– Legea nr. 7/1996 – art. 48, art. 49, art. 50
Potrivit art. 48 şi art. 49 din Legea nr. 7/1996, atât încheierea de admitere a cererii de întabulare sau înscriere provizorie, cât şi cea de respingere sunt date de către registratorul de carte funciară, iar împotriva acestei încheieri se poate formula cerere de reexaminare, conform art. 50 alin. (2) din acelaşi act normativ, care se soluţionează de registratorul şef.
Conform art. 50 alin. (21) din Legea nr. 7/1996, împotriva încheierii registratorului şef se poate formula plângere.
Prin urmare, persoana nemulţumită de modul de soluţionare a cererii de întabulare sau înscriere provizorie de către registratorul de carte funciară nu are dreptul de opţiune între a declanşa calea de atac a reexaminării şi a promova plângere adresată direct instanţei, un asemenea drept existând doar cu privire la depunerea plângerii.
Decizia civilă nr. 580/R din 22 februarie 2012, Secţia I civilă
Prin Decizia civilă nr. 623/A din 03.10.2011, Tribunalul Timiş a respins apelul declarat de petentul T.V. împotriva Sentinţei civile nr. 14671/14.06.2011 a Judecătoriei Timişoara.
Astfel, Tribunalul a menţinut hotărârea primei instanţe, care a admis excepţia prematurităţii plângerii şi a respins plângerea formulată de petentul T.V. împotriva încheierii de carte funciară nr. 101849/16.09.2010, pronunţată de Oficiul de şi Imobiliară Timiş în dosarul nr. 101849/19.07.2010.
Pentru a pronunţa această sentinţă prima instanţă a reţinut următoarele:
Prin încheierea de carte funciară nr. 101849/16.09.2010, dată în dosarul nr. 101849/19.07.2010, Oficiul de Cadastru şi Publicitatea Imobiliară Timiş, Biroul de Cadastru şi Publicitatea Imobiliară Timişoara a respins cererea privind prima intabulare a parcelei A824/2/3 din Titlul de Proprietate nr. 28596/77/13.07.2010 UAT J., motivat de faptul ca nu s-a depus o documentaţie cadastrală recepţionată de Oficiul de Cadastru şi Publicitatea Imobiliară.
Împotriva acestei încheieri, petentul a formulat plângerea ce face obiectul prezentului dosar.
Potrivit dispoziţiilor art. 50 alin. (2), art. 21 şi art. 22 din Legea nr. 7/2996 cu modificările ulterioare „Persoanele interesate pot formula cerere de reexaminare a încheierii de admitere sau de respingere, în termen de 15 zile de la comunicare, care se soluţionează prin încheiere de către registratorul-şef din cadrul oficiului teritorial în raza căruia este situat imobilul. Împotriva încheierii registratorului-şef emise potrivit alin. (2) se poate formula plângere în termen de 15 zile de la comunicare. Cererea de reexaminare şi plângerea împotriva încheierii se depun la biroul teritorial şi se înscriu din oficiu în cartea funciară. Oficiul teritorial este obligat să înainteze plângerea judecătoriei în a cărei rază de competenţă teritorială se află imobilul, însoţită de dosarul încheierii şi copia cărţii funciare. Plângerea împotriva încheierii se poate depune şi direct la judecătoria în a cărei rază de competenţă teritorială se află imobilul, situaţie în care instanţa va solicita din oficiu biroului teritorial comunicarea dosarului încheierii şi copia cărţii funciare, precum şi notarea plângerii în cartea funciară.”
Dispoziţiile legale sus-menţionate erau în vigoare, atât la data soluţionării cererii petentului (19.07.2010), cât şi la data formulării plângerii, în condiţiile în care în cuprinsul O.U.G. nr. 64/2010, prin care au fost modificate prevederile Legii nr. 7/1996 în sensul indicat supra, nu se prevede un termen ulterior publicării în Monitorul Oficial al României, respectiv data de 02.07.2010, pentru când să se amâne intrarea în vigoare. În aceste condiţii, nu se pot aplica prin analogie dispoziţiile dintr-o normă specială, cum este cea reprezentată de art. 69 din Legea nr. 7/1996, la alte acte normative, fără o prevedere expresă în acest sens, respectiv faptul ca O.U.G. nr. 64/2010 a intrat in vigoare la 90 de zile de la publicarea în Monitorul Oficial al României.
Instanţa a reţinut că legiuitorul a prevăzut două căi de atac distincte împotriva unor acte emise de oficiul teritorial de carte funciară, după cum este vorba de încheierea de carte funciară sau de încheierea emisă de registratorul-şef potrivit art. 50 alin. (2) din Legea nr. 7/2996 cu modificările ulterioare.
În primul caz, împotriva încheierii de carte funciară se poate promova doar cerere de reexaminare ce se soluţionează printr-o încheiere de către registratorul-şef din cadrul oficiului teritorial în raza căruia este situat imobilul, iar în al doilea caz, împotriva încheierii registratorului-şef se poate formula plângere în termen de 15 zile de la comunicare.
Din cuprinsul şi titulatura cererii formulată de către petent prin intermediul unui avocat, reiese că are natura juridică a unei plângeri, iar nu a unei cereri de reexaminare, competenţa de soluţionare a acesteia aparţinând judecătoriei. De altfel, petentul a şi solicitat trimiterea sa la Judecătoria Timişoara.
Excepţia prematurităţii formulării plângerii este de ordine publică şi, prin urmare, poate fi invocată de către instanţă din oficiu, atâta vreme cât prin intermediul acesteia se verifică existenţa însăşi a dreptului la acţiune al petentului, materializat într-o anume formă juridică. A accepta teza ca excepţia nu este de ordine publică, ar însemna că prin învoirea părţilor dintr-un litigiu, concretizată prin neinvocarea prematurităţii în această formă, s-ar putea recunoaşte existenţa unor acţiuni sau căi de atac ce nu sunt reglementate de lege.
Aceasta este şi situaţia de faţă, când petentul a exercitat împotriva încheierii de carte funciară o acţiune ce nu are temei legal, respectiv plângerea, aceasta fiind calea de atac împotriva altui act juridic, şi anume încheierea registratorului şef prin care s-a soluţionat cererea de reexaminare a încheierii de carte funciară.
Faţă de cele de mai sus, văzând şi dispoziţiile art. 137 C. proc. civ., coroborate cu cele ale art. 50 alin. (2), art. 21 şi art. 22 din Legea nr. 7/2996 cu modificările ulterioare, instanţa a admis excepţia prematurităţii plângerii şi, pe cale de consecinţă, a respins-o ca fiind prematur formulata.
Împotriva sentinţei civile nr. 14671/14.06.2011, pronunţată de Judecătoria Timişoara în dosar nr. 32763/325/2010, a declarat apel reclamantul T.V., solicitând admiterea apelului, schimbarea sentinţei apelate, în sensul admiterii plângerii astfel cum a fost formulată.
În motivare a arătat că în mod greşit a apreciat prima instanţă că acţiunea este prematură.
Apelantul a atacat încheierea emisă de asistentul registrator de carte funciară, iar plângerea a fost depusă la Oficiul de Cadastru şi Publicitatea Imobiliară Timiş şi nicidecum în instanţă. Faptul că Oficiul de Cadastru şi Publicitatea Imobiliară Timiş a înaintat plângerea direct în instanţă, fără a o reţine pentru a fi soluţionată de registratorul şef, nu i se poate imputa. Cel mult i se poate imputa faptul că cererea a fost intitulată „plângere” şi nu „cerere de reexaminare”, însă organul căreia i se adresa, avea obligaţia de a da o corectă calificare cererii şi de a o soluţiona ca atare.
Faţă de aceste aspecte, care vizează un viciu în procedura prealabilă administrativă, prima instanţă avea şi posibilitatea de a obliga Oficiul de Cadastru şi Publicitatea Imobiliară Timiş să soluţioneze cererea apelantului, (care urma a fi calificată drept cerere de reexaminare), şi nicidecum nu putea respinge acţiunea ca prematură.
Respingând plângerea, ca prematură, prima instanţă blochează practic orice cale de a ataca încheierea de carte funciară, întrucât termenul de depunere a unei cereri de reexaminare este depăşit.
În drept, a invocat art. 282 si următoarele Cod procedură civilă, Decretul-lege nr. 115/1938 şi Legea nr. 7/1995.
Tribunalul a apreciat, prin prisma dispoziţiilor art. 292, art. 295 şi art. 296 C. proc. civ., că apelul petentului este nefondat, stabilind că prima instanţă a stabilit corect starea de fapt, precum şi incidenţa în cauză a excepţiei prematurităţii formulării plângerii, care, fiind de ordine publică, obstaculează continuarea judecăţii şi soluţionarea cauzei pe fond, în speţă petentul exercitând împotriva încheierii de carte funciară un mijloc lipsit de temei legal, respectiv plângerea, aceasta însă fiind calea de atac împotriva încheierii registratorului-şef, prin care s-a soluţionat cererea de reexaminare a încheierii de carte funciară, din cuprinsul şi titulatura cererii formulate de petent rezultând însă că aceasta are natura juridică a unei plângeri şi nu a unei cereri de reexaminare.
Împotriva deciziei Tribunalului a declarat recurs petentul T.V., solicitând admiterea recursului şi, în principal, casarea ambelor hotărâri şi trimiterea cauzei spre rejudecare la prima instanţă pentru a judeca fondul, iar în subsidiar, modificarea deciziei, în sensul admiterii apelului şi admiterii plângerii astfel cum a fost formulată.
Petentul recurent şi-a motivat în drept recursul cu dispoziţiile art. 304 pct. 9 şi art. 312 alin. (5) C. proc. civ., arătând că în mod greşit ambele instanţe au apreciat că acţiunea sa este prematură, deoarece a atacat încheierea emisă de asistentul registrator de carte funciară iar plângerea a fost depusă la Oficiul de Cadastru şi Publicitatea Imobiliară Timiş, care a înaintat-o la instanţă, fără a se reţine spre soluţionare de registratorul şef.
Că, i se poate imputa cel mult că cererea sa a fost intitulată „plângere” şi nu „cererea de reexaminare”, însă organul căruia i se adresează are obligaţia de a da o calificare cererii şi de a o soluţiona ca atare.
Totodată, recurentul a susţinut că respingând plângea ca prematură, i se blochează orice cale de a ataca încheierea de carte funciară, întrucât termenul de depunere a unei cereri de reexaminare este depăşit.
Prin Decizia civilă nr. 580/R din 22 februarie 2012, pronunţată în dosarul nr. 32763/325/2010, Curtea de Apel Timişoara a admis recursul petentului, a casat Decizia civilă nr. 623/A din 03.10.2011 a Tribunalului Timiş, în sensul că a admis apelul petentei şi a anulat Sentinţa civilă nr. 14671/14.06.2011 a Judecătoriei Timişoara, trimiţând cauza la Biroul de Cadastru şi Publicitate Imobiliară Timişoara pentru soluţionarea cererii de reexaminare.
Pentru a hotărî astfel, Curtea a avut în vedere considerentele mai jos redate.
Potrivit art. 48 şi 49 din Legea nr. 7/1996, atât încheierea de admitere a cererii de întabulare sau înscriere provizorie, cât şi cea de respingere sunt date de către registratorul de carte funciară.
Articolul 50 alin. (1), (2), (21) şi (22) din Legea nr. 7/1996, are următorul cuprins:
„(1) Încheierea se comunică celui care a cerut înscrierea sau radierea unui act sau fapt juridic, precum şi celorlalte persoane interesate potrivit menţiunilor din cartea funciară, cu privire la imobilul în cauză, în termen de 15 zile de la pronunţarea încheierii, dar nu mai târziu de 30 de zile de la data înregistrării cererii.
(2) Persoanele interesate pot formula cerere de reexaminare a încheierii de admitere sau de respingere, în termen de 15 zile de la comunicare, care se soluţionează prin încheiere de către registratorul-şef din cadrul oficiului teritorial în raza căruia este situat imobilul.
(21) Împotriva încheierii registratorului-şef emise potrivit alin. (2) se poate formula plângere în termen de 15 zile de la comunicare. Cererea de reexaminare şi plângerea împotriva încheierii se depun la biroul teritorial şi se înscriu din oficiu în cartea funciară. Oficiul teritorial este obligat să înainteze plângerea judecătoriei în a cărei rază de competenţă teritorială se află imobilul, însoţită de dosarul încheierii şi copia cărţii funciare.
(22) Plângerea împotriva încheierii se poate depune şi direct la judecătoria în a cărei rază de competenţă teritorială se află imobilul, situaţie în care instanţa va solicita din oficiu biroului teritorial comunicarea dosarului încheierii şi copia cărţii funciare, precum şi notarea plângerii în cartea funciară.”
Din economia dispoziţiilor legale mai sus menţionate, reiese în mod cât se poate de evident că registratorului de carte funciară îi revine competenţa de a soluţiona, prin încheiere de admitere sau de respingere, cererea de întabulare sau de înscriere provizorie, registratorului-şef îi revine competenţa de soluţionare a cererii de reexaminare împotriva încheierii de admitere sau de respingere, dată de registratorul de carte funciară, iar judecătoriei îi revine competenţa de soluţionare a plângerii formulate împotriva încheierii date de registratorul-şef.
Astfel, persoana nemulţumită de modul de soluţionare a cererii de întabulare sau înscriere de către registratorul de carte funciară, nu are dreptul de opţiune între a declanşa calea de atac a reexaminării şi a promova plângere adresată direct instanţei, un asemenea drept existând doar cu privire la depunerea plângerii împotriva încheierii registratorului-şef, aceasta putând fi depusă atât la oficiul teritorial, cât şi la judecătoria în circumscripţia căreia se află imobilul.
Pe de altă parte, potrivit art. 84 C. proc. civ. calificarea cererii de chemare în judecată este atributul instanţei de judecată, chiar dacă poartă o denumire greşită.
Prin urmare, văzând că prima instanţă a soluţionat plângerea împotriva încheierii date de registratorul de carte funciară, plângere pe care Curtea o apreciază că are natura juridică a unei cereri de reexaminare, cale de atac care trebuia soluţionată de registratorul-şef, şi având în vedere că s-au încălcat normele de competenţă materială, în baza art. 304 pct. 3, 5, 9 şi art. 312 alin. (3), (5), (6) şi (61) C. proc. civ., Curtea a admis recursul petentului, a casat decizia recurată, în sensul că a admis apelul declarat de petentă, a anulat, în temeiul art. 297 alin. (2) C. proc. civ., sentinţa apelată şi a trimis cauza spre soluţionarea cererii de reexaminare la Oficiul de Cadastru şi Publicitatea Imobiliară Timiş – Biroul de Cadastru şi Publicitate Imobiliară Timişoara.
