astfel cum a fost formulata; apelantii J M si M, solicitând casarea deciziei, mentinerea sentintelor; apelantii V D si M au solicita modificarea în parte a deciziei în sensul adoptarii modalitatii de partaj conform variantei Ii din raportul de expertiza întocmit de expert S D; intimatul Consiliul Local al municipiului O solicitând modificarea deciziei în sensul mentinerii sentintei.
Prin motivele de recurs “Cabinetul avocatial individual P B”, a invocat ca i s-au atribuit corect 86 mp din nr. top. 570/7/a, însa s-a facut confuzie între garajul situat pe terenul lui V si J partial si o anexa situata doar pe cei 27 mp proprietatea sa, ocupata de J, între literele j, i, lipsa litera k, conform expertizei întocmita de G, corecta, necontestata de celelalte trei parti si care îi acorda 24 mp si nu sustine ca ar fi al Statul Român, cum o face expertul S, ce nu are experienta si obiectivitate.
Gresit s-a redus suprafata nr.top. 570/7 de la 458 mp la 430 mp, aspecte nesolicitate fiind plus petit, intabularea a 28 mp pe Statul Român în detrimentul partilor, exact cât îi lipseste Cabinetului, este abuziva, nelegala, Statul Român nefiind parte, neavând înscris un drept în CF , având un drept pe alt CF vecin cu cel în litigiu.
Abuzul instantei de fond l-a prejudiciat atât pe el cât si expertii, neacordând plata esalonata a onorariului, graba în solutionare denota subiectivitate.
Exista doua expertize contradictorii, a lui G, ce s-a stabilit ca are în folosinta doar 54 mp, în loc de 81 mp, diferenta de 24 mp fiind la reclamant si cea de-a doua, a lui S D, gresita, falsa, abuziva, în mod legal s-a dispus efectuarea unei contraexpertize.
În drept s-a invocat art. 304, 260, 201, 212, 280, 282 Cod procedura civila, art. 728 si urmatoarele Cod civil, Legea 112/1958, Legea 7/1996.
Referitor la încheierea recurata prin motivele de recurs s-a invocat de acelasi Cabinet avocatial ca în mod gresit s-a apreciat ca nu se impun corecturi, completari, lamuriri a dispozitivului, câta vreme lucrarile de expertiza fac parte din acesta, nefiind necesare, însa în dispozitiv trebuie sa fie clar, explicit.
Referitor la cei 27 mp ocupati de J nu se face referire de a fi eliberata, desi s-a solicitat si timbrat ridicarea anexei, punerea în nefiind posibila fara aceste corecturi.
Prin motivele de recurs, recurentii J M si M au invocat ca instanta a fost indusa în eroare de raportul de contraexpertiza, ce cuprinde erori de constatare si calcul. A înlaturat din litigiu Statul Român, a dat o suprafata mai mare decât are dreptul, conform CF. Are în folosinta 61 mp, dar i s-au dat înca 27 mp = 88 mp, desi retine doar 86 mp. S-a dat acestuia 27 mp din posesia proprietatea sa, ocupat de o magazie, când exista teren liber de constructii, instanta a înlaturat Statul si le-a dat lor strada.
În drept s-a invocat art. 304/6, 304/7 Cod procedura civila.
Recurentii V D si M, prin motivele de recurs au invocat ca instanta nu a lamurit fondul cauzei. A depus Cabinetul Individual de Avocat “B P” o noua completare a actiunii la 22.03.2007, prin care a solicitat rectificarea CF 13206 Oradea, asupra cotei de 1/4 mp teren din nr. top. 570/7 în suprafata de 458 mp.
Nu s-a pronuntat instanta asupra obiectiilor la contraexpertiza, care nu rezolva nimic, este lipsit de valoare, raportul nu este contrasemnat de expertii asistenti G si H, aspecte ce duc la nulitatea acestuia. Desi din probele administrate reiese ca garajul construit de J se afla pe portiunea de teren ce le revine lor, lipit de casa si astfel cei 114 mp uzucapati de reclamanti din nr. top. 570/7 nu se afla înspre imobilul acestora din str. G. E nr. 6, cei 3,5 m de la str. S pe toata lungimea curtii, de 15 m a fost obtinuta prin doua înscrisuri sub semnatura privata, Conventie din 1.09.1991 la domiciliul cumparatorilor J, martor G D si sotul, ulterior notarul a autentificat contractul ce s-a constata a fi lovit de nulitate absoluta si contractul provizoriu de vânzare – cumparare din 4.07.1991 pentru aceeasi suprafata de teren în prezenta martorului Jula.
Dreptul lor de proprietate s-a stabilit prin depunerea înscrisurilor din 1988, 1999 încheiat între defunctul B vânzator si V – cumparator. În primul înscris, dintre S si B nu s-a mentionat terenul, vânzatorul nu era proprietar a unei cote parti din acesta, ci doar a apartamentului nr. 1. Cel de-al doilea, dintre B si V, proprietar era S, înscris ce nu putea avea obiect valabil, cota parte din teren.
Referitor la dreptul pretins de J s-a invocat înscrisul sub semnatura privata din 4 iulie 1991, încheiat între J si B, având ca obiect 3,5 m teren la strada din str. S pâna la gardul cumparatorului J. Ori, vânzatorul nu si-a legalizat dreptul printr-un înscris valabil, referitor la teren.
Nu a fost înca sistata starea de indiviziune, în care se afla coproprietarii imobilului, acest aspect face obiectul acestui litigiu, astfel ca, un singur coproprietar nu poate încheiat acte de dispozitie în mod valabil fara acordul celorlalti. Prin Legea 59/1974 terenurile au fost scoase din circuitul civil, dobândirea fiind posibila doar prin legala. În caz de înstrainare a constructiilor terenul aferent trecea în proprietatea statului, dobânditorul primea doar un drept de folosinta asupra terenului necesar. Ca urmare a celor doua vânzari succesive, terenul aferent imobilului din str. S a trecut în folosinta cumparatorilor constructiei – inclusiv a lor – începând cu anul 1998 si nu fam. J ce astfel au construit ilegal, fara autorizatie pe cei 3,5 m proprietatea lor un garaj denumit copertina.
Solicita a le fi atribuit lotul delimitat în varianta a II-a efectuata de S D.
Prin întâmpinarea formulata, Cabinet Individual de Avocat “B P” a solicitat respingerea recursurilor ca nelegale si netemeinice si mentinerea dispozitiilor deciziei civile nr. 241/A/2010.
Prin întâmpinarea formulata, recurentii V D si V M au solicitat respingerea recursului declarat în cauza de catre Cabinetul individual avocat “B P”, ca netemeinic si nelegal.
Recurentii J M si J I – M au solicitat admiterea recursului formulat de Consiliul Local al municipiului O, respingerea recursului declarat de Cabinetul individual avocat “B P”, cât si a recursului declarat de recurentii V D si V M.
Examinând decizia recurata prin prisma motivelor de recurs, cât si din oficiu, instanta de recurs constata urmatoarele:
Imobilul în litigiu se afla înscris în coala de carte funciara nr. 13206 O, nr. top. 570/7 reprezentând în natura casa si curte în Olosigul Orazii, teren aferent în suprafata de 458 mp – filele 5- 7 dosar fond. Verificând înscrierile mentionate în CF se retine faptul ca asupra acestui imobil au avut calitatea de coproprietari numitii C A, în cota de 114/488 parti din casa si teren, S I asupra cotei de 258/458 parti din constructii cu titlu de mostenire (foaia B nr. 7) si B V asupra a 86/458 parti din casa cu titlu de mostenire – B.8 – , terenul în suprafata de 86 mp fiind înscris la foaia B nr. 9 în favoarea Statului Român.
Ulterior, în baza Legii 18/1991 art. 35, S I si-a intabulat în 27 iulie 1994 dreptul de proprietate asupra terenului în suprafata de 258/458 parti aferenta constructiei ce forma dreptul sau înscris la foaia B nr. 7. La data de 2 august 1994 foaia B. nr. 11-12, în baza Contractului autentificat de vânzare – cumparare nr. 23569 /1994 s-a intabulat dreptul de proprietate în favoarea recurentilor J M si I – M asupra terenului în cota de 258/458 parti, dobândit de la proprietarul de sub B.10 – S I. În baza art. 35 din Legea 18/1991 la data de 22 august 1997 la B.13 s-a intabulat dreptul de proprietate asupra cotei de 86/458 parti din teren în favoarea proprietarului constructiei de sub B.8 – B V – drepturi ce apoi, în urma decesului acesteia s-au înscris la foaia 13 – 14 la aceeasi data în favoarea legatarei universala K I, care si-a înstrainat acest drept asupra a 86/458 parti din teren si constructii în favoarea recurentului Cabinetul Individual de Avocat “B P” intabulat în foaia B nr. 15.
Prin sentinta civila nr. 5747/1998 a Judecatoriei Oradea s-a constatat însa ca în urma unor vânzari succesive – antecontractul încheiat la 15 august 1998 între S I si B Asi cel din 15 martie 1998 între B A si recurentii V D si M, acestia au dobândit dreptul de proprietate cu titlu de cumparare asupra cotei de 258/458 parti din casa, hotarârea tinând loc de act autentic de vânzare – cumparare în baza caruia acestia si-au înscris dreptul în CF la foaia B nr. 16 – 17.
La data la care s-a pronuntat aceasta hotarâre, conform celor expuse mai sus, erau deja intabulati în CF asupra cotei de 258/458 parti recurentii J M si I – M, B 11-12, conform actului autentificat sub nr. 23.569/1994, contract care însa s-a constatat a fi lovit de nulitate absoluta potrivit sentintei civile 9337/1997 a Judecatoriei O, irevocabila potrivit deciziei civile 2246/2000 a Curtii de Apel O, dispunându-se si radierea din CF a dreptului acestora si restabilirea situatiei anterioare de carte funciara.
Prin decizia civila nr. 236/15.04.2005 pronuntata de Tribunalul Cluj, irevocabila prin respingerea recursului prin decizia civila nr. 2387/R/2005 a Curtii de Apel Cluj, s-a dispus intabularea în CF a dreptului de proprietate asupra cotei de 258/458 parti din teren în favoarea recurentilor V D si M cu titlu de cumparare ca urmare a înstrainarilor succesive între mostenitorii lui S I si mostenitorii lui B A, respectiv între mostenitoarea acestuia si V D si M.
Din cele expuse reiese faptul ca asupra cotei de 258/458 parti din constructii si teren proprietari tubulari sunt recurentii V D si M, asupra cotei de 86/458 parti din casa si teren “Cabinetul avocatial individual P. B”, iar asupra cotei de 114/458 parti din teren Costa Aurelia – foaia B. nr. 1 – drept ce conform înscrierilor de la foaia B. nr. 18-19 s-a transmis recurentilor J M si I – M în baza sentintei civile 2575/2000 a Judecatoriei Oradea cu titlu de uzucapiune.
Aceste drepturi nu au fost modificate, corectate, rectificate, astfel ca orice discutii referitor la valabilitatea acestora apar ca inutile.
Modul în care au dobândit partile dreptul de coproprietate asupra cotelor sus mentionate din imobilul în litigiu a fost analizat irevocabil prin hotarârile judecatoresti sus mentionate si nu se pot reanaliza considerentele acestora, modul în care vânzatorii au dobândit anterior înstrainarilor, drepturile fiind pe larg expuse în acestea. Ca urmare, apararile recurentilor V D si M apar ca fondate. Atâta timp cât starea de coproprietate nu a fost sistata anterior acestui litigiu, fiecare parte detine doar o cota ideala, matematica din imobilul în litigiu, conform cotelor înscrise în CF în favoarea fiecaruia si în functie de acestea se impune verificarea dispozitiilor art. 673 si urmatoarele Cod procedura civila, art. 728 si urmatoarele Cod civil, invocarea de catre recurentii J a faptului ca au obtinut o suprafata de 3,5 m de la strada F S pe toata lungimea curtii de 15 m, nu au fundament juridic câta vreme, pâna la partaj fiecare parte nu detine un lot individualizat, ci doar o cota ideala, matematica, nematerializata în teren.
Art. 728 alin. 1 prevede faptul ca nimeni nu poate fi obligat a ramâne în indiviziune, un coerede, poate oricând cere împarteala succesiunii, chiar când ar exista conventii sau prohibitii contrare, iar conform art. 736 alin. 1 fiecare din coerezi poate cere partea sa în natura din imobile. Potrivit art. 673 5 alin. 1 -2 Cod procedura civila, daca partile nu se învoiesc, instanta va stabili bunurile supuse împartelii, calitatea de coproprietar, cota parte ce se cuvine fiecaruia, instanta urmând a face împarteala în natura.
În masura în care sunt necesare operatii de masuratoare, evaluare pentru formarea loturilor, conform art. 6736 Cod procedura civila se va efectua o expertiza. La formarea loturilor, conform art. 6739 Cod procedura civila instanta trebuie sa tina seama, dupa caz si de acordul partilor, marimea cotei fiecaruia, natura bunurilor, domiciliul , ocupatia partilor si de faptul ca unii au facut anterior împartelii constructii, îmbunatatiri cu acordul celorlalti coproprietari.
Deoarece în speta între coproprietari nu a existat o întelegere de partaj, instanta de fond a dispus conform prevederilor legale sus mentionate efectuarea unui raport de expertiza topografica, sens în care a fost numit expert ing. S D, iar prin extinderea de actiune – fila 192 dosar fond – reclamantii J au solicitat introducerea în cauza a Statului Român pentru a fi înscris dreptul acestuia asupra a 29 mp teren, ce reprezinta domeniul public – o parte din str. F S.
Faptul ca o parte din terenul în litigiu – 28 mp – este ocupat de aceasta strada reiese din alt raport de expertiza întocmit în alt dosar în care s-au judecat partile – nr. 5716/1998 al Judecatoriei Oradea – întocmit de ing. G – filele 8 -12 dosar fond – aspect ce reiese si din raportul întocmit în aceasta cauza de ing. S D – filele 231 – 239 dosar fond – .
Analizând raportul initial de expertiza topografica întocmit de ing. S D se retine ca recurentii J folosesc faptic o suprafata de 136 mp în loc de 114 mp teren, cât detin în proprietate, recurentii V – 210 mp în loc de 258 mp, iar Cabinetul Individual de Avocat “B P” 80 mp în loc de 86 mp, deci familia J evident ca are în posesie o suprafata mai mare decât cea înscrisa în cartea funciara în favoarea ei, cu 22 mp. S-a precizat si ca nr.top. are doar o suprafata de 454 mp, nu de 458 mp cât apare înscris în CF. Accesul cu masina si piciorul a reclamantilor J s-a indicat sa se face din str. F Sprin copertina CP folosita la garaj auto, însa, accesul la casa acestora poate fi facut si din str. G. E, pe la subsol – intrarea în cabinetul stomatologic. Aceasta copertina tip garaj are o suprafata de 40 mp si este amplasata partial si pe un alt nr. top 571/1/a. Au fost indicate doua variante de partaj, o a treia solicitata de familia J, s-a indicat sa nu este posibila fata de faptul ca o parte din teren e ocupat de str. F S.
Deoarece cu ocazia solutionarii cauzei în fond, partile au fost nemultumite de raportul de expertiza, raspunsul la obiectiuni, la solicitarea Cabinetului Individual av. “B P” în data de 23.07.2007 – fila 285 – s-a încuviintat efectuarea unui raport de contraexpertiza topografica fiind desemnati experti plus 3 asistenti din partea cabinetului avocatial, al recurentilor V si J.
Urmare a neplatii totale a decontului de catre cabinetul avocatial, instanta de fond a dispus decaderea din proba, astfel ca sentinta din fond a avut în vedere raportul de expertiza întocmit de ing. S D, varianta nr. 1 în care familiei J i se atribuie un lot de 107 mp teren, la familia V 242 mp cu constructii si Cabinetului avocatial – constructie si 81 mp teren, suprafata de 28 mp ocupata de strada fiind inclusi într-un lot special, creat în favoarea Statului Român.
În varianta a II-a din acest raport – fila 239 dosar fond – s-a prevazut lotul de 28 mp în favoarea Statului Român, un altul în suprafata de 242 mp – familiei V, o suprafata de 107 mp la J si 81 mp la Cabinetul avocatial – total 458 mp.
Cu ocazia solutionarii cauzei în apel, deoarece cabinetul avocatial a depus la dosar dovada achitarii onorariului pentru contraexpertiza, a fost depus raportul efectuat în cauza – filele 82 – 87 – din care reiese ca suprafata numarului topografic în litigiu este cea înscrisa în cartea funciara – 458 mp – din care recurentii J folosesc faptic 153 mp cu 39 mp mai mult decât detin în proprietate, recurentii V – 214 mp, în loc de 258 mp, mai putin cu 44 mp, cabinetul avocatial 61 mp în loc de 86 mp, mai putin cu 25 mp, fara a se fi indicat separat suprafata de 28 mp ocupata de str. F S, desi la rubrica “suprafata ramasa în strada” s-a precizat a fi de 34 mp.
Asadar raportul de contraexpertiza a format loturi fara a tine cont de suprafata ocupata de strada. Într-adevar Statul Român nu a procedat legal când a preluat faptic terenul pe care se afla str. F S, la exproprierea proprietarilor tabulari, nu si-a înscris dreptul în cartea funciara, dar este cert ca faptic, preluarea exista si aceasta trebuie clarificata din punct de vedere tehnic si juridic.
Corect a retinut instanta de fond faptul ca a avut loc o expropriere pentru o cauza de utilitate publica, deci o trecere fortata în proprietate publica, drepturile dobândite în acest mod dobândindu-se într-adevar conform art. 26 din Decretul – lege 115/1938, fara înscrierea în cartea funciara, respectiv conform art. 28 din Legea 7/1996, astfel ca în mod gresit creându-se o situatia hilara instanta de apel a inclus aceasta suprafata de teren în lotul familiei J, criticile acestora si a Consiliului local fiind fondate.
Referitor la garajul edificat de familia J, pe terenul în litigiu, conform adresei nr. 98756/22.01.1999 fila 257 dosar apel – emisa de Directia de Arhitectura Urbanism si Cadastru O – nu exista date din care sa reiasa autorizarea acestuia, ci doar pentru mansardarea constructiei proprietatea acestuia si acces carosabil din str. F S, astfel ca nu se poate vorbi de o constructie cu forme legale, neexistând nici acordul coproprietarilor în acest sens.
Deoarece raportul de contraexpertiza nu a propus lotul de partaj în care sa fie inclus separat într-un lot terenul ocupat de str. F St, lasând practic nerezolvata situatia juridica si creând un lot în care este inclusa aceasta suprafata, ceea ce practic ar genera nu doar litigii noi, ci o situatie hilara instanta de recurs apreciaza ca nu se impune luarea ei în considerare, astfel ca nu se mai justifica analiza criticilor familiei V, referitor la lipsa semnarii de catre expertii asistenti.
Este interesant ca solutia instantei de apel a reusit a nemultumi toate partile în litigiu, iar Consiliul local, J M si M au solicitat pastrarea sentintei de fond, respectiv familia V a solicitat partajarea conform variantei II din raportul initial de expertiza întocmit de S D .
Cât priveste faptul ca instanta de apel nu a luat act de renuntarea la judecarea apelului declarat de familia J, întrucât acestia au depus o cerere în acest sens, doar prin concluziile scrise, deci dupa dezbaterea apelului în fond, nefiind respectate dispozitiile art. 246 alin. 4 Cod procedura civila, în mod corect instanta a procedat la neluarea în considerare a cererii, criticile recurentului Cabinet Individual de Avocat “B P” nefiind fondate.
Astfel cum s-a aratat mai sus, conform art. 6739 Cod procedura civila la formarea loturilor instanta este obligata a tine seama de acordul partilor – ce în speta nu exista – de marimea cotei fiecaruia, natura bunului, ocupatia partilor, de faptul ca unii au facut anterior cererii de partaj constructii, îmbunatatiri, cu acordul celorlalti.
În speta, conform considerentelor aratate, nu au existat acorduri în ceea ce priveste edificarea de catre familia J pe terenul în litigiu a unui garaj sau a altei constructii, astfel ca, instanta are obligatia de a stabili o varianta de partaj care sa includa atât un lot în favoarea Statului Român pentru suprafata ocupata de strada, cât si loturi pentru fiecare parte, care sa tina cont de marimea cotei de proprietate a acestora.
Deoarece recurentii J, au edificat o constructie tip garaj – copertina – fara acordul celorlalti coproprietari, instanta apreciaza ca se impune ca urmare a cotelor de proprietate ale partilor, adoptarea variantei a II-a de partaj, conform careia, în lotul familiei V este inclusa o suprafata de teren pe care se afla acest edificat, pentru a avea acces la locuinta din strada F S, recurentii J având acces la imobilul proprietatea lor si din alta strada – G E.
Cât priveste lotul de 28 mp ocupat de str. F S, într-adevar nu exista dovezi din care sa reiasa ca Statul Român ar fi urmat o procedura de expropriere însa, la fel de real este si faptul ca actualii proprietari au cunoscut la data dobândirii dreptului acest aspect, de notorietate, respectiv ca terenul este strada, deci drum public, pe care si ei l-au folosit la fel ca ceilalti concetateni.
Raportat la cele expuse, în mod corect instanta de fond a concluzionat ca în speta a avut loc o expropriere pentru o cauza de utilitate publica, o trecere fortata în proprietatea publica ce nu a fost însa intabulata în cartea funciara pentru ca acest aspect nici nu se impunea raportat la art. 27 din Decretul – lege 115/1938, art. 28 din Legea 7/1996, aspect ce în mod gresit instanta de fond nu l-a avut în vedere, criticile Consiliului local fiind întemeiate.
Raportat la toate considerentele expuse, fiind facuta o gresita aplicare si interpretare a art. 728 si urmatoarele Cod civil, art. 673 si urmatoarele Cod procedura civila, instanta de recurs, în baza art. 304 alin. 1 pct. 8-9 Cod procedura civila va admite ca fondate recursurile, va modifica în parte decizia recurata, va schimba în parte sentinta în sensul sistarii starii de indiviziune asupra imobilului având nr. top. 570/7 conform variantei a 2 – a din raportul de expertiza întocmit de ing. S D, ce va face parte integranta din prezenta hotarâre, respectiv lotul nr. 1 având nr. top. nou format 570/7/a în suprafata de 28 mp – în favoarea domeniului public al Statului Român, lotul nr. 2 nr. top. 570/7/b în suprafata de 242 mp în favoarea familiei V D si M, lotul nr. 3 nr. top. 570/7/c, în suprafata de 107 mp – în favoarea familiei J M si J I – M si lotul nr. 4 nr. top. 570/7/d în suprafata de 81 mp – în favoarea Cabinetului Individual de Avocat “B P”.
Ca urmare a celor dispuse, au fost obligati reclamantii – pârâti reconventionali J M si J I – M sa ridice constructiile edificate pe nr. top. nou format 570/7/c si 570/7/d.
S-a înlaturat dispozitia prin care s-a dispus restituirea avansului de 500 RON, achitata pentru raportul de contraexpertiza prin chitanta nr. 1330680/1/1.11.2007 de “Cabinetul avocatial individual P B”.
Deoarece s-a înlaturat varianta de partaj stabilita de instanta de apel, cererea de recurs formulata de Cabinetul avocatial individual P B împotriva încheierii prin care s-a respins cererea de lamurire a dispozitivului din 11.10.2010, a fost respinsa ca ramasa fara obiect.
S-au mentinut celelalte dispozitii ale decizie recurate si s-au pastrat celelalte dispozitii ale sentintei apelate ca fiind legale si temeinice conform considerentelor expuse.
Fata de cele dispuse în baza art. 276 Cod procedura civila s-au compensat cheltuielile de judecata ocazionate de parti în recurs, în întregime.
