La stabilirea liniei de hotar dintre două fonduri trebuie să se aibă în vedere mai multe aspecte: configuraţia numerelor topografice aşa cum aceasta reiese din planul de carte funciară, existenţa semnelor vechi de hotar şi, în situaţia în care terenul este situat în zone de incidenţă a legilor fondului funciar, trebuie avute în vedere şi schiţele de punere în posesie, respectiv planurile parcelare întocmite în aplicarea acestor legi.
Trib. Bistriţa-Năsăud, secţ. I civ., dec. nr. 31/A/4 mai 2011
Prin sentinţa civilă nr. 1665/2010, pronunţată de Judecătoria Beclean a fost admisă în parte acţiunea formulată de reclamanta CR împotriva pârâţilor CBA, CI, MM, VM, NG, LD, GE, AA şi Consiliul Local Beclean, pentru proprietarul tabular Statul Român şi în consecinţă: 1. s-a stabilit linia de hotar dintre proprietăţile situate în oraşul Beclean pe str. … la numerele 33 şi 35, înscrise în CF 200 şi 810 Beclean, având în vedere modul actual de folosinţă, pe linia gardului vechi, edificat în anul 1970, şi, în continuare, pe linia gardului nou, edificat de intervenienţii CB şi CI, conform variantei 1 de grăniţuire de la fila 162 şi a completării de la fila 212 vol. I, între punctele: 3 A stâlp gard, 6 B stâlp gard, 16 C stâlp gard, 43 D ţăruş lemn şi punctul 18;2. s-a constatat că reclamanta împreună cu pârâţii au dobândit prin aluviune dreptul de proprietate cu privire la diferenţa dintre suprafaţa de 1.133 mp înscrisă în CF 810 Beclean şi cea de 1.836 mp rezultată în urma măsurătorilor expertului, cotele urmând a rămâne aşa cum apar ele înscrise în cartea funciară, astfel: 1) cu privire la construcţii, CR 16/24, iar CB şi CI 8/24; 2) cu privire la teren, CR 467/1133, CB şi CI 233/1133, K (K) I 433/1133, toate aceste cote din teren urmând a fi raportate la suprafaţa de 1.839 mp.
A fost admisă cererea reconvenţională formulată de pârâţii CBA şi CI şi: 1. s-a constatat că pârâţii CBA şi CI au dobândit prin aluviune dreptul de proprietate cu privire la diferenţa dintre suprafaţa de 1.138 mp înscrisă în CF 200 Beclean şi cea de 2.330 mp rezultată în urma măsurătorilor expertului; 2. s-a constatat că dreptul de proprietate cu privire la imobilele înscrise în CF 200 Beclean a fost transmis prin de la proprietarul tabular MC către MTF, MM, VM, MG, LDE, mai departe prin vânzare-cumpărare către SC AL SRL şi, în final, prin vânzare-cumpărare către pârâţii reclamanţi reconvenţionali, CB şi CI; s. S-a dispus radierea dreptului de proprietate al lui MTF, MM, VM, MG, LDE şi SC AL SRL din CF 1030 şi 1030/S şi 2297 Beclean, nr. topo 965/2/6, 965/3/2/6 şi 966/2/6; 4. s-a dispus înscrierea dreptului de proprietate al pârâţilor reclamanţi reconvenţionali, CB şi CI cu privire la imobilele casă, anexe gospodăreşti, magazie, atelier, şi terenul aferent, conform tabelului de mişcare parcelară al raportului de expertiză tehnică judiciară topografică efectuată în cauză, care face parte integrantă din prezenta hotărâre, astfel: CF 200; nr. topo 1154/2/1/1; suprafaţa 2.330 mp; categoria de folosinţă casă în regim subsol, parter şi mansardă, anexe gospodăreşti, magazie, atelier, curte şi arabil; CB şi CI.
S-a dispus radierea dreptului de proprietate al lui MTF, MM, VM, MG, LDE şi SC AL SRL din CF 1030 şi 1030/S şi 2297 Beclean, nr. topo 965/2/6, 965/3/2/6 şi 966/2/6.
S-a dispus înscrierea dreptului de proprietate al pârâţilor reclamanţi reconvenţionali, CB şi CI cu privire la imobilele casă, anexe gospodăreşti, magazie, atelier şi terenul aferent, conform tabelului de mişcare parcelară al raportului de expertiză tehnică judiciară topografică efectuată în cauză, care face pateu integrantă din prezenta hotărâre, astfel: CF 200, nr. top 1154/2/1/1, suprafaţa 2.330 mp, categorie de folosinţă casă în regim subsol, parter şi mansardă, anexe gospodăreşti, magazie, atelier, curte şi arabil, proprietari CB şi CI.
A fost respins capătul de cerere principală privind revendicarea de către reclamantă a unei suprafeţe de 1, 5-2 ari deţinute fără drept de către pârâţii reclamanţi reconvenţionali, CB şi CI.
Împotriva sentinţei expuse, în termen, a declarat apel reclamanta.
Examinând sentinţa atacată prin prisma criticilor formulate tribunalul reţine că aceasta este legală şi temeinică nefiind dat niciun motiv de schimbare, pentru considerentele ce urmează în continuare:
O primă critică se referă la modul de stabilire a liniei de hotar apelanţii solicitând stabilirea liniei de hotar potrivit variantei a II-a sau variantei a III-a din raportul de expertiză.
În ce priveşte varianta a III-a tribunalul reţine că este exclusă alegerea acestei variante întrucât, această variantă ar concretiza şi partajul terenului înscris în c.f. sub nr. top. 1154/2/1/2, de la numărul administrativ 35, aflat în coproprietatea reclamatei şi a pârâţilor şi în urma acestui partaj lotul pârâţilor ar fi amplasat limitrof cu terenul înscris în c.f. sub nr. top. 1154/2/1/1, de la numărul administrativ 33 şi, în schiţa de la fila 164, în lotul pârâţilor, este inclus şi terenul ce ar corespunde cotei acestora din nr. top. 1154/2/1/2, expertul realizând practic o alipire de parcele ce provin din numere top diferite situate limitrof.
Or, obiectul judecăţii îl constituie stabilirea liniei de hotar dintre terenul identificat sub nr. top. 1154/2/1/2 şi terenul înscris în c.f. sub nr. top. 1154/2/1/1 şi dacă se are în vedere aceste terenuri, aşa cum ele sunt înscrise, în prezent, în c.f., varianta a III-a ar fi identică cu varianta a II, materializată în schiţa de la fila 163 dosar fond.
Nici linia de hotar propusă de expert conform variantei a II-a, solicitată de reclamanta-apelantă nu poate fi reţinută de tribunal.
Astfel, la stabilirea liniei de hotar dintre două fonduri trebuie să se aibă în vedere mai multe aspecte: configuraţia numerelor topografice aşa cum aceasta reiese din planul de carte funciară, existenţa semnelor vechi de hotar şi, în situaţia în care terenul este situat în zone de incidenţă a legilor fondului funciar, trebuie avute în vedere şi schiţele de punere în posesie, respectiv planurile parcelare întocmite în aplicarea acestor legi.
Din planul de carte funciară, aflat în copie la fila 166, rezultă o altă configuraţie a numerelor topografice decât cea materializată de expert în schiţa ce reprezintă varianta a II-a, schiţă aflată la fila 163 dosar fond, în planul parcelar linia despărţitoare fiind oblică în timp ce în varianta a II de grăniţuire linia despărţitoare este frântă, aspectul nr. top, fiind diferite faţă de cea din cartea funciară.
Deşi apelanta susţine că din declaraţiile martorilor audiaţi de prima instanţă reiese care a fost traseul liniei despărţitoare dintre proprietăţile limitrofe (ce au fost deţinute în trecut de fraţii M şi C), nu au indicat în concret semne vizibile care să fie amplasate pe această linie. De fapt martorii invocaţi de apelantă au declarat că ei ştiu, din spusele fiului reclamantei şi din spusele reclamantei, că gardul actual ar fi fost montat de pârâţi pe un alt traseu de demarcaţie decât cel pe care-l pretinde reclamanta dar nu au indicat care ar fi vechiul traseu, faţă de poziţia gardului existent în prezent.
În partea dinspre faţă a celor două fonduri, exista un gard vechi, iar actualul gard este amplasat pe acelaşi traseu, de altfel şi reclamanta recunoaşte aceasta, iar martorul BV a declarat şi faptul că, la data edificării actualului gard, pe porţiunea unde nu a existat gard vechi s-au ghidat după ţăruşii aplicaţi de comisia locală de aplicare a fondului funciar, cu ocazia delimitării celor două proprietăţi, ba mai mult gardul a fost amplasat înspre proprietatea pârâţilor faţă de ţăruşii existenţi.
Tribunalul reţine că terenurile sunt situate într-o zonă în care sunt incidente dispoziţiile legilor fondului funciar, aspect ce rezultă atât din susţinerile făcute de numiţii CA şi CM şi actele de reconstituire emise în favoare acestora (adevărat că pentru alte terenuri) în temeiul Legii nr. 18/1991, toate în dosarul nr. 94/186/2007 al Judecătoriei Beclean, precum şi din dosarul nr. 6278/1992 al Judecătoriei Beclean (ataşat), în care s-a depus adeverinţă de reconstituire a dreptului de proprietate pentru terenul ce a aparţinut numitului MC, în favoarea a doi dintre moştenitorii acestuia, proces verbal de punere în posesie, iar prin sentinţa civilă nr .91/1993, s-a constatat că cei doi moştenitori ai defunctului MC, care au formulat cerere de reconstituire şi anume, MTF şi MM au dobândit dreptul de proprietate prin reconstituire asupra terenului de 3.150 m.p., suprafaţă rezultată conform măsurătorilor expertului de la acea dată (măsurători care nu corespund realităţii, atât sub aspectul identificării cu date de carte funciară, cât şi sub aspectul întinderii suprafeţei, aşa cum s-a reţinut de către instanţa de fond, urmare a concluziilor expertului topo ce a efectuat expertiza în cauză).
În acelaşi timp din actele comunicate de Primăria oraşului Beclean, reiese că terenurile din intravilanul oraşului Beclean intră sub incidenţa legilor fondului funciar şi în aplicare acestor legi a fost întocmit planul parcelar, potrivit căruia cele două proprietăţi limitrofe a căror grăniţuire se solicită au dimensiunile şi configuraţia menţionate în schiţa de la fila 173 şi respectiv f.174 dosar fond şi care sunt similare cu cele din planul de carte funciară.
Or, propunerea de grăniţuire ce respectă aceste dimensiuni şi configuraţii este cea din varianta I şi nu cea solicitată de reclamanta apelantă.
Chiar dacă reclamanta şi pârâţii sunt coproprietari tabulari asupra terenului de la nr. administrativ 35 aceasta nu exclude intrarea terenului sub incidenţa legilor fondului funciar, întrucât, anterior anului 1990, terenul deşi figura înscris în cartea funciară în favoarea anumitor persoane el a fost comasat în patrimoniul fostului CAP, iar titularii îl deţineau cel mult cu titlu de lot în folosinţă, dreptul de proprietate fiind redobândit în temeiul art. 8 din DL nr. 8/1990, fiind aferent casei de locuit, neimpunându-se formularea de cerere şi nici întocmirea unor acte de reconstituire, dreptul de proprietate fiind redobândit ex lege.
În fapt, comisia locală a efectuat o măsurare şi delimitare a terenurilor, aşa cum arată şi martorul BV fiind întocmit şi planul cadastral astfel că grăniţuirea celor două terenuri limitrofe trebuie să respecte acest plan, singura variantă de grăniţuire conformă cu acest plan fiind varianta I.
Un argument în plus în sensul că linia de hotar corectă este cea stabilită de prima instanţă este şi faptul că, în dosarul nr. 691/186/2006 (ataşat), dosar în care reclamanta apelantă din prezenta cauză are calitatea de pârâtă (obiectul pricinii fiind partajarea construcţiei şi terenului de la numărul administrativ 35 şi validarea unui de vânzare-cumpărare încheiat între apelantă, pe de o pare şi fiul şi nora acesteia, pe de altă parte, reclamanţi în acel dosar), s-a întocmit un raport de expertiză de către expertul ŞC raport de expertiză în care s-a întocmit schiţa terenului cu nr. top.1154/2/1/2, schiţă, care a fost acceptată de reclamanta apelantă din prezenta cauză. Că apelanta a acceptat schiţa întocmită de expert reiese din faptul că aceasta nu a declarat recurs împotriva sentinţei pronunţate în acel dosar, recurs declarând doar pârâţii C şi urmare a admiterii recursului acestora cauza a fost trimisă spre rejudecare şi înregistrată sub nr. 94/186/2007.
Comparând cele două schiţe, care reflectă dimensiunile şi configuraţia nr. top.1154/2/1/2, respectiv cea întocmită de expertul PV ce reprezintă varianta I de grăniţuire cu schiţa întocmită de expertul Ş în dosarul anterior arătat(f.18), se constată cei doi experţi au indicat aceeaşi configuraţie a nr. top, având latura dinspre numărul administrativ 33, dreaptă spre oblic şi nu frântă, aşa cum solicită apelanta.
În ce priveşte dimensiunile lotului de la nr. administrativ 35, se reţine că, în schiţa întocmită de expertul PV, dimensiunea lotului la stradă este aproximativ egală, chiar mai mare, fiind de 13,06 m, faţă de faţă de 12,95 m indicată de expertul Ş şi, înspre pârâul Meleş, dimensiunea indicată de expertul PV este mai mare, fiind de 13 m iar cea indicată de expertul Ş este de doar 10,25 m, dar acest aspect nu prezintă relevanţă în cauză, cât timp linia de hotar s-a stabilit doar în privinţa ternului ce a făcut parte din acest nr. top, anterior retragerii pârâului Meleş, retragere ce a condus la majorarea suprafeţei nr. top. limitrofe pârâului şi extinderea acestora până la traseul actualului curs al apei.
Toate aceste considerente determină tribunalul să concluzioneze că singura variantă de grăniţuire corectă este varianta I, astfel că susţinerea apelantei în sensul stabilirii liniei de hotar potrivit variantei a II-a sau a III-a sunt neîntemeiate.
Neîntemeiate sunt şi susţinerile apelantei, potrivit cărora majorarea suprafeţei nr. top. 1154/2/1/2 din c.f nr.810 Beclean trebuie să profite doar reclamantei apelante, că instanţa de fond a modificat cotele de proprietate şi că s-a pronunţat plus petita.
Majorarea suprafeţei nr. top.1154/2/1/2 este rezultatul retragerii pârâtului Meleş astfel că, potrivit art. 496 Cod civil, pământul lăsat revine proprietarului riveran.
În speţă, suprafaţa lăsată în urma retragerii pârâului Meles, riverană cu nr. top.1154/2/1/2, este de 706 m.p. şi, în consecinţă, are loc o majorare a suprafeţei acestui nr. top. de la 1133 m.p., cât figurează înscrisă în cartea funciară, la 1839 m.p. .
Cum proprietar asupra terenului riveran apei retrase nu este doar o singură persoană majorarea suprafeţei are loc în favoarea tuturor coproprietarilor în funcţie de cotele lor de coproprietate şi nu doar în favoarea unui singur coproprietar.
Apelanta invocă faptul că doar ea a folosit terenul limitrof apei, loturile folosite de ceilalţi coproprietari nefiind vecine cu pârâul şi că doar fiul ei a curăţat terenul şi l-a făcut productiv astfel că doar ei îi revine acest teren, de 706 m.p. şi nu tuturor coproprietarilor.
În primul rând, tribunalul reţine că, până la data retragerii pârâului şi majorării suprafeţei, nu exista un partaj valabil încheiat între coproprietari, acţiunea de partaj făcând obiectul dosarului nr.90/18672007 al Judecătoriei Beclean, în prezent, suspendat până la soluţionarea prezentei cauze şi, în al doilea rând, majorarea suprafeţei nr. top. nu este condiţionată de lucrările de îmbunătăţire făcute de un coproprietar pentru transformarea suprafeţei rămase în urma retragerii apei, în teren productiv, această suprafaţă, indiferent de destinaţia ei, alipindu-se fondului riveran, potrivit dispoziţiei art. 496 Cod civil.
Aşa fiind, chiar dacă, în fapt, coproprietarii au folosit loturi distincte şi că doar lotul folosit de apelantă se învecina cu pârâul acest aspect nu determină majorarea suprafeţei doar în favoarea sa, urmând ca, atât acest aspect cât şi faptul că fiul apelantei a transformat terenul în teren productiv, să fie avute în vedere cu ocazia efectuării partajului.
Instanţa de fond nu a modificat cotele ideale de coproprietate asupra terenului ci, în mod expres, a statuat că majorarea suprafeţei se va efectua în favoarea fiecărui coproprietar în funcţie de actualele cote de coproprietate. Cum în c.f. cotele de coproprietate sunt exprimate sub forma cotelor de suprafaţă, cotele părţi, nefiind exprimate sub forma cotelor părţi ideale dintr-un întreg „1”, iar numitorul îl reprezintă suprafaţa totală de 1.133 m.p., cu ocazia efectuării înscrierii în c.f. se va modifica atât numitorul, din 1133 în 1839 cât şi numărătorul fiecărei cote de coproprietate, calculându-se noile cote, prin regula da trei simplă, cu respectarea cotelor actuale, care vor fi raportate la noua suprafaţă, de 1839 m.p.. Astfel, nu se va modifica cota parte ideală a fiecărui coproprietar, ci suprafaţa totală a nr. top. va deveni 1839 (ce reprezintă întregul), cota ideală apelantei, în loc de 467/1133 (adică 41,218%), va deveni 758 m.p./1839 m.p. (în procente, tot 41,218%), cota pârâţilor va fi 378/1839 (20,56%) faţă de 233/1133(20,56%) şi cota numitului CA va fi 703/1839 (38,2%) faţă de 433/1133(38,2%). Este evident, astfel, faptul că instanţa de fond nu a modificat cotele părţi de coproprietate, aşa acum susţine apelanta.
Chiar dacă instanţa a dispus majorarea suprafeţei nr. top. în favoarea tuturor coproprietarilor şi nu doar în favoarea reclamantei aşa cum aceasta a solicitat, aceasta nu reprezintă o pronunţare mai mult decât s-a cerut ci, dimpotrivă, cererea reclamantei de majorare a suprafeţei nr. top. (doar în favoarea sa), a fost admisă doar în parte, urmare a aplicării dispoziţiilor art. 496 Cod civil, având în vedere starea de coproprietate asupra terenului riveran apei retrase.
Pe de altă parte, susţinerea apelantei în sensul că doar ea a solicitat majorarea suprafeţei acestui nr. top. apare ca neîntemeiată în condiţiile în care, prin cererea depusă de reclamanţii reconvenţionali C chiar dacă aceasta cuprinde obiectivele pentru expertiza încuviinţată a fi efectuată, solicită ca expertul să propună majorarea suprafeţei ambelor nr. top., atât cel corespunzător terenului de la nr. adm. 35, nr. top.1154/2/1/2, cât şi cel corespunzător terenului de la nr. adm. 33, nr. top. 1154/2/1/1.
Nici critica apelantei, în sensul că este nelegală dispoziţia instanţei de fond prin care s-a dispus: rectificarea înscrierii din c.f. în privinţa pârâţilor C, majorarea suprafeţei nr. top.1154/2/1/1 şi întabularea pârâţilor asupra suprafeţei majorate a nr. top. 1154/2/1/1, invocând faptul că pârâţii nu au solicitat şi nici nu au probat că au dobândit dreptul de proprietate prin aluviune şi nu au justificat dreptul asupra diferenţei de teren dintre cea înscrisă în c.f. şi cea reală.
Astfel, prin cererea reconvenţională pârâţii C, în calitate de proprietari ai terenului şi construcţiilor situate faptic pe strada … din Beclean, la numărul administrativ 33, cărora la corespunde nr. top.1154/2/1/1 au solicitat rectificarea înscrierii greşite efectuate cu ocazia întabulării iniţiale, dispuse prin sentinţa civilă nr.91/1993, a Judecătoriei Beclean, eroare care s-a perpetuat şi cu ocazia înstrăinărilor succesive, ulterioare întabulării sentinţei, în sensul de a se dispune înscrierea imobilelor teren de 3.150 m.p. şi construcţiilor, dobândite de ei cu titlu de cumpărare, întabulate, în prezent, sub nr. top.965/2/6, 965/3/2/6 şi nr. top.966/2/6, în c.f. corectă, nr.200 Beclean, sub nr. top.1154/2/1/1.
Totodată au solicitat rectificarea suprafeţei nr. top. 1154/2/1/1 la suprafaţa reală.
Prin sentinţa atacată instanţa de fond a dispus majorarea suprafeţei nr. top. 1154/2/1/1, de la 1138 m.p., la suprafaţa reală 2330 m.p..
Chiar dacă reclamanţii reconvenţionali nu au indicat expres că majorarea suprafeţei nr. top. este rezultatul aluviunii, cât timp ei au investit instanţa cu o astfel de cerere instanţa trebuie să o soluţioneze motivat, astfel că temeiul majorării suprafeţei, aluviunea, temei reţinut de instanţa de fond, nu reprezintă o pronunţate plus petita, aşa cum susţine apelanta.
Cu ocazia rectificării unei întabulări greşite, titularii dreptului ce face obiectul rectificării îşi conservă atât titlu cu care ei au dobândit, configuraţia terenului, cât şi suprafaţa dobândită(în situaţia în care aceasta este reală), având loc doar modificarea nr. top de identificare şi cartea funciară în care acestea sunt înscrise.
Potrivit înscrierilor din c.f., reclamanţii reconvenţionali au dobândit dreptul de proprietate asupra terenului în suprafaţă de 3.150 m.p., prin cumpărare, astfel că deşi identificarea cu date de carte funciară a fost greşită titlul lor de dobândire, prin cumpărare, se păstrează şi după rectificare.
Cum, urmare a rectificării pârâţii C se vor întabula asupra unei suprafeţe mai mici decât cea dobândită prin cumpărare, respectiv 2330 m.p., faţă de cea cumpărată, de 3.150 (diferenţa fiind probabil rezultatul măsurătorilor primitive efectuate cu ocazia întabulării iniţiale, dispuse prin sentinţa civilă nr. 91/1993) apar ca neîntemeiate susţinerile apelantei în sensul că pârâţii C nu justifică dobândirea dreptului de proprietate pentru întreaga suprafaţă de 2330 m.p.Dimpotrivă urmare a rectificării titlul lor de dobândire asupra întregii suprafeţe de teren, este de cumpărare, chiar dacă majorarea suprafeţei nr. top. s-a efectuat în temeiul aluviunii.
În speţă, trebuie făcută distincţie între temeiul majorării suprafeţei nr. top. 1154/2/1/1, în condiţiile în care suprafaţa s-a majorat, datorită aluviunii, anterior dobândirii terenului de către pârâţii C şi temeiul dobândirii dreptul de proprietate de către pârâţi a suprafeţei reale de teren ce corespunde nr. top. 1154/2/1/1, de 2330 m.p.
Aşa fiind, apare ca fiind susceptibilă de critică dispoziţia instanţei prin care cu privire la diferenţa de teren dintre 2330 mp şi 1138 m.p. reclamanţii reconvenţionali C ar fi dobândit dreptul de proprietate, prin aluviune, însă sub acest aspect doar reclamanţii reconvenţionali C justifică un interes legitim de a formula critici nu şi apelanta, care nu justifică un interes legitim în această privinţă, fiind străină faţă de acţiunea reconvenţională prin care pârâţii au solicitat să fie întabulaţi cu date corecte de carte funciară, acţiune care este îndreptată împotriva proprietarilor tabulari şi părţilor actelor juridice de înstrăinare încheiate ulterior întabulării moştenitorilor lui MC, reclamanta nefiind parte a acestora, calitatea reclamantei de pârâtă reconvenţională limitându-se doar în privinţa acţiunii în grăniţuire.
