Art.110 din Tratatul pentru funcţionarea Uniunii Europene.
O.U.G. nr.50/2008 actualizată la 13.02.2010
Începând cu 13.02.2010, ca efect al înlăturării prevederilor discriminatorii din art. III al O.U.G. nr.218/2008, dreptul intern – O.U.G. nr.50/2008- care condiţionează înmatricularea autovehiculelor în parcul naţional auto de plata taxei de poluare – a devenit conform dreptului comunitar – art.110 din T.U.E. , nemaifiind pusă în evidenţă intenţia de protejare a industriei interne în detrimentul produselor achiziţionate din alte state membre U.E.
Secţia de administrativ şi fiscal – Decizia nr. 1657/CA/21 septembrie 2010
Prin acţiunea în contencios administrativ înregistrată la Tribunalul H. sub dosar nr.2751/97/2010 reclamantul M.D.O. a chemat în judecată pârâta INSTITUŢIA PREFECTULUI JUDEŢULUI H. – SERVICIUL PUBLIC COMUNITAR REGIM PERMISE DE CONDUCERE ŞI ÎNMATRICULARE A VEHICULELOR solicitând a se dispune obligarea pârâtei la înmatricularea autoturismului M.P. cu nr. identificare X fără plata taxei de poluare prevăzută de O.U.G. nr.50/2008, apreciind că legislaţia internă menţionată care instituie obligaţia de a achita taxa de poluare încalcă prevederile art.90 alin.1 din TCE .
Prin sentinţa civilă nr. 1066/CA/14 07 2010 Tribunalul Hunedoara – Secţia comercială şi contencios administrativ şi fiscal a admis cererea formulată de reclamant în contradictoriu cu pârâta Instituţia Prefectului Judeţului H. – Serviciul Public Comunitar Regim Permise De Conducere Şi Înmatriculare A Vehiculelor şi s-a dispus obligarea pârâtei la înmatricularea autoturismului fără plata taxei de poluare prevăzute de O.U.G. nr. 50/2008.
Pentru a pronunţa această hotărâre, instanţa de fond a reţinut că reclamantul a achiziţionat un autoturism din Germania. S-a adresat pârâtei în cursul lunii februarie 2010 cu solicitarea de a proceda la înmatricularea autoturismului, dar pârâta a condiţionat acest lucru de plata taxei de poluare prevăzute de O.U.G. nr. 50/2008.
Tribunalul a apreciat că refuzul pârâtei de a înmatricula acest autoturism în absenţa taxei de poluare este nejustificat.
Astfel, O.U.G. nr. 50/2008 stabileşte, potrivit dispoziţiilor art. 1, cadrul legal pentru instituirea taxei pe poluare pentru autovehicule, care constituie la bugetul Fondului pentru mediu şi se gestionează de Administraţia Fondului pentru Mediu, în vederea finanţării programelor şi proiectelor pentru protecţia mediului, iar potrivit dispoziţiilor art. 4, obligaţia de plată a taxei intervine cu ocazia primei înmatriculări a unui autovehicul în România.
Analizând compatibilitatea taxei instituită de O.U.G. nr. 50/2008 în forma sa modificată cu dreptul comunitar, tribunalul a apreciat că în speţă sunt încălcate dispoziţiile art. 90 din Tratatul de instituire a Comunităţilor Europene.
Împotriva acestei hotărâri a declarat recurs INSTITUŢIA PREFECTULUI JUDEŢULUI H. – SERVICIUL PUBLIC COMUNITAR REGIM PERMISE DE CONDUCERE ŞI ÎNMATRICULARE A VEHICULELOR – solicitând admiterea acestuia şi respingerea acţiunii reclamantului.
În motivarea recursului, întemeiat pe dispoziţiile art. 299 – 316 C.pr.civ., pârâtul a arătat că refuzul de a înmatricula autoturismul în lipsa plăţii taxei de poluare este în concordanţă cu dispoziţiile Tratatului pentru instituirea Comunităţii Europene, respectiv art. 90, parag. 1, deoarece reclamantul s-a adresat pârâtei cu cerere de înmatriculare după termenul de 45 de zile prevăzut de O.U.G. nr.117/2009,iar scutirea de taxă pentru o anumită categorie de autoturisme a fost reglementată doar pentru perioada 15.12.2008-31.12.2009 conform art.III din O.U.G. nr.218/2008 , termenul a fost prelungit cu 45 de zile de O.U.G. nr.117/2009 după această dată nu mai există dispoziţii care ar putea fi calificate ca discriminatorii pentru că ar proteja producţia internă de autovehicule.
A mai arătat pârâta că nu poate proceda la înmatricularea autoturismului în lipsa dovezii achitării taxei de poluare, cu motivarea că prima înmatriculare a vehiculelor în România se poate efectua doar dacă sunt respectate dispoziţiile art. 7 din OMAI 1501/2006, atât în sensul prezentării documentelor cât şi in sensul achitării tuturor taxelor prevăzute de legislaţia în vigoare, inclusiv taxa specială pentru autoturisme şi autovehicule, stabilită de O.U.G. nr.50/2008.
În drept se invocă prevederile art 304 pct 9 şi 304 /1 C. pr. civ.
Recursul este fondat.
În luna februarie 2010 reclamantul a achiziţionat din Germania un autoturism înmatriculat pentru prima dată în anul 2005, autoturism M1. Ulterior, la data de 26.05.2010, reclamantul recurent a adresat o cerere a Instituţiei Prefectului Judeţului H. – Serviciul Public Comunitar Regim Permise de Conducere şi Inmatriculare Autovehiculelor prin care a solicitat înmatricularea autoturismului fără achitarea taxei de poluare. Cererea i-a fost respinsă pe motiv că înmatricularea nu poate avea loc fără plata taxei de poluare.
Instanţa de recurs, urmărind modificările succesive ale O.U.G. nr.50/2008, constată faptul că solicitarea de înmatriculare a autoturismului şi refuzul autorităţii administrative de a înmatricula acel autoturism în absenţa dovezii de achitare a taxei de poluare a avut loc după încetarea aplicării art.III din O.U.G. 218/2008 prelungit cu 45 de zile prin OUG nr.117/2009.
In consecinţă, compatibilitatea O.U.G. nr.50/2008 cu prevederile comunitare incidente trebuie analizată prin raportare la forma de aplicare a O.U.G. nr.50/2008 după încetarea exceptării de la taxă prevăzută în art. III. Prin actul normativ enunţat, O.U.G. nr.218/2008, o anumită categorie de autoturisme noi au fost exceptate de la plata taxei de poluare. Astfel ,,autovehiculele M1 cu norma de poluare Euro 4 a căror capacitate cilindrică nu depăşeşte 2.000 cmc, precum şi toate autovehiculele N1 cu norma de poluare Euro 4, care se înmatriculează pentru prima dată în România sau în alte state membre ale Uniunii Europene în perioada 15 decembrie 2008-31 decembrie 2009 inclusiv, se exceptează de la obligaţia de plată a taxei pe poluare pentru autovehicule stabilită potrivit prevederilor Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 50/2008”. În expunerea de motive a O.U.G. nr.117/2009 se justifică adoptarea ordonanţei „pentru punerea de acord a Ordonanţei de urgenţă nr.218/2008 privind modificarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 50/2008 pentru instituirea taxei de poluare pentru autovehicule cu prevederile art. 110 din Tratatul privind funcţionarea Uniunii Europene, intrat în vigoare în decembrie 2009 (Tratatul de la Lisabona), luând în considerare faptul că neasigurarea concordanţei cu reglementarea comunitară va aduce prejudicii importante în relaţia României cu Uniunea Europeană, pentru a asigura un timp rezonabil de 45 de zile pentru înmatricularea autovehiculelor care provin din statele membre ale Uniunii Europene intrate în România până la 31 decembrie 2009.
Prin articolul unic al O.U.G. nr.117/2009 se prelungeşte termenul de aplicare a scutirii de taxă prev. de art. III din O.U.G. nr.218/2008 cu 45 de zile de la intrarea în vigoare a ordonanţei respectiv de la publicarea în Monitorul Oficial -30 decembrie 2009,astfel încât a produselor provenite din alte state membre ale UE în raport cu cele similare produse în România pentru care opera scutirea de taxă a persistat doar până la 13.02.2010.Trebuie enunţat în acest context şi faptul că, începând cu această dată taxa de poluare este datorată la prima înmatriculare a autoturismelor în România, indiferent dacă este vorba despre autoturisme noi sau second hand,astfel că dispoziţia considerată de jurisprudenţă ca fiind contrară art.90 TCE preluat cu acelaşi conţinut în art.110 din Tratatul privind funcţionarea Uniunii Europene nu mai are aplicabilitate nemaifiind pusă în evidenţă intenţia de protejare a industriei interne în detrimentul produselor achiziţionate din alte state membre. Astfel, în jurisprudenţa referitoare la art. 90 din Tratatul CE care se aplică şi actualelor prevederi, Curtea Europeană de Justiţie a explicat care sunt condiţiile în care se poate reţine aplicarea acestui text: trebuie să existe o discriminare între produsele naţionale şi produsele importate, trebuie să existe o similitudine sau un raport de concurenţă între produsele importate vizate de taxă şi produsele interne favorizate, prelevarea fiscală naţională trebuie să diminueze sau să fie susceptibilă să diminueze, chiar şi potenţial, consumul produselor importate, influenţând astfel alegerea consumatorilor. In consecinţă, atunci când produsele interne şi produsele importate se află într-un raport de concurenţă, iar prin efectul unei norme fiscale naţionale se creează o discriminare, astfel încât consumatorii sunt descurajaţi să aleagă produsele importate în vederea realizării unui scop declarat de protejare a industriei naţionale şi a locurilor de muncă, art. 90 este aplicabil, iar norma fiscală naţională contrară art. 90 trebuie înlăturată de la aplicare. Se observă că de la 13.02.2010, legislaţia internă care reglementează taxa de poluare pentru prima înmatriculare a autovehiculelor în România este în concordanţă cu prevederile art.110 din Tratatul privind funcţionarea Uniunii Europene.
Pentru toate aceste considerente, în baza art. 312 alin.2 C.pr.civ., raportat la art.304 pct.9 recursul declarat a fost admis, sentinţa recurată a fost modificată în sensul respingerii acţiunii reclamantului împotriva pârâtei Instituţia Prefectului Judeţului H. – Serviciul Public Comunitar Regim Permise de Conducere şi Înmatriculare a Vehiculelor ca nefondată.
