Ratiunea pentru care legiuitorul a prevazut posibilitatea desfiintarii cu trimitere doar în cele doua ipoteze a fost impusa de necesitatea asigurarii triplului grad de jurisdictie si tine de necesitatea solutionarii cu celeritate a cauzelor civile, ca o consecinta ce decurge din principiul constitutional al judecarii într-un termen rezonabil, consacrat în art. 21 alin.3 din Constitutie, în acord cu dispozitiile art. 6 din Conventia Europeana a Drepturilor Omului.
Prima ipoteza se refera la gresita solutionare a cauzei în temeiul unei exceptii. Este vorba de exceptii peremptorii, a caror admitere are ca efect neanalizarea fondului raportului juridic dedus judecatii.
Prima ipoteza se refera la gresita solutionare a cauzei în temeiul unei exceptii. Este vorba de exceptii peremptorii, a caror admitere are ca efect neanalizarea fondului raportului juridic dedus judecatii.
Or, în cauza, solutionarea cauzei la prima instanta s-a facut prin analiza în fond a actiunii, sub aspectul tuturor capetelor de cerere cu care instanta a fost investita, în urma administrarii unui probatoriu amplu, ceea ce înseamna ca din aceasta perspectiva nu opereaza dispozitia legala cuprinsa în art.297 alin.1 teza I Cod procedura civila.
Nici cea de-a doua premisa a aplicarii dispozitiilor art. 297 alin. 1 Cod procedura civila, vizând lipsa partii care nu a fost legal citata, nu este operanta, întrucât pentru termenul când s-a judecat cauza în prima instanta, pârâtul P. N. a fost prezent, iar ceilalti pârâti au avut termen în cunostinta si au fost reprezentati de avocat.
Nici cea de-a doua premisa a aplicarii dispozitiilor art. 297 alin. 1 Cod procedura civila, vizând lipsa partii care nu a fost legal citata, nu este operanta, întrucât pentru termenul când s-a judecat cauza în prima instanta, pârâtul P. N. a fost prezent, iar ceilalti pârâti au avut termen în cunostinta si au fost reprezentati de avocat.
Prin actiunea civila înregistrata pe rolul Judecatoriei Tg. Carbunesti, reclamantul D. A. a chemat în judecata pe pârâtii P. N., P. E., si P. M. solicitând sa fie stabilita linia de hotar ce desparte proprietatea sa de proprietatea pârâtilor, proprietati situate în Tg. Carbunesti, sat Pojogeni, jud. Gorj, sa fie obligati pârâtii sa-i lase în deplina proprietate si linistita posesie suprafata de teren ce îi este ocupata abuziv de acestia din terenul proprietatea sa, cu cheltuieli de judecata.
În cauza, au formulat cerere de interventie în nume propriu, intervenientii D. L. A. si D. A. M., prin care au solicitat sa se stabileasca linia de hotar ce desparte proprietatea sa de proprietatea pârâtilor, proprietati situate în Tg. Carbunesti, sat Pojogeni, jud. Gorj si ca urmare a stabilirii liniei de hotar, sa fie obligati pârâtii sa le lase în deplina proprietate si linistita posesie suprafata de teren ce le este ocupata abuziv de acestia din terenul proprietatea lor, sa fie obligati pârâtii sa-si ridice de pe terenul proprietatea lor constructiile edificate si sa-si retraga gardul la limita proprietatii lor, iar în caz de refuz, sa fie autorizati sa execute lucrarea pe cheltuiala pârâtilor, cu cheltuieli de judecata.
Pârâtii P. N., P. E. si P. M. au chemat în judecata pe reclamantii D. L. A. si D. A. M. si au solicitat sa fie obligati sa desfiinteze constructiile edificate fara autorizatie pe terenul lor, sa desfiinteze constructiile care nu respecta distanta prevazuta de lege fata de linia de hotar si sa ia toate masurile necesare pentru a împiedica scurgerea stresinii pe proprietatea lor, cerere ce a facut obiectul dosarului nr…, care a fost conexat la dosarul nr…
Prin sentinta civila nr.3113 din 12.11.2009, pronuntata de Judecatoria Tg. Carbunesti, , s-a admis exceptia lipsei calitatii procesuale active a reclamantului D. A. si s-a respins actiunea formulata de acesta, s-a admis cererea de interventie formulata de intervenientii D. L. A. si D.A.M., s-a admis în parte actiunea formulata de P. N.
A fost omologat raportul de expertiza întocmit în cauza de expert V.N.si s-a stabilit linia de hotar ce desparte proprietatile partilor ca fiind cea care uneste punctele A 4-5-6-7-8-10-11 spre vest ( catre gardul vechi necontestat) din raportul de expertiza si schita anexa la raport, întocmite de exp. Vamesu Nicolae.
Au fost obligati pârâtii sa lase reclamantilor (intervenienti) în deplina proprietate si linistita posesie suprafata totala de 2 mp. cu vecinii: N- teren pârâti, cu lungimea de 14,22 m si latimile variabile, între 0 m în punctul A, 0,05 m în pct. 4; 0,16 m în pct. 5; 0,25 m în pct. 6; 0,20 m în pct. 7 si 0 m în pct. 8.
Au fost obligati pârâtii-reclamanti D. A. L. si D. A. M. sa monteze burlane de preluare a apelor pluviale, astfel încât apele provenite din ploi si zapezi sa nu se mai scurga pe proprietatea reclamantului pârât P. N. si sa modifice streasina de la ultima constructie din lemn ( în partea de V), astfel încât sa nu treaca pe proprietatea acestuia, cum s-a individualizat în raportul de expertiza.
Au fost respinse celelalte cereri, fiind compensate partial cheltuielile de judecata, pâna la concurenta sumei de 1740 lei, urmând ca reclamantii D.A. Lucian si D. A. M. sa fie obligati la diferenta de 700 lei catre P. N., ca titlu de cheltuieli judiciare.
Pentru a pronunta aceasta sentinta, s-a retinut ca partile detin în proprietate suprafete de teren învecinate, însa odata cu reconstructia gardului ce desparte proprietatile acestora, nu s-a mai respectat aliniamentul vechiului gard, pârâtii ocupând din terenul proprietatea intervenientilor o suprafata totala de 2 mp, astfel cum a fost identificata în raportul de expertiza întocmit în cauza, ocupatiunea din partea pârâtilor fiind dovedita pentru suprafata de teren precizata anterior.
S-a retinut ca reclamantul D. A. nu are calitate procesuala activa, întrucât si-a înstrainat proprietatea intervenientilor.
De asemenea, s-au avut în vedere concluziile raportului de expertiza, prin care s-a stabilit ca streasina unei constructii de lemn ce apartine intervenientilor trece pe proprietatea lui P. N. pe latura de vest, încalcându-i astfel acestuia dreptul de proprietate.
Pentru actiunea în revendicare si obligatia de a face s-au avut în vedere aceleasi concluzii ale raportului de expertiza.
Împotriva acestei sentinte au declarat apel pârâtii, invocând faptul ca instanta nu s-a pronuntat asupra exceptiilor invocate si care se refereau la lipsa calitatii procesuale active a reclamantului D. A. si a intervenientilor, exceptii care au avut temeiuri de fapt si de drept diferite, ca instanta a încalcat disp. art. 129 al.4 Cod procedura civila si art. 261 pct. 5 Cod procedura civila, în sensul ca nu a analizat în nici un fel apararile si probele administrate de catre pârâtii reclamanti, enumerând doar în cuprinsul hotarârii o parte din acestea, fara a le analiza.
De asemenea, apelantii au considerat ca le-a fost încalcat dreptul la aparare si la un proces echitabil, întrucât au depus la dosarul cauzei titlul de proprietate pe care instanta nu l-a avut în vedere, nu l-a analizat si si-a însusit în mod necritic concluziile raportului de expertiza.
Astfel, acestia au precizat ca, desi prin raportul de expertiza s-a stabilit ca actele partilor nu respecta situatia concreta de la fata locului, instanta nu a analizat aceste acte, desi putea sa ajunga la concluzia ca situatia de fapt nu concorda cu actele, din culpa intervenientilor care au schimbat aliniamentul gardului vechi, intrând în proprietatea apelantilor cu 50 cm.
În acest sens au formulat obiectiuni la raportul de expertiza, pe care instanta le-a respins fara nici o motivare .
S-a concluzionat ca sentinta este nemotivata, în raport cu probele administrate, pentru ca nu cuprinde nici un considerent din care sa rezulte ca au fost analizate apararile pe care le-au formulat.
Prin decizia civila nr. 94 din 29 martie 2010, pronuntata de Tribunalul Gorj, s-a admis apelul declarat de apelantii pârâti P. N., P. E., P. M., împotriva sentintei civile nr.3113 din 12.11.2009, pronuntata de Judecatoria Tg. Carbunesti.
A fost desfiintata sentinta si s-a trimis cauza pentru rejudecare aceleiasi instante.
Pentru a decide astfel, Tribunalul a retinut ca prima instanta a pronuntat o sentinta nemotivata, fara a expune considerentele care au condus la solutia adoptata, astfel ca s-a încalcat dreptul la aparare al pârâtilor, si implicit dreptul la un proces echitabil.
S-a facut aplicarea dispozitiilor art. 297 alin.1 Cod procedura civila, Tribunalul apreciind ca în masura în care litigiul s-ar solutiona în fond în aceasta faza procesuala, în temeiul efectului devolutiv, s-ar încalca dreptul partilor la un grad de jurisdictie, în recurs putând fi invocate doar critici de nelegalitate, si nu de netemeinicie.
Împotriva acestei decizii civile, în termen legal, au declarat recurs intervenientii D. L. A. si D. M. A., criticând-o pentru nelegalitate.
S-a sustinut ca instanta de apel a facut o aplicare gresita a dispozitiilor art. 297 alin.1 Cod procedura civila, nefiind incident nici un din cazurile reglementate de acest text de lege, aspect care atrage aplicarea art. 304 pct.9 Cod procedura civila.
Recurentii intervenienti au aratat ca prima instanta a administrat probele solicitate de parti si a examinat în fond raportul juridic dedus judecatii, iar în masura în care instanta de control judiciar aprecia ca se impune suplimentarea probatoriilor, putea face aplicarea dispozitiilor art.295 Cod procedura civila.
Au solicitat, în principal, admiterea recursului, modificarea deciziei, în sensul respingerii apelului, iar în subsidiar, casarea deciziei din apel si trimiterea cauzei spre rejudecare aceleiasi instante.
În drept, au fost invocate dispozitiile art. 304 pct.7 si 9 Cod procedura civila.
Recursul este fondat.
Tribunalul a facut o aplicare gresita a dispozitiilor art. 297 alin.1 Cod procedura civila, încalcând astfel formele de procedura prevazute de lege sub sanctiunea nulitatii.
Potrivit art. 297 alin.1 Cod procedura civila, în cazul în care se constata ca, în mod gresit, prima instanta a rezolvat procesul fara a intra în cercetarea fondului ori judecata s-a facut în lipsa partii care nu a fost legal citata, instanta de apel va desfiinta hotarârea atacata si va trimite cauza spre rejudecare primei instante.
Textul de lege mentionat prevede limitativ si expres doar doua situatii în care instanta de apel poate desfiinta hotarârea primei instante cu trimitere spre rejudecare, si anume când instanta solutioneaza cauza în temeiul unei exceptii procesuale peremptorii, omite sa se pronunte asupra unei cereri sau acorda altceva decât s-a cerut, si cazul în care partea nu a fost legal citata si a lipsit la termenul când au avut loc dezbaterile în fond.
Ratiunea pentru care legiuitorul a prevazut posibilitatea desfiintarii cu trimitere doar în cele doua ipoteze a fost impusa de necesitatea asigurarii triplului grad de jurisdictie si tine de necesitatea solutionarii cu celeritate a cauzelor civile, ca o consecinta ce decurge din principiul constitutional al judecarii într-un termen rezonabil, consacrat în art. 21 alin.3 din Constitutie, în acord cu dispozitiile art. 6 din Conventia europeana a drepturilor omului.
Or, în cauza, solutionarea cauzei la prima instanta s-a facut prin analiza în fond a actiunii, sub aspectul tuturor capetelor de cerere cu care instanta a fost investita, în urma administrarii unui probatoriu amplu, ceea ce înseamna ca din aceasta perspectiva nu opereaza dispozitia legala cuprinsa în art.297 alin.1 teza I Cod procedura civila. Împrejurarea retinuta de Tribunal, în sensul ca sunt eronate concluziile raportului de expertiza întocmit la prima instanta si ca obiectiunile formulate împotriva acestuia de catre pârâti sunt întemeiate si ca atare trebuiau încuviintate, nu are semnificatia juridica a unei necercetari a fondului si putea fi suplinita prin administrarea de probatorii în faza procesuala a apelului, potrivit art. 295 alin.2 Cod procedura civila, având în vedere cererea de suplimentare a probatoriilor si efectul devolutiv al acestei cai de atac.
Nefiind incidente niciunul din cazurile prevazute de art. 297 alin1 Cod procedura civila, solutia de desfiintare cu trimitere este nelegala.
Având în vedere aceste considerente, se apreciaza ca instanta de apel a facut o aplicare gresita a dispozitiilor legale cuprinse în art.297 alin.1 Cod procedura civila si a solutionat apelul cu încalcarea formelor de procedura prevazute sub sanctiunea nulitatii de art. 105 alin. 2 Cod procedura civila, fiind incidente motivele de recurs prevazute de art. 304 pct.5 si 9 Cod pr. civ.
Aplicarea gresita a dispozitiilor art. 297 alin.1 Cod procedura civila a împiedicat examinarea criticilor aduse prin motivele de apel si a determinat o necercetare a fondului caii de atac, situatie în care devin incidente prevederile art. 312 pct.5 Cod procedura civila.
Vazând dispozitiile legale mai sus mentionate, se va admite recursul, si potrivit art. 312 pct.3 partea finala Cod procedura civila, se va casa decizia civila si se va trimite cauza spre rejudecare la aceeasi instanta.
În rejudecare, Tribunalul va raspunde motivelor de apel formulate si va avea în vedere si celelalte critici formulate prin motivele de recurs, care, în contextul solutiei adoptate, devin inutil de analizat.
??
??
??
??
5
