JUDECĂTORIA INEU, JUDEŢUL ARAD Operator 2826
DOSAR NR. …
SENTINŢA CIVILĂ NR. …
Şedinţa publică din data de …
Preşedinte : …
Grefier : …
Deliberând asupra cauzei civile de faţă constată următoarele:
Prin plângerile înregistrate pe rolul acestei instanţe la data de … sub nr. .. şi nr. .., petenţii D.M.G. şi M.C.M. au solicitat în contradictoriu cu intimata IPJA anularea proceselor verbale de contravenţie seria .. nr.. şi seria .. nr. … întocmite de către de către IPJA – Poliţia Oraş…, iar în subsidiar înlocuirea sancţiunii amenzii cu avertisment.
În motivare cererii sale petentul D.M.G. a arătat că, în seara zilei de …, se afla împreună cu prietenul său M.C.M. în localul … şi că a avut o mică altercaţie cu barmanul, în urma căreia acesta din urmă a telefonat la poliţie. După o conversaţie scurtă dintre barman şi agenţii de poliţie sosiţi la faţa locului, petentului D.M.G. i s-a solicitat să însoţească pe cei doi agenţi la sediul secţiei de Poliţie. În urma refuzului acesta fost încătuşat şi urcat în maşină. Atât pe parcursul traseului cât şi la sediul postului de poliţie petentul a fost lovit şi jignit în repetate rânduri. Ulterior, a sosit şi prietenul său M.C. care a fost amendat la rândul său în mod nejustificat. Astfel, petentul arată că, de fapt, onoarea şi demnitatea sa au fost lezate, iar nu cea a agenţilor de poliţie.
Cu privire la cererea petentului M.C.S., acesta arată că amenda aplicată este excesivă raportat la fapta săvârşită şi la circumstanţele personale, nefiind sancţionat anterior pentru astfel de fapte. Prin urmare, sancţiunea cu avertisment poate fi aplicată în speţă.
În drept, petentul M.C.S. a invocat dispoziţiile O.G nr. 2/2001.
Prin întâmpinările depuse la dosar prin serviciul registratură la data de … (fila 11 şi fila 19) intimata a solicitat instanţei respingerea plângerilor ca neîntemeiate şi menţinerea valabilităţii proceselor verbale de contravenţie.
În cauză a fost administrată proba cu înscrisuri, fiind depuse procesele verbale de contravenţie seria … nr. … şi seria .. nr. … – fila 3, rapoarte întocmite de Poliţia Oraş .. din data de … – fila 17-18 şi 24-25, fişă intervenţie la eveniment – fila 15, precum şi proba cu martori, fiind audiaţi în cauză numiţii F.S.V. f.9, D.C. – fila 35 şi P.A.M. f.36.
Analizând actele şi lucrările din dosarul cauzei, instanţa reţine următoarea situaţie de fapt:
Prin procesul verbal de contravenţie seria … nr. … întocmit la data de .., de către agentul constatator L.O. din cadrul IPJA – Poliţia Oraş … (fila 3) contestatorul D.M.G. a fost sancţionat cu amendă în cuantum de .. şi .. lei, deci un total de … lei, în baza art. 2 pct. 1 şi pct. 20 rap. la art. 3 lit. a şi b din Legea nr. 61/1991 pentru că la data de …, la ora …, aflându-se în localul … sub influenţa băuturilor alcoolice, a refuzat să părăsească localul după ora închiderii la solicitarea barmanului, iar la sosirea agenţilor de poliţie le-a adresat cuvinte şi expresii jignitoare şi ameninţări cu acte de violenţă lezând onoarea şi demnitatea acestora. Procesul verbal a fost întocmit în lipsa contravenientului, fiind semnat de martorul asistent D.C.
De asemenea, prin procesul verbal de contravenţie seria … nr. … întocmit la data de .., de către agentul constatator B.L. din cadrul IPJA – Poliţia Oraş … (fila 3) contestatorul M.C.S. a fost sancţionat cu amendă în cuantum de … lei, în baza art. 2 pct. 33 rap. la art. 3 lit. a din Legea nr. 61/1991 pentru că la data de …, la ora …, aflându-se în localul „.. sub influenţa băuturilor alcoolice, împreună cu numitul D.M.G., a refuzat să ofere relaţii pentru stabilirea identităţii sale, la cererea îndreptăţită a agentului constatator. Procesul verbal a fost întocmit în lipsa contravenientului, fiind semnat de martorul asistent D.C.
Contravenţiile sunt prevăzute de art. 2 pct. 1, pct. 20 şi pct. 33 din Legea nr. 61/1991, conform cărora constituie contravenţii: „1) săvârşirea în public de fapte, acte sau gesturi obscene, proferarea de injurii, expresii jignitoare sau vulgare, ameninţări cu acte de violenţă împotriva persoanelor sau bunurilor acestora, de natură să tulbure ordinea şi liniştea publică sau să provoace indignarea cetăţenilor ori să lezeze demnitatea şi onoarea acestora sau a instituţiilor publice; (…) 20) refuzul consumatorului de a părăsi un local public în care se consumă băuturi alcoolice, după ora de închidere sau la cererea îndreptăţită a unui salariat al localului; (…) 33) refuzul unei persoane de a da relaţii pentru stabilirea identităţii sale, de a se legitima cu actul de identitate sau de a se prezenta la sediul poliţiei, la cererea ori la invitaţia justificată a organelor de urmărire penală sau de menţinere a ordinii publice, aflate în exercitarea atribuţiilor de serviciu.” Fapta prevăzută la pct. 1 este sancţionată cu amendă de la 200 lei la 1.000 lei, conform art. 3 lit. b din acelaşi act normativ, iar faptele prevăzute de pct. 20 şi 33 sunt sancţionate cu amendă de la 100 la 500 lei, conform art. 3 lit. 1 din legea nr. 61/1991.
Cu privire la legalitatea procesului verbal atacat, instanţa constă că, în baza art. 34 raportat la art. 16 şi art. 17 din O.G nr. 2/2001 acesta este întocmit conform dispoziţiilor legale, neexistând nici un motiv de nelegalitate care să poată fi reţinut de instanţă şi care să determine, în consecinţă, anularea procesului verbal.
Cu privire la temeinicia procesului verbal de contravenţie, instanţa arată că acesta, în baza art. 16 şi art. 34 din O.G nr. 2/2001, face dovada situaţiei de fapt până la proba contrară în situaţia în care este încheiat în baza constatărilor personale ale agentului constatator, beneficiind de prezumţia de veridicitate. În acest sens este de remarcat că în jurisprudenţa Curţii se reţine în mod constant că prezumţiile nu sunt în principiu contrare Convenţiei. Astfel, în Hotărârea pronunţată în cauza Salabiaku c. Franţei, Curtea a reţinut ca prezumţiile sunt permise de Convenţie, dar nu trebuie să depăşească limitele rezonabile ţinând seama de gravitatea mizei si prezervând drepturile apărării (paragr.28). Pe de altă parte, petentul se bucură de o prezumţie de nevinovăţie în baza căreia are dreptul de a-şi propune probe în apărare şi de a combate situaţia de fapt reţinută de agentul constatator. Astfel, cele două prezumţii nu au un caracter absolut, ci unul relativ, prezumţia de veridicitate atribuită de lege procesului verbal de contravenţie încheiat în baza constatărilor personale ale agentului constatator neputând opera dacă prin aplicarea ei l-ar pune pe contravenient în imposibilitatea de a-şi administra probe în apărare.
Raportat la aceste considerente, instanţa a încuviinţat petenţilor şi intimatei proba cu câte un martor, anume F.S.V. – fila 9 şi P.A.M – fila 36 şi a pus din oficiu în discuţia părţilor oportunitatea audierea martorului semnatar D.C.– fila 35.
În ceea ce priveşte temeinicia faptelor reţinute a fi săvârşite de către petentul D.M.G., prin coroborarea tuturor probelor instanţa apreciază că petentul, aflându-se în localul … împreună cu M.C.S. în stare de ebrietate, în jurul orei …, a refuzat să părăsească localul şi a insistat să fie servit după ora de închidere (declaraţie martor P.A.M. –fila 36). La sosirea echipajului de poliţie, în urma solicitării telefonice a barmanului P.A.M., petentul a folosit un comportament agresiv, atât fizic cât şi verbal, refuzând în continuare a da curs solicitărilor întemeiate ale agenţilor de ordine, motiv pentru care a fost imobilizat prin punerea cătuşelor şi forţat să părăsească localul respectiv, fiind condus la sediul poliţiei (declaraţie martor P.A.M. – fila 36, raportul de poliţie din data de … –fila 17, fişă intervenţie – fila 15). Ulterior constatării acestor fapte, în dimineaţa zilei respective, a fost întocmit procesul verbal de contravenţie contestat prin prezenta cerere (declaraţie martor D.C. – fila 35) .
Aceste fapte au fost reţinute de către instanţă în urma analizării şi coroborării materialului probator, respectiv raportul de poliţie din data de … –fila 17, fişă de intervenţie la eveniment – fila 15, declaraţie martor P.A.M. – fila 36, declaraţie martor D.C.– fila 35.
În ceea ce priveşte declaraţia martorului propus de către petenţi, numitul F.S.V. (fila 9) instanţa constată că aceasta nu se coroborează cu restul materialului probator.
Sub acest aspect, în primul rând, instanţa arată că declaraţiile martorilor trebuie a fi confruntate, atât între ele cât şi cu restul materialului probator de la dosar, urmând ca toate probele să fie analizate de către instanţă potrivit convingeri pe care o pot produce în aflarea adevărului. În acest demers, instanţa este datoare să verifice fiecare probă în conţinutul său, ţinând seama şi de izvorul din care provine, ajungându-se, prin confruntarea tuturor probelor, fie la înlăturarea îndoielilor, fie la menţinerea acestora şi, pe cale de consecinţă, proba administrată să nu poată sta la baza aflării adevărului obiectiv în cauză. Prin urmare, în procesul de formare a convingerii, instanţa poate să pună la îndoială relatările unui martor, anume dacă acestea sunt sincere sau nu, deci dacă sunt conforme sau nu cu realitatea. În mod special, sinceritatea unui martor trebuie raportată atât la împrejurările cauzei, cât şi la persoana sa, anume posibilitatea de a fi influenţat, legătura pe care o are cu una dintre părţi sau interesul avut. Prin urmare, în cazul existenţei unei suspiciuni cu privire la sinceritatea martorilor audiaţi, instanţa are obligaţia de a analiza critic declaraţiile martorilor, de a verifica fiecare relatare în parte, explicând orice nepotrivire.
Astfel, analizând cele afirmate de către martorul F.S.V., instanţa arată că acesta susţine că a fost prezent alături de cei doi petenţi în momentul săvârşirii faptelor, că faptele s-au petrecut în jurul orei 930 p.m, că au consumat doar trei beri, că barmanul a refuzat să-i servească şi că a existat dor un schimb de replici între petentul D.M.G. şi echipajul de intervenţie al poliţiei. Aceste susţineri nu sunt confirmate însă de celelalte probe, ci, dimpotrivă, sunt combătute de către acestea din moment ce martorul P.A.M. a afirmat că erau prezenţi doar cei doi petenţii, alte persoane aflându-se în separeuri fără a putea auzi şi vedea cele ce întâmplate, că aceştia erau în stare avansată de ebrietate, că cele reţinute în procesul verbal de contravenţie s-au întâmplat între orele 2330-24 şi că petentul D.M. a fost agresiv atât în comportament, cât şi în limbaj, acesta încercând să-l împiedice să semneze fişa de intervenţie a poliţiei. Această din urmă declaraţie, reţinută de către instanţă ca exprimând adevărul în cauză, se coroborează cu cele arătate în procesul verbal întocmit cu ocazia intervenţiei de urgenţă din data de între orele 0015-0040 de către echipajul de poliţie (fila 15). Mai mult, chiar petentul afirmă în cuprinsul contestaţiei prin care sesizează instanţa că se afla în localul … împreună cu un singur prieten, anume petentul M.C., deci nefiind în apropriere nici o altă persoană.
Prin urmare, raportat la cele arătate mai sus, instanţa considera că mărturia numitului F.S.V. nu exprimă adevărul obiectiv şi, pe cale de consecinţă, nu poate contribui la stabilirea situaţiei de fapt din prezenta cauză.
Faţă de toate cele arătate instanţa reţine că faptele, astfel cum sunt descrise în procesul verbal de contravenţie seria .. nr. … încheiat petentului D.M., corespund realităţii.
În ceea ce priveşte susţinerile acestuia cum că ar fi fost lovit şi insultat de către agenţii de poliţie, verificarea acestora nu este de competenţa instanţei civile deoarece exced obiectului dedus judecăţii, anume temeinica şi legalitatea procesului verbal de contravenţie, precum şi procedurii civile aplicabile în cauza de faţă. Astfel, ele pot face obiectul unei plângeri penale, cum de altfel ar rezulta şi din rezoluţia de pe copia procesului verbal din … de la fila 17.
În ceea ce priveşte temeinicia faptelor reţinute a fi fost săvârşite de către petentul M.C.S., instanţa, raportându-se la materialul probator din cauză, astfel cum a fost analizat mai sus, reţine că petentul s-a aflat în localul … în stare de ebrietate, că a insistat alături de prietenul său să fie serviţi cu bere, că nu avea supra sa cartea de identitate şi că a plecat din local imediat după ieşirea echipajului de intervenţie îndreptându-e spre sediul Postului de poliţie, deşi i s-a adus la cunoştinţă să plece acasă. De asemenea, instanţa observă că în cuprinsul procesului verbal întocmit cu ocazia intervenţiei de urgenţă din data de … de către echipajul de poliţie (fila 17) se menţionează că ambii tineri au refuzat iniţial să se legitimeze şi că în fişa de intervenţie de la fila 15 este menţionat numitul C.C., în loc de M.C., însă având acelaşi domiciliu. Mai mult, chiar dacă petentul a invocat netemeinicia procesului verbal de contravenţie care i s-a întocmit, în motivarea contestaţiei a arătat doar că sancţiunea este prea mare raportat la fapta săvârşită, fără a invoca vreun aspect prin care să fie contestată situaţia de fapt.
Faţă de cele reţinute şi arătate mai sus, instanţa apreciază că procesul verbal de contravenţie seria … nr. … încheiat petentului M.C. este temeinic, iar faptele descrise corespund realităţii.
În ceea ce priveşte sancţiunea aplicată, instanţa se raportează atât la gradul de pericol social al faptei, cât şi la împrejurările în care fapta a fost săvârşită, conform art. 21 alin. 3 din O.G nr. 2/2001.
Astfel, în ceea ce priveşte sancţiunea aplicată petentului D.M., faptele reţinute în procesul-verbal prezintă un grad de pericol social suficient pentru a atrage necesitatea aplicării unei sancţiuni pecuniare. Instanţa arată că petentul s-a aflat în stare avansată de ebrietate într-un local public, că a avut un comportament agresiv şi că a utilizat un limbaj jignitor atât faţă de angajatul localului, cât şi faţă de reprezentanţii unei autorităţi publice, iar pentru aplanarea conflictului a fost nevoie de imobilizarea acestuia prin punerea cătuşelor. De asemenea, cuantumul amneziilor aplicate de ..lei .. lei sunt îndreptate mult spre minimul amnezii prevăzute de lege, anume … pentru fapta prevăzută de art. 2 pct. 20 şi … de lei pentru fapta prevăzută de art. 2 pct. 1 Din legea nr. 61/1991. Toate aceste circumstanţe determină instanţa să aprecieze că aplicarea unor amenzi în cuantumul arătat mai sus este pe deplin justificată şi proporţională cu gradul de pericol social al faptelor.
În ceea ce priveşte sancţiunea aplicată petentului M.C.S., anume amendă în cuantum de … lei, instanţa arată că gradul de pericol social al faptei rezidă în aceea că refuzul declinării identităţii în faţa unei autorităţi a statului este de natură a determina confuzii şi de a împiedica aplicarea dispoziţiilor legale. Totuşi, în aprecierea sancţiunii adecvate, instanţa trebuie să se raporteze la circumstanţele faptei, anume că petentul a avut un comportament liniştit şi adecvat, nu a provocat scandal, a fost lăsat să plece acasă de către agenţii constatatori şi că s-a deplasat la sediul poliţiei doar cu intenţia de a primii informaţii despre prietenul său şi de a aplana conflictul. De asemenea, instanţa are în vedere şi faptul că identitatea sa a fost stabilită pentru încheierea procesului verbal. Prin urmare, raportat la circumstanţele reale şi personale incidente în cauză, instanţa apreciază că sancţiunea avertismentului este suficientă în momentul de faţă pentru a atrage atenţia acestui petent de a nu mai săvârşi astfel de fapte în viitor.
Faţă de cele arătate, în baza art. 34 din O.G nr. 2/2001, instanţa va respinge contestaţia petentului D.M.G. şi va admite în parte cererea petentului M.C.S., dispunând faţă de acesta din urmă înlocuirea sancţiunii amenzii cu sancţiunea avertismentului.
