Este evident că recurenta (Romsilva) deţine terenurile preluate şi solicitate a fi restituite , adică are o calitate pasivă şi anume aceea de a pune al dispoziţia comisiilor , pe bază de documentaţie , terenurile cu privire la care cererile de restituire au fost validate sau contestate .
Sub acest aspect instanţa de judecată a dispus citarea în cauză a Direcţiei Silvice Gorj , pentru ca hotărârea ce se va pronunţa să-i fie opozabilă acesteia , în aşa fel încât să nu invoce calitatea de terţ faţă de procedura de reconstituire , să nu semneze procesul verbal de punere în posesie şi titlul de proprietate , fiind cunoscută atitudinea manifestată de RNP Romsilva prin direcţiile silvice de a pune efectiv în posesie partea care a obţinut câştig de cauză în procedura de reconstituire .
Interesul intimatei este evident ca în procedura de reconstituire chiar dacă RNP Romsilva nu are calitate procesuală , hotărârea să fie pronunţată în contradictoriu cu aceasta şi să evite astfel o procedură de drept comun care ar putea fi promovată ulterior şi care din punct de vedere juridic este imprescriptibilă
Aplicând art. 6 alin. 1 din Convenţia Europeană a Drepturilor Omului, instanţa nu putea să nu examineze cauza sub toate aspectele şi să o lase la discreţia autorităţilor administrative care au adus atingere substanţei dreptului păţii de acces la o instanţă, iar sub aspectul termenului rezonabil instanţa a reţinut corect petenta a formulat mai multe cereri , prin care a solicitat reconstituirea dreptului de proprietate , cereri care au fost însoţite de dovezile privind terenurile pe care le-au deţinut autorii , precum şi justificarea calităţii de moştenitor , cererii adresate comisiei începând cu 1998 , 2005 , 2009 , 2010 .Aprecierea caracterului rezonabil a duratei unei proceduri se face în funcţie de circumstanţele cauzei şi criteriile consacrate prin jurisprudenţa Curţii, precum complexitatea cauzei , comportamentul părţilor , miza litigiului pentru părţile interesate.
Dosar 5117/318/2010.Decizia Nr. 760/2011 din şedinţa publică de la 23 Martie 2011
Pe rol judecarea recursului declarat de recurenta RNP- Romsilva Romsilva – Direcţia Silvică Gorj împotriva sentinţei civile nr. 7735/19.11.2010 pronunţată de Judecătoria Tg-Jiu în dosar nr. 5117/318/2010.
La apelul nominal făcut în şedinţa publică au răspuns D R pentru recurenta Direcţia Silvică Gorj şi intimata petentă I M, asistată de avocat I V, lipsă fiind intimatele Comisia Judeţeană Gorj pentru Stabilirea Dreptului de Proprietate Asupra Terenurilor şi Comisia Locală Ciuperceni pentru Stabilirea Dreptului de Proprietate Asupra Terenurilor.
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier , după care avocat I V pentru intimata reclamantă a invocat excepţia lipsei calităţii procesuale active şi pasive a recurentei RNP Romsilva –Direcţia Silvică Gorj privind declararea recursului împotriva s. civ. 7735/2010, excepţia lipsei de interes a recurentei RNP Romsilva –Direcţia Silvică Gorj şi excepţia inadmisibilităţii recursului declarat de aceasta .
În dezvoltarea excepţiilor formulate , intimata reclamantă prin avocat a susţinut că în ceea ce priveşte calitatea procesuală a recurentei RNP Romsilva –Direcţia Silvică Gorj, prin introducerea din oficiu în cauză a Direcţiei Silvice Gorj s-a încălcat principiul disponibilităţii părţii , potrivit căruia reclamanta este cea care stabileşte cadrul procesual , ori prin cererea de chemare în judecată reclamanta nu a înţeles să lărgească acest cadru procesual prin introducerea în cauză a intimatei recurente.
S-a susţinut de asemenea excepţia lipsei calităţii procesuale active cât şi pasive în judecata fondului , cât şi în calitate de recurentă a RNP-Direcţia Silvică Gorj . Sub acest aspect s-a arătat că I M în calitate de reclamantă la judecarea fondului cauzei nu a formulat o acţiune în concret împotriva RNP-Romsilva , iar prin hotărârea pronunţată în cauză instanţa de fond nu a obligat-o la nici un fel de prestaţie pentru această participantă la proces.
Instanţa a pus în discuţie excepţiile formulate prin întâmpinare .
Consilier juridic Drăghescu Romică pentru recurenta RNP- Romsilva Romsilva – Direcţia Silvică Gorj a solicitat respingerea excepţiilor ca nefondate , iar pe fond a criticat sentinţa instanţei ca fiind netemeinică şi nelegală, în raport de prevederile art.9 al. 5 lit. b din leg. 18/1991 şi art. 6 al. 1 din l. 1/2000 şi a solicitat admiterea recursului , modificarea sentinţei în sensul respingerii acţiunii.
În dezvoltarea motivelor de recurs a susţinut că nu a fost emisă o HCJ pentru toate cererile formulate de petenta reclamantă, că nu s-a făcut o dovadă corectă a filiaţiei faţă de şi nu s-a ţinut cont de faptul că intimatei reclamante i-a fost retrocedat dreptul de proprietate pentru 10 ha, dispus prin Leg.1/2000.
De asemenea, nu s-a făcut dovada proprietăţii cu acte autentice , iar martorii audiaţi nu au făcut dovada că sunt vecini pe toate laturile terenurilor vecine cu ale reclamantei.
Avocat Iacob Valentin pentru intimata reclamantă a solicitat respingerea recursului ca nefondat .
TRIBUNALUL
Asupra recursului de faţă.
Prin cererea înregistrată pe rolul Judecătoriei Tg.-Jiu sub nr.5117/318/2010, reclamanta I M a chemat în judecată pârâtele Comisia Locală de aplicare a Legii 18/1991 Ciuperceni, Comisia Judeţeană Gorj pentru stabilirea dreptului de proprietate privată asupra terenurilor şi Direcţia Silvică Gorj, solicitând pronunţarea unei hotărâri prin care să se constate nelegalitatea actelor întocmite de cele două comisii în procedura reconstituirii dreptului de proprietate asupra terenurilor (arabile, păşuni, păduri), respectiv propunere de validare, invalidare, hotărâre de validare, invalidare şi să se dispună anularea acestora, precum şi reconstituirea dreptului de proprietate asupra terenurilor arabile, păşuni, păduri, aşa cum au fost individualizate şi precizate în cererile adresate Comisiei Locale Ciuperceni timp de 20 de ani, obligarea Comisiei Locale Ciuperceni la întocmirea documentaţiei privind punerea în posesie şi înaintarea acesteia Comisiei Judeţene Gorj, obligarea Comisiei Judeţene Gorj la eliberarea titlurilor de proprietate.
Pe parcursul judecării cauzei, reclamanta şi-a precizat acţiunea în sensul că solicită constatarea nelegalităţii şi netemeiniciei hotărârii Comisiei Judeţene Gorj nr. 1606/15.05.1995 (comunicată la 12.04.2010), în ceea ce priveşte suprafaţa de teren cu vegetaţie forestieră reconstituită, precum şi propunerea Comisiei Locale Ciuperceni care a stat la baza acestei hotărâri; anularea parţială a acestei hotărâri cu privire la suprafaţa reconstituită şi să se constate că este îndreptăţită la reconstituirea dreptului de proprietate asupra terenurilor cu vegetaţie forestieră în suprafaţă totală de 55.400 m.p. conform cererilor adresate Comisiei Locale Ciuperceni, să fie obligată Comisia Locală Ciuperceni să întocmească şi să înainteze Comisiei Judeţene Gorj documentaţia necesară în vederea eliberării titlului de proprietate pentru terenuri cu vegetaţie forestieră, să fie obligată Comisia Judeţeană Gorj să-i elibereze titlul de proprietate pentru terenuri cu vegetaţie forestieră, să se constate întârzierea nejustificat de mare în procedura reconstituirii dreptului de proprietate al subsemnatei asupra terenurilor cu destinaţie arabil, păşuni, fâneţe şi să se constate dreptul de proprietate asupra terenurilor cu aceste destinaţii, considerând alături de dispoziţiile legale privind accelerarea restituirii proprietăţilor, vârsta (80 ani ), domiciliul ( Bucureşti ) şi legătura dintre aceste terenuri prin continuitate, unul în prelungirea celuilalt, în „curele,, specifice zonei, să fie obligată Comisia Locală Ciuperceni să întocmească şi să înainteze Comisiei Judeţene Gorj documentaţia necesară în vederea eliberării titlului de proprietate asupra terenurilor cu destinaţii arabil, păşuni, fâneţe, să fie obligată Comisia Judeţeană Gorj să-i emită titlu de proprietate şi pentru aceste terenuri, obligarea intimatelor conform obligaţiei de a face, având ca izvor reglementările legilor funciare în vigoare, la reconstituirea dreptului de proprietate asupra terenurilor pentru suprafaţa totală de 87.090 mp, aşa cum a solicitat Comisiei Locale Ciuperceni, prin cererile depuse în termene legale, timp de 20 de ani, înregistrate cu nr.172 din 20.02.1991, nr. 4308 din 03.03.1998, nr. 4889 din 30.11.2005.
Reclamanta a precizat că a solicitat reconstituirea dreptului de proprietate în calitate de titular al acestui drept pentru următoarele suprafeţe de teren, primite ca zestre de nuntă şi care au fost înscrise în registrul agricol parţial: punctul „Dealul cu Pelinul” suprafaţa de 2000 m.p. teren având o lăţime de 5 stânjeni (l0 m) şi o lungime de 200m (din gardul lui Diaconii până în Vâneaţă, având ca vecini pe R şi T I, punctul „Fântâna Arsă” suprafaţa de 4300 m.p. teren cu vegetaţie forestieră şi 600 m.p. teren alte categorii, având o lăţime de 2,5 stânjeni şi o lungime de 960 m, ce se învecinează cu Verdeş Petre, punctul „La Vârtop” teren cu alte destinaţii în suprafaţă de 1200 m.p. având o lăţime de 4 stânjeni ( 8 m) şi o lungime de 150 m, ce se învecinează cu M C şi F D.
Totodată a solicitat reconstituirea dreptului de proprietate asupra următoarelor suprafeţe de teren, în calitate de moştenitor legal al mamei sale C Ghe:
a)- punctul „Fântâna Preotesei” 750 m.p teren alte categorii, având o lăţime de 5 m (2 stânjeni) şi o lungime de 150 m, ce se învecinează cu PMşi I N. P.
b) punctul „Fântâna Preotesei” 600 m.p. teren alte categorii, având o lăţime de 4 m şi o lungime de 150 m, ce se învecinează cu PM şi A C.
c)- punctul „La coroană” suprafaţa de 3000 m.p. teren alte categorii având o lăţime de 2,5 stânjeni (5m) şi o lungime de 540 m din, ce se învecinează cu V P şi N C.
d)- punctul „Capul Dealului” suprafaţa de 800m.p. teren alte categorii, având o lăţime de 2 stânjeni (4m) şi o lungime de 200 m, din vâneaţă până în vâneaţă, ce se învecinează cu NB şi IC.
e)- punctul „Sub Dosul Mic” suprafaţa de 1250m.p. teren cu vegetaţie forestieră şi suprafaţa de 500 m.p. teren alte categorii, având o lăţime de 2,5 stânjeni (5m) şi o lungime de 350 m din Matca Peştenii până în Culmea Vârtopului, ce se învecinează cu I T şi P I.
f)- punctul „Valea Mare” – casa părintească – teren cu vegetaţie forestieră în suprafaţă de 9600 m.p. şi 800 m.p. teren alte categorii, având o lăţime de 8 stânjeni (16m) şi o lungime de 320 m din Drumul Peştenii, până în Culmea Vârtopului, teren cu formă asimetrică lăţindu-se cu un plus de 4 stânjeni ( 8m), pe dunga Ogaşului până in Culmea Vârtopului, având ca vecini pe NC şi MM. T.
g)- punctul „Valea Mare,,- săliştea casei – teren cu vegetaţie forestieră în suprafaţă de 4800m.p. şi 100 m.p.teren alte categorii, având o lăţime de 16 m. şi o lungime de 300 rn., ce se învecinează cu C Ghe. V P, N
h)- punctul „ Intre ape” teren alte categorii în suprafaţă de 400 m.p., având o lăţime de 8 m şi o lungime de 50 m, ce se învecinează cu N C.
i)- punctul „La Băcuia”- Moroşăniţa teren cu vegetaţie forestieră în suprafaţă de 2500m.p. şi 500m.p. teren alte categorii, având o lăţime de 2,5 stânjeni (5m) şi o lungime de 600 m, din Matca Peştenii până în Culmea Boboieştilor, ce se învecinează cu N C
j)- punctul „Cuculeică” -Zmeu teren cu vegetaţie forestieră în suprafaţă de 1600m.p. şi 940m.p. teren alte categorii, având o lăţime de 4 stânjeni (8m) şi o lungime de 350 m, din gardul lui Zmeu până în culmea Vârtopului, ce se învecinează cu C I.
k)- punctul „Ogoarele Mici” teren cu vegetaţie forestieră în suprafaţă de 2550 m.p. şi 300 m.p. teren alte categorii, având o lăţime de 1,5 stânjeni ( 3m) şi o lungime din Culmea Vârtopului până în Culmea Boboieştilor ( Curea), ce se învecinează cu I T şi N C.
l)- punctul „Ogoarele Mici” teren cu vegetaţie forestieră în suprafaţă de 5100 m.p. şi 600 m.p. teren alte categorii, având o lăţime de 3 stânjeni( 6 m) şi o lungime din Culmea Vârtopului până în Culmea Boboieştilor ( Curea
m)- punctul „Ogoarele Mari -Pripor” teren cu vegetaţie forestieră în suprafaţă de 4250 m.p. şi 500m.p. teren alte categorii, având o lăţime de 2,5 stânjeni (5m) şi o lungime din Culmea Vârtopului până în Culmea Boboieştilor ( Curea n)
– punctul „La tablă la Glogova” , teren cu vegetaţie forestieră în suprafaţă de 1600 m.p. având o lăţime de 8 m şi lungimea de 200 m, din Tabla Glogova până la pământul lui Zamfir.
o)- punctul „Ogaşul cu Bunarul” , teren cu vegetaţie forestieră, în suprafaţă de 750 m.p. şi 250 m.p. teren cu alte destinaţii, având o lăţime de 2,5 stânjeni ( 5m) şi o lungime de 200 m
p)- punctul „Şasa”, teren cu vegetaţie forestieră în suprafaţă de 2500 m.p., având o lăţime de 16 m şi o lungime de aprox. 150 m , din Matca Şasa, până în Pădurea Statului, De asemenea a solicitat şi reconstituirea dreptului de proprietate asupra următoarelor suprafeţe de teren, în calitate de moştenitor legal al lotului meu Iacob Pantelimon:
a)-punctul La Pripor Bujorăscu, teren cu vegetaţie forestieră în suprafaţă de 4800 m.p., şi teren cu alte destinaţii 1600 m.p., având o lăţime de 16 m. şi lungimea de 400m, din Matca Bujorăscu, până în Culmea Vârtopului, iar ca vecini laterali pe Conci ( fetele ) şi Covrig.
b)-punctul Lunca Mare, teren cu alte destinaţii în suprafaţă de 1860 m.p. având o lăţime de 6 m. şi o lungime de 310 m, din „drumul al mic,, până la „pluti,,
c)- Lot la casa părinteasca, teren cu vegetaţie forestieră în suprafaţă de 4000 m.p., şi teren cu alte destinaţii 6400 m.p. având o lăţime de 16 m. şi o lungime de 650 m, din matca Peştenii până în culmea Chiciorii
d)-punctul Dos-Padină, teren cu vegetaţie forestieră în suprafaţă de 2400 m.p., având o lăţime de 8m. şi o lundime de 300 m, din gardul lui GI, până în culmea Vârtopuluie)-punctul la Meri-în Piriciu, teren cu vegetaţie forestieră în suprafaţă de 1800 m.p., şi teren cu alte destinaţii 3000 m.p., având o lăţime de 12 m. şi o lungime de 400m, de la capătul viei lui Mărita până în culmea Chiciorii, iar ca vecini laterali pe Pavel Maria şi Pavel Mărioara.
f)-punctul La Salcâmi în Saşa, teren cu vegetaţie forestieră în suprafaţă de 1600 mp, având o lăţime de 8 m. şi o lungime de 200 m, din matca Şăsii până în Poiana cu Piatra, singurul vecin lateral cunoscut fiind M S ( moşt.), longitudinali: matca Şasa şi Poiana cu Piatra. g) şi o cota parte din Dricurile Peştenii-Ulării.
Prin sentinţa civilă nr. 7735/19.11.2010 pronunţată de Judecătoria Tg-Jiu în dosar nr. 5117/318/2010 a fost admisă acţiunea civilă formulată de reclamanta I M, în contradictoriu cu pârâtele Comisia Locală de aplicare a Legii 18/1991 Ciuperceni, Comisia Judeţeană Gorj pentru stabilirea dreptului de proprietate privată asupra terenurilor şi Direcţia Silvică Gorj, ulterior precizată ( filele 11,22 , 189); a fost anulată HCJ nr. 1606/1995 cu privire la reclamantă .
S-a omologat raportul de expertiză extrajudiciară întocmit de inginer G M şi s-a dispus reconstituirea dreptului de proprietate în favoarea reclamantei pentru suprafaţa de 20.449 mp teren agricol, pe vechiul amplasament identificat în acest raport, cu modificarea din adresa nr. 2806/2010 ( fila 144) emisă de Comisia Locală Ciuperceni, precum şi pentru suprafaţa de 57063 mp teren forestier, din care suprafaţa 52751 mp conform raportului de expertiză , corectat cu precizarea din adresa nr.2806/2010 ( fila 144), pe vechiul amplasament, iar suprafaţa de 4312 mp pe un alt amplasament.
A fost obligată pârâta Comisia Locală Ciuperceni să întocmească şi să înainteze documentaţia premergătoare eliberării titlului de proprietate pentru suprafeţele descrise anterior.
A fost obligată pârâta Comisia Judeţeană Gorj pentru aplicarea L.18/1991 să elibereze reclamantei titlul de proprietate pentru suprafeţele identificate mai sus. S-a luat act că reclamanta nu solicită cheltuieli de judecată.
Pentru a pronunţa această sentinţă s-a reţinut că prin cererile înregistrate sub nr. 172 din 20.02.1991, nr. 4308 din 03.03.1998, nr. 4889 din 30.11.2005, petiţionara a solicitat reconstituirea dreptului de proprietate cu privire la terenurile cu vegetaţie forestieră şi agricolă ce i-au aparţinut ei, cât şi autorilor săi I P şi C G, iar prin HCJ nr.1606/1995 (comunicată petentei la data de 12.04.2010) s-a aprobat propunerea Comisiei Locale de fond funciar privind validarea reconstituirii dreptului de proprietate pentru suprafaţa de teren cu vegetaţie forestieră de 0,20 ha, cererile depuse ulterior anului 1991 nefiind analizate.
Că, în raportul de expertiză extrajudiciară întocmit în cauză de inginer T Ia fost identificată suprafaţa totală de 78351 mp din care, teren cu vegetaţie forestiera – 57063 mp şi teren agricol – 21.288 mp pentru care se solicită reconstituirea dreptului de proprietate:…
Referitor la raportul de expertiză, Comisia Locala de fond funciar Ciuperceni a constatat prin adresa nr.2806/2010 (depusă la fila 144) că din suprafaţa totală identificată prin raportul de expertiză, suprafeţele de 4312 mp teren forestier şi 839 mp teren agricol sunt ocupate, fiind reconstituite în favoarea altor proprietari. favoarea altor proprietari, astfel: în punctul „Ogoarele Mici”, pentru suprafaţa de 436 mp teren forestier, s-a eliberat titlul de proprietate nr.3 15/ 08.01.2003 moşt. autorului A P; pentru suprafaţa de 445 mp teren forestier, s-a eliberat titlul de proprietate nr.510/ 07.09.2003 moşt. autorului B G; în punctul „Ogoarele Mici”, pentru suprafaţa de 125 mp teren forestier, s-a eliberat titlul de proprietate nr.315/ 08.01.2003 moşt. autorului A P; pentru suprafaţa de 195 mp teren forestier, s-a eliberat titlul de proprietate nr.510/ 07.09.2003 pentru autorul B G; în punctul „Casa Bătrâneasca”, suprafaţa de 3078 mp teren forestier, urmează să se reconstituie în favoarea numitului V P, conform raportului de expertiză ce a stat la baza pronunţării sentinţei civile nr.3651/ 15.05.2009; în punctul „La Nistoran”, pentru suprafaţa de 33 mp teren forestier s-a eliberat adeverinţa nr. 1088/2010 pentru autorul Covrig Constantin şi în punctul „La Pietriş”, suprafaţa de 839 mp teren agricol, ce se suprapune cu terenul din parcela cu numărul cadastral 381/ 2008, proprietar F E-C.
Că, în cauza de faţă, petiţionara prin actele depuse la dosar, coroborate cu declaraţiile martorilor audiaţi în cauză şi concluziile raportului de expertiză, a făcut dovada dreptului de proprietate cu privire la suprafaţa de 20.449 mp teren agricol şi a vechiului amplasament identificat în acest raport, cu modificarea din adresa nr. 2806/2010 ( fila 144) emisă de Comisia Locală Ciuperceni, precum şi pentru suprafaţa de 57063 mp teren forestier, din care suprafaţa de 52751 mp conform raportului de expertiză, corectat cu precizarea din adresa nr.2806/2010 ( fila 144), cu privire la vechiul amplasament şi suprafaţa de 4312 mp pe un alt amplasament.
S-a reţinut din probatoriul administrat în cauză că petenta şi autorii săi au deţinut cu certitudine în proprietate terenurile cu vegetaţie forestieră şi agricol identificate în raportul de expertiză, o parte dintre aceste terenuri fiind înscrise în actele vechi de proprietate depuse la dosar de către petentă sau proprietarii vecini.
S-a apreciat că în cauză este aplicabilă nu doar legislaţia specifică în domeniul protecţiei dreptului de proprietate, ci şi legislaţia generală, anume României şi Convenţia Europeană a Drepturilor Omului şi Libertăţilor Fundamentale, acte normative în raport de care trebuie interpretate şi aplicate legile speciale care reglementează dreptul de proprietate şi anumite domenii de activitate.
Că, petentul are un interes patrimonial cu privire la terenul cu vegetaţie forestieră, cu privire la care au solicitat reconstituirea dreptul de proprietate, interes suficient de important pentru a constitui un interes substanţial şi deci „ un bun” în sensul articolului 1 al Protocolului nr.1.
S-a reţinut că există o încălcare a dreptului de proprietate al petentului, garantat de art. 1 din Protocol nr. 1, care prevede că „ orice persoană fizică şi juridică are dreptul la respectarea bunurilor sale. Nimeni nu poate fi lipsit de proprietatea sa decât pentru cauză de utilitate publică şi în condiţiile prevăzute de lege şi de principiile generale ale dreptului internaţional”.
S-a constatat că neretrocedarea terenului solicitat de reclamantă a avut ca efect lipsa de proprietate a acesteia, fiind vorba de o formală, în sensul celei de-a doua norme consacrate de art. 1 din Protocolul nr. 1 adiţional la Convenţie.
Împotriva sentinţei a declarat recurs recurenta RNP Romsilva – Direcţia Silvică Gorj , criticând-o pentru nelegalitate şi netemeinicie , motive care urmează să fie analizate după rezolvarea excepţiilor formulate prin întâmpinare de către intimata Iacob Maria.
Prin întâmpinare s-a susţinut în ceea ce priveşte calitatea procesuală a recurentei RNP Romsilva –Direcţia Silvică Gorj, prin introducerea din oficiu în cauză a Direcţiei Silvice Gorj s-a încălcat principiul disponibilităţii părţii , potrivit căruia reclamanta este cea care stabileşte cadrul procesual , ori prin cererea de chemare în judecată reclamanta nu a înţeles să lărgească acest cadru procesual prin introducerea în cauză a intimatei recurente.
S-a susţinut de asemenea excepţia lipsei calităţii procesuale active cât şi pasive în judecata fondului , cât şi în calitate de recurentă a RNP-Direcţia Silvică Gorj . Sub acest aspect s-a arătat că Iacob Maria în calitate de reclamantă la judecarea fondului cauzei nu a formulat o acţiune în concret împotriva RNP-Romsilva , iar prin hotărârea pronunţată în cauză instanţa de fond nu a obligat-o la nici un fel de prestaţie pentru această participantă la proces.
Analizând aceste excepţii , instanţa de control judiciar reţine următoarele ;
Legislaţia funciară nu dă în competenţa Romsilva atribuţii exprese în ceea ce priveşte reconstituirea dreptului de proprietate sau punerea în posesie , aceste atribuţii aparţinând exclusiv comiei locale aşa cum rezultă din art. 12 al Legii 18/1991.
Participarea reprezentanţilor Romsilva la activitatea comisiilor locale este necesară , sub aspectul specializării acestora şi al asigurării punerii la dispoziţia comisiei locale a terenurilor ce urmează a fi restituite foştilor proprietari.
Interesul recurentei de a participa la procesul de reconstituire nu este prevăzut în legislaţia funciară tocmai datorită faptului că Romsilva este doar deţinătorul –administratorul terenurilor forestiere care până la o anumită dată au reprezentat proprietatea statului , dar această proprietate este micşorată treptat pe măsură de terenurile de această natură sunt restituite celor îndreptăţiţi.
Recurenta nu poare invoca nici o altă calitate pe care legea i-o conferă , căci L. 18/1991 este primordială în raport cu toate celelalte acte normative.
Este evident însă că recurenta deţine terenurile preluate şi solicitate a fi restituite , adică are o calitate pasivă şi anume aceea de a pune al dispoziţia comisiilor , pe bază de documentaţie , terenurile cu privire la care cererile de restituire au fost validate sau contestate .
Sub acest aspect instanţa de judecată prin încheierea din 14 mai 2010 a dispus citarea în cauză a Direcţiei Silvice Gorj , pentru ca hotărârea ce se va pronunţa să-i fie opozabilă acesteia , în aşa fel încât să nu invoce calitatea de terţ faţă de procedura de reconstituire , să nu semneze procesul verbal de punere în posesie şi titlul de proprietate , fiind cunoscută atitudinea manifestată de RNP Romsilva prin direcţiile silvice de a pune efectiv în posesie partea care a obţinut câştig de cauză în procedura de reconstituire .
Interesul intimatei este evident ca în procedura de reconstituire chiar dacă RNP Romsilva nu are calitate procesuală , hotărârea să fie pronunţată în contradictoriu cu aceasta şi să evite astfel o procedură de drept comun care ar putea fi promovată ulterior şi care din punct de vedere juridic este imprescriptibilă.
Având în vedere aceste considerente , excepţiile invocate urmează să fie respinse, urmând ca recursul să fie analizat pe fond şi nu pe excepţii .
Prima critică formulată în recurs se referă la faptul că fără a fi emis o HCJ pentru toate cererile pe care le-a făcut petenta şi fără a ţine cont că nu s-a făcut dovada filiaţiei faţă de autor , instanţa a anulat HCJ 1606/1995, a omologat raportul de expertiză întocmit de ing. G M şi a dispus reconstituirea pentru suprafaţa de 20449 mp teren agricol pe vechile amplasamente şi pentru 57063 mp teren forestier , din care 52751 mp pe vechiul amplasament ,iar pentru 4312 mp pe un alt amplasament.
Analizând acest motiv de recurs, se reţine că este nefondat , cu următoarea motivare;
Intimata reclamantă Iacob Maria are calitatea de moştenitor legal al mamei sale C G aşa cum rezultă din certificatul de naştere depus la pag. 37 dosar instanţă de fond , fiind căsătorită cu I P ( certificat de căsătorie fila 38 dosar instanţă).
Atât autoarea sa C G a decedat la 30 iulie 1971, cât şi soţul său I P a decedat la 12.04.1991 ( filele 39 , 40 dosar instanţă fond).
Sub acest aspect se reţine că I Gh P în 1991 a formulat cerere de reconstituire a dreptului de proprietate în numele soţiei sale I P M ( fostă C – fila 55 dosar instanţă fond).
Dovada calităţii de moştenitor a petentei după defuncţi se poate face în lipsa vreunui certificat de moştenitor sau hotărâri judecătoreşti şi cu acte de stare civilă , respectiv certificat de naştere şi actul de naştere al celui care solicită , împrejurare ce rezultă din economia art. 13 alin. 1 din L 18/1991 republicată , cu completările şi modificările ulterioare precum şi art. 11 alin. 3 din HG 890/2005.
Deci sub acest aspect motivul de recurs este nefondat , sentinţa instanţei fiind temeinică şi legală.
O altă critică formulată în recurs vizează aspectul că reconstituirea s-a făcut fără să se ţină cont că petentei i-a fost reconstituit dreptul de proprietate prin HCJ 1606/ 15 mai 1995 pentru suprafeţele de 1,20 ha ( filele 153,154,155 dosar instanţă fond) şi că s-a reconstituit în mod direct pentru diferenţă fără să existe hotărâri de validare ale comisiei locale.
Analizând şi acest motiv de recurs, se reţine că este nefondat cu următoarea motivare :;
Legea 18/1991 obligă comisiile locale al soluţionarea cererilor formulate în termenul legiuit, obligaţie nerespectată de comisia locală .
Sub acest aspect se reţine că prima instanţă a făcut aplicarea în cauză atât a legislaţiei interne cât şi a art. 6 alin. 1 din Convenţia Europeană a Drepturilor Omului , potrivit cu care părţile au dreptul al un proces echitabil , dreptul de acces la o instanţă independentă şi dreptul la judecarea cauzei într-un termen rezonabil.
Aplicând art. 6 alin. 1 din Convenţia Europeană a Drepturilor Omului, instanţa nu putea să nu examineze cauza sub toate aspectele şi să o lase la discreţia autorităţilor administrative care au adus atingere substanţei dreptului păţii de acces la o instanţă, iar sub aspectul termenului rezonabil instanţa a reţinut corect că după emiterea HCJ 1606/1995 petenta a formulat mai multe cereri , prin care a solicitat reconstituirea dreptului de proprietate , cereri care au fost însoţite de dovezile privind terenurile pe care le-au deţinut autorii , precum şi justificarea calităţii de moştenitor , cererii adresate comisiei începând cu 1998 , 2005 , 2009 , 2010 ( pag. 56-90 dosar instanţă fond ).
Aprecierea caracterului rezonabil a durat unei proceduri se face în funcţie de circumstanţele cauzei şi criteriile consacrate prin jurisprudenţa Curţii, precum complexitatea cauzei , comportamentul părţilor , miza litigiului pentru părţile interesate.
Din probele administrate rezultă că începând cu martie 1998 petenta a formulat diverse cereri adresate comisiei locale de fond funciar, cereri care nu au fost soluţionate , astfel că în mod corect instanţa a reconstituit dreptul de proprietate în favoarea petenţilor şi a obligat comisia locală să întocmească şi să înainteze documentaţia pentru eliberarea titlului de proprietate conform expertizei întocmită de expert G M .
Un alt motiv de recurs se referă la încălcarea dispoziţiilor art. 6 alin. 1 din Leg. 1/2000, susţinându-se că proba cu martori se poate administra doar dacă martorii prezintă acte de proprietate şi sunt vecini cu terenul în cauză .
Nici acest motiv de recurs nu poate fi primit cu următoarea motivare ;
Textul art. 6 alin. 1 ind. 3 din L. 1/2000 nu impune obligativitatea prezentării actelor de proprietate de către persoanele ale căror declaraţii sunt invocate pentru dovedirea dreptului de proprietate , persoane care au avut calitatea de proprietari vecini , ori sunt moştenitorii acestora , deoarece titlurile de proprietate se eliberează în timp.
Sub acest aspect se reţine că instanţa de judecată a procedat la ascultarea martorilor T V , F D , M H , declaraţii care se coroborează şi cu dovada cu înscrisuri , respectiv cu acte depuse la dosar , dar şi cu raportul de expertiză întocmit în cauză.
Nefiind nici un motiv de nelegalitate sau netemeinicie a sentinţei , recursul urmează să fie respins ca nefondat .
Văzând şi dispoziţiile art. 312 c.pr.civ.
