Prin sentinţa civilă nr. 700/2010 pronunţată în dosar nr. 1801/208/2010, instanţa a admis excepţia lipsei calităţii procesuale active a reclamantului C.P., invocată de pârâţii G.V.şi V.N. şi a respins cererea având ca obiect anularea titlurilor de proprietate nr. şi nr., ambele emise de către Comisia Judeţeană pentru stabilirea dreptului de proprietate asupra terenurilor, formulată de reclamantul C. P. în contradictoriu cu pârâţii G.V., V.N., Comisia locală de aplicare a Legii 18/1991, Comisia Judeţeană de aplicare a Legii 18/1991, ca fiind formulată de către o persoană fără calitate procesuală activă.
A admis excepţia lipsei calităţii procesuale active a intervenientei G.A, invocată de pârâţii G.V. şi V.N.
A respins cererea de intervenţie în interes propriu, formulată de intervenienta G. A. drept fiind formulată de către o persoană fără calitate procesuală activă.
Deliberând constată:
Prin cererea înregistrată pe rolul acestei instanţe la data de 20.05.2010, sub numărul, reclamantul C.P. a solicitat instanţei, în contradictoriu cu pârâţii G.V., V. N., Comisia Locală de Fond Funciar, Comisia Judeţeană de aplicare a Legii 18/1991, să anuleze titlurile de proprietate nr., respectiv nr., emise de Comisia Judeţeană de aplicare a Legii 18/1991, precum şi anularea actelor de dezmembrare ce privesc imobilele evidenţiate în C.F., cu nr. top.
În motivare, a arătat că pârâţii G.V. şi V.N. au arătat în mod eronat, prin cererea de reconstituire, că sunt succesorii proprietarilor tabulari C.I.şi soţia, B.F.. În realitate, cei doi tabulari nu au avut copii, astfel că cei cu vocaţie succesorală sunt fraţii lui C.I., respectiv C.R., C. R., C.V.. Reclamantul este fiul lui C.R. (decedat), având calitatea de nepot de frate, iar pârâţii sunt copii defunctei C.V., fiind nepoţi de soră ai persoanei îndreptăţite la reconstituire.
În drept, au fost indicate prevederile Legii nr. 18/1991.
În dovedire, a fost solicitată proba cu interogatoriul pârâţilor şi au fost depuse la dosar înscrisuri.
Pârâţii V.N şi G.V.a formulat întâmpinare, solicitând respingerea cererii ca fiind prescrisă, întrucât a fost formulată după trecerea termenului de 3 ani de la emiterea titlurilor de proprietate. Arată că au calitatea de nepoţi de soră ai persoanei îndreptăţite, având vocaţie succesorală întrucât mama acestora este decedată. Au vocaţie succesorală fraţii ambilor defuncţi, care sunt în jur de opt persoane, însă doar V.N.şi G.V. au formulat cerere de reconstituire.
Întâmpinarea nu a fost întemeiată în drept.
La termenul din 10.12.2010 a formulat cerere de intervenţie în interes propriu numita G.A. solicitând anularea titlurilor de proprietate ce fac obiectul acţiunii principale, arătând că este nepoata de frate a defunctului C.I. şi sora reclamantului C.P., sens în care are dreptul de a i se reconstitui dreptul de proprietate de pe urma defunctului C.I.
Cererea nu a fost întemeiată în drept.
În dovedire, au fost depuse înscrisuri.
Cererea de intervenţie în interes propriu a fost admisă în principiu la termenul din 25.02.2011.
La termenul din 14.01.2011, pârâţii au invocat excepţia lipsei calităţii procesuale active a reclamantului şi a intervenientei, arătând că, deşi nu contestă vocaţia lor succesorală, aceştia nu au formulat cerere de reconstituire a dreptului de proprietate şi nu au contestat hotărârile comisiei locale.
În drept, au fost indicate prevederile legii 18/1991, cele ale Regulamentului din data de 27/02/1991.
Constatând că excepţia lipsei calităţii procesuale active are prioritate faţă de excepţia prescripţiei, ambele invocate de către pârâţi, instanţa a pus în discuţie excepţia lipsei calităţii procesuale active, la termenul din 25 martie 2011, rămânând în pronunţare pe această excepţie.
Analizând actele şi lucrările dosarului, cu prioritate asupra excepţiei invocate, instanţa reţine următoarele:
Din actele de stare civilă depuse la dosarul cauzei, precum şi din răspunsurile date la interogatoriile formulate pârâţilor, instanţa reţine că, atât reclamantul cât şi intervenienta au calitatea de nepoţi de frate ai defunctului C.I., persoana îndreptăţită la reconstituirea dreptului de proprietate. Astfel, aceştia sunt fiul, respectiv fiica lui C.R., frate cu C.I.
Din analiza documentaţiei care a stat la baza emiterii titlurilor de proprietate atacate rezultă că, dintre moştenitorii cu vocaţie succesorală concretă la succesiunea persoanei îndreptăţite la reconstituire, C.I., au formulat cerere de reconstituire doar pârâţii G.V. (f. 29), respectiv V.N.(f. 39), reclamanţii neformulând vreo cerere în acest sens.
În drept, potrivit art. III alin.2 din Legea 169/1997, nulitatea titlului de proprietate poate fi invocată de către primar, prefect, Autoritatea Naţională pentru Restituirea Proprietăţilor şi de alte persoane care justifică un interes legitim.
Reclamantul şi intervenienta nu justifică un interes legitim de a solicita constatarea nulităţii titlurilor de proprietate, întrucât aceştia nu au formulat, la rândul lor, cerere de reconstituire a dreptului de proprietate, astfel că nu au fost repuşi de drept în termenul de acceptare a moştenirii defunctului C.I. respectiv a defunctei sale soţii C.F., născută B.
Potrivit art. 8 alin. 3 din Legea 18/1991, stabilirea dreptului de proprietate se face la cerere. Din interpretarea dispoziţiilor Legii fondului funciar, cât şi a regulamentelor de aplicare a acesteia, rezultă că acestea stabilesc modalitatea de exercitare a dreptului la reconstituirea dreptului de proprietate prin cerere, deci în formă scrisă, norma fiind imperativă. Toate modificările succesive ale dispoziţiilor legale în materie, în ce priveşte întinderea dreptului, condiţionează atribuirea în proprietate a diferenţelor suprafeţelor de teren „la cerere”, cerere care trebuie depusă într-un anumit termen, fiind stabilite condiţii de formă şi autoritatea competentă să soluţioneze această cerere.
Apoi, potrivit art. 13 alin. 2 din Legea nr. 18/1991, moştenitorii (…) sunt socotiţi repuşi de drept în termenul de acceptare cu privire la cota ce li se cuvine din terenurile ce au aparţinut autorului lor. Ei sunt consideraţi ca au acceptat moştenirea prin cererea pe care o fac comisiei.
Din cele expuse mai sus rezultă că, neformulând cerere, reclamantul şi intervenienta au devenit străini de moştenirea persoanei îndreptăţite la reconstituire, unchiul acestora, prin neacceptarea acestei moşteniri în termenul prevăzut de lege, pierzând astfel şi interesul legitim de a pretinde şi obţine constatarea nulităţii titlurilor de proprietate emise în favoarea persoanelor care au formulat cerere de reconstituire.
În consecinţă, instanţa reţine că excepţia lipsei calităţii procesuale active a reclamantului, precum şi a intervenientei, sunt întemeiate, urmând a le admite şi a respinge atât cererea introductivă, cât şi cea de intervenţie, ca fiind formulate de către persoane fără calitate procesuală activă.
