DOSAR 1145/197/2009- SENTINTA CIVILA NR. 12785/ 09.11.2010
Imobilul situat in mun. Brasov, str. Iuliu Maniu, nr.52, ap.58, jud.Brasov inscris in Cf 312197 Brasov, la A+50 sub nr. top 6102/1/1/1/2, 6105/1/1/1/2/49 este proprietatea pârâtului fiind dobândit prin actul de vânzare-cumparare autentificat sub nr. 119/18.01.2002 de BNP Popa Ioan si Popa Ruxandra Elena ( f.4-5).
Prin procura intitulata speciala, autentificata sub nr. 1798/13.08.2002 de BNP Popa Ioan si Popa Ruxandra Elena ( f.6) pârâtul l-a imputernicit pe reclamant sa vânda si sa administreze imobilul. Totodata pârâtul a permis reclamantului sa foloseasca in interesul sau imobilul in calitate de detentor, sa plateasca taxele si impozitele aferente, sa intretina imobilul ca un bun administrator, sa faca reparatiile curente si sa faca tot ce va crede ca este necesar pentru buna administrare a imobilului.
Respectiva procura a fost revocata conform declaratiei autentificate sub nr. 2806/14.09.2006 de BNP Ujenic ( f.7), incheiere rectificata prin incheierea de indreptare a erorii materiale nr. 593/25.02.2010( f.151) in sensul ca anul corect este 2007, astfel procura speciala a fost revocata la 14.09.2007.
Conform materialului probator de la dosarul cauzei reclamantul a efectuat o serie de lucrari si amenajari la imobil in speta in cursul anului 2006. Astfel conform declaratiilor martorului reclamantului Marko Imre, acesta l-a ajutat pe reclamant sa faca lucrari in toamna anului 2006. In cererea introductiva reclamantul arata ca a efectuat lucrari la imobil incepând cu anul 2006 si pâna in vara aceluiasi an. In raspunsul la intâmpinare reclamantul arata ca lucrarile au durat circa 1 an de zile, iar in primavara anului 2007 a refacut instalatia de apa rece. In raspunsul la interogatoriu reclamantul a aratat ca a aratat ca a efectuat lucrari de reparatii pâna la 01.09.2009.
Pârâtul proprietar al imobilului a aratat ca a locuit in respectiva locuinta pâna 01.09.2006 când s-a stabilit la Giurgiu, aspect necontestat de reclamant. Acelasi pârât a reintrat in posesia locuintei la 09.02.2010( f.141)când i-au fost restituite cheile de la noua iala de catre reclamant.
Conform declaratiei martorului Pacurare Zaharia ce se coroboreaza cu pozitia procesuala a reclamantului-pârât reconventional din raspunsul la interogatoriu acesta a locuit singur in imobil in perioada 01.09.2006-august 2007 iar in perioada vara 2007-vara 2008 martorul a locuit impreuna cu reclamantul. Locuinta nu a fost inchiriata si nu s-a facut dovada ca reclamantul ar fi obtinut venituri din inchirierea acesteia.
In ceea ce priveste lucrarile executate acestea sunt enumerate in raportul de expertiza atasat la dosarul cauzei, expertul estimând ca valoarea lucrarilor realizate a fost de 14094 lei ( 3357 Euro) iar sporul de valoare adus locuintei prin aceste lucrari a fost de 18463 lei ( f.171). Mai mult din probele dosarului, respectiv din declaratia martorilor propusi de reclamant, coroborata cu raspunsul la interogatoriu al reclamantului rezulta ca acesta a efectuat lucrarile la imobil in interes propriu având convingerea ca imobilul este al lui câta vreme el l-a cumpatat pe numele pârâtului. Prin urmare concluzia ce rezulta din probele ce contureaza atitudinea subiectiva a reclamantului, acesta nu a actionat in baza mandatului si nu a realizat lucrarile in interesul pârâtului ci in interes personal. De asemenea, fata de natura lucrarilor efectuate de reclamant instanta retine ca acestea depasesc limitele mandatului chiar daca au fost efectuate in mare parte in interiorul termenului pentru care a existat acest contract.
Prin prisma atitudinii subiective a reclamantului care rezulta din actele dosarului rezulta ca pretentiile reclamantului nu pot avea un alt temei decât imbogatirea fara justa cauza, astfel ca se va respinge apararea pârâtului privind inadmisibilitatea cererii in imbogatire fara justa cauza, având drept temei principiul subsidiaritatii unei astfel de cereri.
In ce priveste probatoriul administrat de catre pârâtul reclamant reconventional, acesta s-a concentrat in esenta pe dovedirea caracterului ne necesar al investitiilor efectuate de reclamant, pe calitatea de proprietar a pârâtului, perioada cât acesta a lipsit din imobil, structura initiala si actuala a imobilului si respectiv pe calitatea proasta a lucrarilor efectuate la imobil de reclamant, aspecte care nu sunt de natura a combate sustinerile reclamantului prin prisma temeiului juridic al cererii formulate de acesta.
In drept instanta retine ca „actio de in rem verso”( actiunea in imbogatire fara justa cauza) nu are o consacrare legislativa fiind o creatie a practicii si doctrinei judiciare. Mai mult doctrina si practica judiciara au dezvoltat conditiile materiale ce se cer intrunite pentru admiterea unei astfel de cereri, respectiv: marirea unui patrimoniu, micsorarea unui patrimoniu ca o consecinta a maririi celui dintâi, existenta unei legaturi intre marirea unui patrimoniu si micsorarea celuilalt si respectiv conditiile juridice ale intentarii actiunii in restituire, respectiv absenta unei cauze legitime a maririi patrimoniului unei persoane in detrimentul alteia ( exemplificativ contract, dispozitie legala sau hotarâre judecatoreasca), absenta unui alt mijloc juridic pentru recuperarea pierderii suferite de catre cel care si-a micsorat patrimoniul( asa numitul caracter subsidiar al actiunii de restituire intemeiata pe imbogatirea fara justa cauza). In ceea ce priveste efectele imbogatirii fara justa cauza s-a conturat principiul potrivit caruia cererea de restituire are o dubla limita respectiv cel care si-a marit patrimoniul nu poate fi obligat sa restituie decât in masura cresterii patrimoniului iar cel ce si-a micsorat patrimoniul nu poate pretinde mai mult decât diminuarea patrimoniului, ceea ce se traduce in aceea ca obligatia de restituire nu poate fi admisa decât in masura sumei celei mai mici dintre cele doua mentionate.
In speta instanta apreciaza ca prin prisma atitudinii subiective a reclamantului care a actionat in interes propriu si in afara contractului de mandat având convingerea ca el este adevaratul proprietar al imobilului, nu avea un alt mijloc juridic de recuperare a pierderii suferite decât actio de in rem verso, motiv pentru care cerere acestuia va fi admisa, in parte iar pârâtul imbogatit fara just temei va fi obligat la plata valorii investitiilor facute , respectiv suma de 14094 lei ( 3357 Euro) suma mai mica decât sporul de valoare adus locuintei prin aceste lucrari a fost de 18463 lei, conform concluziilor raportului de expertiza atasat la dosarul cauzei. ( f.171). Sub aspect probatoriu instanta retine ca expertul a stabilit valoarea investitiilor efectuate pe baza inscrisurilor depuse de catre reclamant la dosarul cauzei si a constatarilor de la fata locului ale expertului, expertul mentionând expres ca stabilirea lucrarilor s-a facut in baza raportului de expertiza extrajudiciara nr.53/2008 efectuat de expertul consilier al reclamantului Scrada Ludovic Florentin si care au fost verificate si amendate de expertul judiciar ( f.179).
In ceea ce priveste cererea reconventionala instanta retine ca, din probatoriul administrat cheile imobilului au fost predate la 09.02.2010 astfel ca acest petit a ramas fara obiect, pretentiile constând in cuantumul chiriei nu au fost dovedite conform exigentelor art.1169 c.civ., prin nici un mijloc de proba reclamantul reconventional nereusind sa faca dovada ca imobilul a fost inchiriat si nici a cuantumului presupusei chirii. In ce priveste petitul având ca obiect compensarea obligatiilor reciproce, acesta având caracter subsidiar fata de pretentiile mai sus respinse , si acest petit urmeaza sa fie respins in consecinta.
Pentru aceste considerente de fapt si de drept cererea reconventionala urmeaza a fi respinsa in intregime.
