Potrivit dispoziţiilor art. 22 alin. 4 din Legea nr. 10/2001 notificarea înregistrată la judecătoresc face dovada deplină, în faţa oricăror autorităţi, persoane fizice sau juridice, a respectării termenului prevăzut de alin. 1, chiar dacă a fost adresată altei unităţi decât cea care deţine imobilul.
Prin sentinţa civilă nr. 2873/15 decembrie 2006, Tribunalul Mureş a admis excepţia lipsei calităţii procesuale pasive a S.C. B. S.A. prin lichidator S.C. C. – E. S.A. Bacău şi, în consecinţă, a respins acţiunea civilă formulată de reclamantul K. I. în contradictoriu cu pârâta S.C. B. S.A. prin lichidator S.C. Cont – Expert S.A. Bacău, ca urmare a admiterii excepţiei lipsei calităţii procesuale pasive.
Prin aceeaşi hotărâre, a fost respinsă ca inadmisibilă cererea formulată de reclamant în contradictoriu cu pârâta Primăria comunei Eremitu.
În adoptarea acestei soluţii, prima instanţă a reţinut că prin notificarea înregistrată sub nr. 596/6 noiembrie 2001 la BIEJ O.T. T. reclamantul a solicitat restituirea terenului înscris în C.F. nr. 495 Eremitu cu nr. top 3203/1 în suprafaţă de 2283 mp., în calitate de moştenitor al foştilor tabulari, bunicii săi, K. L. şi A.
Notificarea a fost înregistrată la sediul pârâtei S.C. B. S.A. care a înaintat-o la data de 11 august 2003 către pârâta Primăria comunei Eremitu motivat de faptul că S.C. B. S.A. nu deţine în proprietate terenul, unitate deţinătoare fiind Primăria comunei Eremitu.
Prin urmare, acţiunea îndreptată împotriva pârâtei S.C. B. S.A. a fost respinsă pentru lipsa calităţii procesuale pasive a acesteia.
În ceea ce priveşte cererea formulată în contradictoriu cu pârâta Primăria comunei Eremitu, prima instanţă a apreciat că aceasta este inadmisibilă, în raport de prevederile art. 8 alin. 1 din Legea nr. 10/2001, deoarece reclamantul a obţinut reconstituirea dreptului de proprietate pentru acelaşi teren în baza Legii nr. 1/2000.
Împotriva acestei hotărâri a declarat apel reclamantul, solicitând modificarea ei parţială, cu consecinţa admiterii cererii de chemare în judecată formulată împotriva pârâtei Primăria comunei Eremitu şi menţinerii soluţiei de constatare a lipsei calităţii procesuale pasive a pârâtei S.C. B. S.A.
În motivarea căii de atac, s-a arătat că acţiunea a fost respinsă în mod greşit ca inadmisibilă, întrucât terenul în litigiu este situat în intravilan, iar cererea formulată în temeiul Legii nr. 1/2000 viza un teren agricol, cu un alt amplasament.
Pârâţii nu au depus întâmpinare.
Examinând apelul dedus judecăţii, prin raportare la motivele invocate, precum şi din oficiu, în limitele caracterului devolutiv al acestei căi de atac, consacrat de art. 294-295 Cod procedură civilă, Curtea a reţinut următoarele:
Prin notificarea adresată pârâtei S.C. B. S.A., cu respectarea cerinţelor Legii nr. 10/2001, reclamantul a solicitat restituirea terenului înscris în C.F. nr. 495 Eremitu, nr. top. 3203/1, în suprafaţă de 2283 mp., în calitate de moştenitor al foştilor proprietari tabulari – K. L. şi A.., bunicii săi.
Motivat de împrejurarea că nu este deţinătoarea terenului revendicat, prin adresa nr. 2152/11 august 2003, S.C. B. S.A. a transmis spre soluţionare notificarea Primăriei comunei Eremitu, unde a fost înregistrată sub nr. 1144/18 august 2003.Deşi într-o primă etapă, aceasta din urmă a negat primirea notificării şi a actelor doveditoare anexate de reclamant, ulterior, prin adresa nr. 2304/5 decembrie 2006, precum şi prin răspunsurile date la interogatoriu, a confirmat starea de fapt anterior relevată, comunicând primei instanţe, în copie, înscrisurile transmise de pârâta S.C. B. S.A.
Potrivit dispoziţiilor art. 22 alin. 4 din Legea nr. 10/2001, notificarea înregistrată la executorul judecătoresc face dovada deplină, în faţa oricăror autorităţi, persoane fizice sau juridice, a respectării termenului prevăzut de alin. 1, chiar dacă a fost adresată altei unităţi decât cea care deţine imobilul.
Prin urmare, pârâta Primăria comunei Eremitu era obligată, conform prevederilor art. 25 alin. 1 din aceeaşi lege, ca în termen de 60 de zile de la înregistrarea notificării, să se pronunţe, prin dispoziţie motivată, asupra cererii de restituire în natură formulată de reclamant.
Cum însă, aceasta nu s-a conformat obligaţiei legale menţionate, prima instanţă a procedat în mod greşit la respingerea acţiunii ca inadmisibilă, întrucât prin cererea de chemare în judecată, reclamantul a solicitat obligarea pârâtei la soluţionarea notificării, prin urmare, la emiterea dispoziţiei motivate prevăzute de art. 25 alin. 1 din lege, împrejurare ce rezultă chiar din primul petit al acţiunii, iar nu pronunţarea unei hotărâri prin care pârâta să fie obligată la restituirea terenului în litigiu.
În atare situaţie, examinarea directă, de către prima instanţă, a solicitării formulate de reclamant în cuprinsul notificării, cu consecinţa constatării că aceasta este inadmisibilă, prin raportare la prevederile art. 8 alin. 1 din Legea nr. 10/2001, întrucât terenul revendicat a format obiectul Legii fondului funciar, excede obiectului cererii de chemare în judecată, fiind încălcate, astfel, prevederile art. 129 alin. 6 Cod procedură civilă.
Pentru considerentele expuse, Curtea a admis apelul dedus judecăţii şi, procedând la schimbarea în parte a sentinţei atacate, conform prevederilor art. 296 Cod procedură civilă, a obligat pârâta să procedeze la emiterea unei dispoziţii motivate faţă de notificarea reclamantului, urmând ca, în raport de soluţia adoptată, acesta să uzeze sau nu de prevederile art. 26 alin. 3 din Legea nr.10/2001, respectiv contestarea dispoziţiei în instanţă.
