Incălcarea principiului disponibilităţii procesului civil


 

Prin sentinţa pronunţată, prima instanţă a admis în parte acţiunea, în sensul că a dispus anularea titlului de proprietate cu privire la parcela în litigiu, hotărâre confirmată de Tribunalul Bihor ca urmare a respingerii apelului.

teren şi construcţii. în motivare, reclamanta a arătat că, împreună cu pârâţii S.I., N.E. şi N.M., este succesoare în cotele arătate de certificatul depus la dosar, iar pentru individualizarea acestora a solicitat identificarea terenurilor şi lotizarea cu propuneri de partajare, urmând ca instanţa să dispună în urma expertizării imobilelor.

în cauză s-a pronunţat sentinţa civilă nr. 372/2002, în sensul respingerii acţiunii reclamantei, soluţie menţinută prin decizia civilă nr. 659/2001 a Tribunalului Mureş, după care Curtea de Apel Tg. Mureş, prin decizia civilă nr. 1102/13.11.2001, a admis recursul reclamantei, a casat integral ambele hotărâri, dispunând rejudecarea cauzei de Judecătoria Reghin.

în rejudecare, cauza s-a soluţionat de Judecătoria Reghin, prin sentinţa civilă nr. 1757/2002, în sensul respingerii acţiunii reclamantei.

Apelul formulat de reclamantă împotriva acestei sentinţe a fost judecat de Tribunalului Mureş şi soluţionarea acestuia a fost suspendată printr-o încheiere împotriva căreia s-a declarat recurs.

Recursul reclamantei a fost admis, iar încheierea pronunţată a fost casată urmând ca instanţa de apel să soluţioneze cauza.

în motivarea soluţiei, s-au reţinut în esenţă următoarele: în conformitate cu art. 155′ Cod procedură civilă, articol introdus prin O.U.G. nr. 138/2000, instanţa poate suspenda soluţionarea cauzei în cazul când desfăşurarea normală a procesului este împiedicată de reclamantă prin neîndeplinirea unor obligaţii prevăzute de lege, ori stabilite de instanţă la primirea cererii de chemare în judecată. în prezenta cauză, reclamanta nu era asistată de avocat şi, neavând calificarea necesară, a depus numeroase memorii, încercând să explice în detaliu conţinutul cererilor sale, precum şi motivele pentru care consideră întemeiate aceste cereri.

în baza art. 129, 130 Cod procedură civilă, judecătorii aveau obligaţia de a depune toate diligenţele pentru aflarea adevărului, pentru determinarea obiectului supus judecăţii precum şi a dovezilor invocate de părţi.

Atât în cererea de chemare în judecată, cât şi în „precizările” depuse ulterior, reclamanta a arătat că imobilele a căror partajare o solicită sunt înscrise în cartea funciară, iar în raport cu aceste date, instanţa poate sprijini reclamanta în identificarea scriptică a imobilelor.

Având în vedere starea de fapt rezumată anterior, faţă de împrejurarea că reclamanta nu are pregătirea necesară indicării cu exactitate a petitelor formulate, dar şi faţă de prevederile art. 129 şi 130 Cod procedură civilă, instanţa a apreciat că în cauză este incident motivul de recurs prevăzut de art. 304 pct. 9 Cod procedură civilă şi cel din art. 312 pct. 15 din acelaşi Cod, situaţie în care a admis recursul reclamantei, a casat încheierea criticată şi a dispus trimiterea cauzei pentru continuarea judecăţii la instanţa de apel.

Curtea de Apel Tg. Mureş, decizia civilă nr. 910 din 2003

LEGI DE INTERES

privind sistemul unitar de pensii public

a educaţiei naţionale

privind reforma în domeniul sănătăţii

a contabilităţii

privind autorizarea executării lucrărilor de construcţii

privind regimul juridic al unor imobile preluate în mod abuziv în perioada 6 martie 1945–22 decembrie 1989

privind societăţile comerciale

privind sistemul asigurărilor pentru şomaj şi stimularea ocupării forţei de muncă

JURISPRUDENŢĂ

Ultimele :

Ultimele :

Ultimele :

Ultimele :

Ultimele :

Ultimele :

MODELE DE ACTE

DICŢIONAR JURIDIC

Ultimele definiţii din :

© 2016 LegeAZ.net – Legislaţie românească actualizată la zi, gratis !

| | |

| |