În consecinta, legea aplicabila în privinta efectelor adoptiei, este legea nationala a adoptatorului, în speta – legea germana, adoptatorul fiind cetatean de origine germana.
Asadar, determinarea efectelor adoptiei privitor la stabilirea filiatiei între adoptat si cel care adopta, respectiv a încetarii sau nu, a rudeniei firesti dintre adoptat si descendentii sai – pe de o parte, si parintii sai firesti si rudele acestora – pe de alta parte, se realizeaza prin interpretarea dispozitiilor legale de referinta cuprinse în Codul civil german.
Din interpretarea acestor dispozitii legale, rezulta ca, în anumite situatii, legea germana permite adoptia cu efecte restrânse, a majorului.
Or, adoptia cu efecte restranse se caracterizeaza prin faptul ca legaturile de rudenie intre adoptat si descendentii sai, pe de o parte, si parintii firesti si rudele acestora, pe de alta parte, se mentin. De asemenea, intre adoptat si descendentii sai, pe de o parte si adoptator, pe de alta parte, se stabilesc raporturi de rudenie asemanatoare acelora dintre parinti si copii.
Prin urmare, legatura de rudenie fireasca se mentine, la care se adauga legatura de rudenie civila. De aceea, intre adoptat si adoptator si intre adoptat si parintii sai firesti vor exista anumite drepturi si obligatii paralele si printre acestea, se numara si cel privitor la SUCCESIUNE.
Prin sentinta civila nr. 5192 din 22 octombrie 2009 pronuntata de Judecatoria Slatina, s-a admis exceptia lipsei calitatii procesuale active a reclamantei invocata de pârâta, s-a respins cererea de chemare în judecata având ca obiect anulare certificat mostenitor si partaj succesoral, formulata de reclamanta K.D, în contradictoriu cu pârâta F.A., ca fiind introdusa de o persoana fara calitate procesuala activa.
Pentru a pronunta aceasta sentinta, instanta de fond a retinut urmatoarele:
Actiunea civila, ca ansamblu de mijloace procesuale din care se poate realiza protectia juridica a drepturilor subiective si a situatiilor juridice ocrotite de lege, trebuie exercitata cu respectarea anumitor conditii generale ce se identifica in acelasi timp cu conditiile necesare pentru ca o persoana fizica sau juridica sa poata promova o cererea de chemare în judecata: capacitate procesuala de folosinta, calitate procesuala activa, afirmarea unui drept (formularea unei pretentii), respectiv justificarea unui interes.
În litigiul dedus judecatii reclamanta a solicitat anularea certificatului de mostenitor nr. 30/2009 emis de BNP “ARB”, prin care a fost dezbatuta succesiunea defunctului FFM în temeiul dispoz. art. 88 din Legea nr. 36/1995 motivat de faptul ca este mostenitoarea defunctului alaturi de pârâta, precum si dezbaterea succesiunii aceluiasi defunct.
Din cuprinsul certificatului de nastere s-a constatat ca reclamanta s-a nascut în anul 1973, avand ca parinti pe FFM si FSTE.
Din analiza coroborata a hotarârii pronuntata de Tribunalul B. -instanta Tutelara – Germania, cu extrasul din registrul de nastere pentru uz oficial, s-a constatat ca reclamanta, majora fiind, a fost adoptata de numitul RK, sotul mamei sale, hotarârea fiind recunoscuta prin hotarâre judecatoreasca pronuntata de Tribunalul Bucuresti în anul 1993.
În privinta efectelor adoptiei reclamantei de catre sotul mamei sale, din cuprinsul dispozitiei art. 31 din Legea nr. 105/1992, s-a constatat ca “efectele adoptiei, precum si relatiile dintre adoptator si adoptat sunt cârmuite de legea nationala a adoptatorului”. În consecinta, legea aplicabila în privinta efectelor adoptiei, este legea nationala a adoptatorului, respectiv legea germana, adoptatorul fiind cetatean de origine germana.
Dupa cum rezulta din cuprinsul hotarârii pronuntata de instanta germana, efectele adoptiei reclamantei sunt reglementate de art. 1767, 1770 si 1754 C civil german. Din cuprinsul dispozitiilor art. 1770 C civ. german, instanta a constatat ca reclamanta a devenit ruda doar cu adoptatorul nu si cu rudele acestuia.
În privinta formelor de adoptie reglementate de legea germana, instanta a constatat ca aceasta a abandonat formele mai slabe de adoptie care existau sub un regim contractual înainte de reforma din anul 1977, astfel ca dupa acest an în Germania exista o singura forma de adoptie, respectiv cea cu efecte depline. În consecinta, odata ce Instanta de Tutela declara adoptia, toate legaturile adoptatului cu vechile rude sunt în mod legal închise (cu exceptia cazului în care adoptatul este ruda cu adoptatorul).
Fata de cele expuse instanta a constatat ca la data adoptiei reclamanta si-a pierdut legatura de filiatie cu tatal sau biologic, defunctul a carui se dezbate, încetând relatiile de rudenie cu tatal natural.
În consecinta instanta a constatat ca reclamanta nu are vocatie succesorala legala la mostenirea defunctului FFM – tatal sau biologic si, implicit, calitate procesuala activa pentru promovarea cererii de chemare în judecata.
Împotriva acestei sentinte a declarat apel reclamanta KD, criticând-o ca nefiind legala si temeinica pentru urmatoarele motive:
Instanta de fond a retinut exceptia lipsei calitatii procesuale active a reclamantei, retinând doar sustinerile pârâtei si interpretând restrictiv dispozitiile german, ce reglementeaza adoptia si efectele acesteia, respectiv dispoz. art. 1754 , 1767 si 1770. S-a sustinut ca instanta de fond a retinut în mod gresit ca dupa reforma din 1977 a legii germane de adoptie în momentul actual si în cel în care reclamanta a fost adoptata, exista o singura forma de adoptie, respectiv numai cea cu efecte depline, fapt ce nu rezulta din nici un document oficial.
Prin decizia civila nr. 141 din 9 iunie 2010 pronuntata de Tribunalul Olt, s-a admis apelul, s-a desfiintat sentinta si s-a trimis cauza spre rejudecare la aceeasi instanta.
Pentru a se pronunta astfel tribunalul a avut în vedere urmatoarele considerente:
Exceptia lipsei calitatii procesuale active a reclamantei invocate de pârâta este neîntemeiata.
Din analiza textului art. 1770 alin. 1 si 2 Codul civil german, rezulta care sunt efectele rudeniei adoptatului cu familia adoptatorului, iar la alin. 2 al aceluiasi text exista o reglementare expresa în sensul ca “drepturile si obligatiile rezultate din raporturile de rudenie ale adoptatului si ale descendentilor sai cu rudele lor, ramân neatinse în urma adoptiei în masura în care legea nu prevede altfel”
Din continutul art. 1770 alin. 2 raportat si la mentiunea finala din hotarârea pronuntata de instanta germana, care prevede ca adoptia nu trebuie sa se orienteze dupa regulile de adoptie ale unui minor, rezulta ca adoptia numitei DK, nu a fost totala si în consecinta adoptatul a pastrat legatura de rudenie cu familia biologica.
Ca urmare, reclamanta si-a pastrat legatura de rudenie cu tatal biologic si implicit drepturile succesorale la succesiunea acestuia, acceptata în termenul legal prev. de art. 700 român, conform declaratiei autentificate, înregistrata în registrul national de evidenta a optiunilor succesorale.
Împotriva acestei hotarâri judecatoresti a declarat recurs în termen, timbrat si motivat, intimata pârâta FA.
Criticile sunt în esenta urmatoarele: instanta de apel a gresit extragând din context prevederile art. 1770 , ignorând textele de lege care expliciteaza modul în care se desfasoara procedura de adoptie si inexistenta sistemului dualist de adoptie, existând numai adoptia cu efecte depline. Asa cum a a recunoscut si reclamanta, aceasta a dobândit numele de familie al adoptatotului, a devenit cetatean german ( pierzând cetatenia româna ) conform art. 27 din Legea germana a cetateniei si astfel cum se mentioneaza si în hotarârea de adoptie.
Mai sustine ca instanta de apel a nesocotit prevederile alin 2 din art. 1767 din Codul civil german ” dispozitiile privind adoptia minorilor se aplica în mod corespunzator si în cazul adoptiei majorilor, în masura în care, prin dispozitiile legale urmatoare nu este prevazut altfel “. Prin indicarea textelor de lege avute în vedere, ( 1752, 1743, 1757 din codul civil german), instanta germana adat clar coordonatele de interpretare a efectelor adoptiei în concordanta cu art. 1767 alin. 2 mentionat. Mai arata ca art. 1754 alin. 1 prevedere ca atunci când ” un sot adopta copilul celuilalt sot, copilul dobândeste statutul legal de copil comun al adoptatorului”. Coroborând acest articol cu art. 1755, nu se poate decât sa se concluzioneze ca în urma adoptiei intimata reclamanta a pierdut orice legatura de filiatie cu tatal natural, singura persoana cu vocatie succesorala la succesiunea acestuia fiind pârâta.
Solicita admiterea recursului, modificarea deciziei recurate în sensul mentinerii sentintei civile nr. 5192 din 22 octombrie 2009 a Judecatoriei Slatina, ca fiind temeinica si legala.
Recursul s-a respins ca nefondat, pentru considerentele ce se vor arata în continuare:
Adoptia este actul juridic complex care da nastere rudeniei civile (asimilata rudeniei firesti), deci in temeiul careia se stabilesc raporturi de rudenie intre adoptat si descendentii sai si adoptator, ori adoptat si adoptator si rudele acestuia.
Adoptia cu efecte depline (cu toate efectele filiatiei firesti), se caracterizeaza prin faptul ca legaturile de rudenie fireasca intre adoptat si descendentii sai, pe de o parte, si parintii firesti si rudele acestora, pe de alta parte, inceteaza (pastrandu-se impedimentul la casatorie). Astfel, intre adoptat si descendentii sai, pe de o parte, si adoptator si rudele acestuia, pe de alta parte, se stabilesc raporturi de rudenie.
Adoptia cu efecte restranse se caracterizeaza prin faptul ca legaturile de rudenie intre adoptat si descendentii sai, pe de o parte, si parintii firesti si rudele acestora, pe de alta parte, se mentin. De asemenea, intre adoptat si descendentii sai, pe de o parte si adoptator, pe de alta parte, se stabilesc raporturi de rudenie asemanatoare acelora dintre parinti si copii.
Prin urmare, legatura de rudenie fireasca se mentine, la care se adauga legatura de rudenie civila. De aceea, intre adoptat si adoptator si intre adoptat si parintii sai firesti vor exista anumite drepturi si obligatii paralele si printre acestea, se numara si cel privitor la intretinere si la succesiune.
Reclamanta a fost adoptata in anul 1992 de RK, sotul mamei sale, pronuntandu-se in acest sens o sentinta judecatoreasca de exequatur, hotararea straina de adoptie fiind recunoscuta de Tribunalul Bucuresti.
In mod corect ambele instante au identificat problema de a stii care sunt efectele adoptiei incuviintate in Germania, in raport cu dispozitiile art. 31 din Legea nr. 105/1992, potrivit carora “efectele adoptiei, precum si relatiile dintre adoptator si adoptat sunt cârmuite de legea nationala a adoptatorului, iar în cazul adoptiei consimtite de soti este aplicabila legea prevazuta de art. 20, aceeasi lege cârmuind si desfacerea adoptiei”.
În consecinta lege aplicabila, în privinta efectelor adoptiei, este legea nationala a adoptatorului, respectiv legea germana, adoptatorul fiind cetatean german, asa cum in mod corect au concluzionat ambele instante.
Dar, Curtea retine ca in aceasta din urma privinta, interpretarea corecta a legii germane aplicabile, este in sensul ca reclamanta – majora la data adoptiei, a fost adoptata cu efecte restranse, asa cum in mod judicios a concluzionat instanta de apel, rezolvand astfel in mod corect exceptia lipsei calitatii procesuale active, invocata in apararea sa de catre parata in prima instanta.
Din cuprinsul hotararii judecatoresti straine pronuntate de Tribunalul B. – instanta pentru probleme tutelare, recunoscuta de instanta romana, rezulta ca efectele adoptiei dispuse, respecta prevederile art. 1767, 1770 si 1754 din Codul Civil german.
Or, disp. art. 1754 , desi importante avand in vedere continutul acestuia, care se refera la adoptia copilului fie de catre un cuplu casatorit, sau de sotul care adopta copilul celuilalt sot, cazuri in care copilul adoptat in aceste conditii in mod firesc dobandeste statutul legal de copil comun al sotilor, nu este relevant in privinta problemei de drept ridicata in speta.
Dar, dispozitiile art. 1767 in mod special ale alin. 2 teza I, precum si disp. art. 1770 , sunt clare si relevante pentru dezlegarea problemei de drept , iar concluziile logice ce se desprind din interpretara acestora, sunt urmatoarele:
Regula este ca dispozitiile privind adoptia minorilor se aplica in mod corespunzator si in cazul adoptiei majorilor, respectiv cele privitoare la: admisibilitate, adoptie comuna, varsta, efecte, publicitate, nume, anulare, efectele anularii, etc., dar numai in masura in care prin dispozitiile legale urmatoare nu se prevede altfel.
Mai mult, prin disp. art.1768 alin. 1 teza II din codul civil, sunt prevazute in mod expres si limitativ dipozitiile legale inaplicabile in cazul adoptiei unui major, ceea ce inseamna ca toate celelalte dispozitii legale privitoare la minori sunt aplicabile in mod corespunzator, asa cum s-a aratat in precedent, la care se adauga cele speciale privind majorii.
Prin urmare, trimiterea la anumite dispozitii legale din cuprinsul hotararii judecatoresti straine: art. 1752, 1743, 1757 din codul civil german, reglementari privitoare la minori – varsta, hotararea instantei, nume -, nu demonstreaza ca s-a dispus o adoptie cu efectele adoptiei minorului in privinta rudeniei, deoarece acele dispozitii legale sunt aplicabile in mod corespunzator adoptiei majorului si nu sunt in acele privinte, dispozitii legale care sa prevada altfel.
Or, prin disp. art. 1770 privitoare la efectele adoptiei, legea prevede altfel in ceea ce il priveste pe majorul adoptat, punctual dispozitia referitoare la relatiile de rudenie, aspect ce intereseaza in speta.
Astfel, efectele adoptiei unui major nu se extind asupra rudelor adoptatorului, drepturile si obligatiile rezultate din raporturile de rudenie ale adoptatului si ale descendentilor sai cu rudele lor, raman neatinse in urma adoptiei. De asemenea, potrivit art. 1770 alin. 3, obligatia de intretinere a adoptatorului fata de adoptat si descendentii acestuia, primeaza fata de obligatia de intretinere a rudelor adoptatului. Aceste elemente demonstreaza existenta unor drepturi si obligatii paralele – specifice adoptiei cu efecte restranse.
Mai mult, este reglementata distinct situatia adoptiei majorului cu efectele adoptiei minorului, prin art. 1772 cazurile a – c, potrivit carora, la cererea adoptatorului sau adoptatului, instanta poate sa dispuna la pronuntarea adoptiei majorului, ca adoptia sa produca efecte potrivit dispozitiilor care reglementeaza adoptia minorilor sau a unei rude minore, facandu-se punctual si expres trimitere la disp. art. 1754-1756 cod civil.
Or, aceste din urma dispozitii legale reglementeaza tocmai efectele specifice ale adoptiei minorului in privinta rudeniei, prin stingerea rudeniei minorului fata de fostele rude (adoptie cu efecte depline) – art. 1755, respectiv continuarea raporturilor de rudenie cand minorul adoptat este ruda de gradul 2 sau 3 cu adoptatul – art. 1756.
In aceste conditii, se poate constata cu usurinta ca in ceea ce-l priveste pe minorul care nu este ruda, acesta pierde relatiile de rudenie fireasca cu fostele sale rude, iar in ceea ce-l priveste pe major, raporturile sale de rudenie si ale descendentilor sai cu rudele lor firesti, raman neatinse .
Deci, se poate incuviinta si adoptia majorului cu efectele adoptiei minorului in privinta rudeniei (prin stingerea raporturilor de rudenie cu fostele rude), punctual in cazul prevazut la art. 1772 lit. c, respectiv adoptatorul adopta copilul sotului sau, dar trebuie sa rezulte in mod clar si fara echivoc din hotararea pronuntata de instanta germana.
Or, in sustinerea acestor concluzii si a cerintei enuntate in precedent, este important de subliniat mentiunea din partea finala a considerentelor hotararii straine de adoptie, tradusa si legalizata, referitoare la faptul ca adoptia dispusa nu se orientaza dupa regulile de adoptie ale unui minor (adoptie completa, totala), potrivit declaratiilor adoptatului si adoptatorului din 2.12.1992. Deci, nici adoptatul, nici adoptatorul nu au cerut instantei ca adoptia sa produca efecte potrivit dispozitiilor care reglementeaza adoptia minorilor (art. 1772 lit. c rap. La art. 1755).
Nu in ultimul rand, la pct. 3 al hotararii de adoptie, in partea din dispozitiv referitoare la efectele adoptiei, nu se face trimitere la aceste dispozitii legale, respectiv la situatia de exceptie prev. in 1772 lit. c din codul civil enuntata in precedent, raportat la art. 1755, referitoare la stingerea rudeniei adoptatului si descendentilor sai fata de fostele rude (rudele firesti).
Pentru toate aceste considerente, orice discutie legata procedura adoptiei, de competentele unor autoritati, de numele reclamantei dupa adoptie, sau dupa casatorie, ori de cetatenia acesteia – aduse de parata ca argumente in sprijinul recursului, apare nerelevanta si de prisos.
De altfel, in ceea ce priveste numele, rezulta ca nu sunt dispozitii speciale in ceea ce priveste adoptia majorului, astfel ca sunt aplicabile in mod corespunzator disp. art. 1757 cu privire la numele copilului potrivit art. 1767 alin. 2 din codul civil german. Astfel, reclamanta, ca major adoptat in calitate de copil, a primit ca nume de nastere numele de familie al adoptatorului, conform art. 1757 alin. 1.
Asadar, in mod corect tribunalul a facut aplicarea dispozitiilor art. 297 alin. 1 teza I Cod procedura civila si a dispus desfiintarea sentintei si trimiterea cauzei spre rejudecare in prima instanta, constatand ca judecatoria a solutionat gresit exceptia privind lipsa calitatii procesuale active a reclamantei ridicata de parata si, pe cale de consecinta, a rezolvat in mod gresit procesul fara a intra in cercetarea fondului.
Acestea sunt considerentele pentru care, in baza art. 312 alin. 1 teza II Cod procedura civila, nesubzistand cazul de recurs de modificare prev. de art. 304 pct. 9 Cod procedura civila si neexistand cazuri de recurs de casare de ordine publica ce se ridica si din oficiu de instanta si se pun in dezbaterea partilor, potrivit art. 306 alin. 2 Cod procedura civila, recursul de fata s-a respins ca nefundat.
??
??
??
??
6
