Lipsa de interes în declararea recursului a părţii pârâte în condiţiile în care acţiunea reclamantului a fost respinsă Restituiri


Prin sentinţa civilă nr. 1060/CA/21.09.2010 pronunţată de Tribunalul Braşov – secţia comercială şi de administrativ s-a respins excepţia lipsei capacităţii de folosinţă şi a capacităţii de exerciţiu a pârâtei RAR Braşov, invocată de pârâtul RAR Braşov prin Registrul Auto Român –R.A.; s-a respins excepţia prematurităţii acţiunii, invocată de pârâtul RAR Braşov prin Registrul Auto Român –R.A.; s-a respins acţiunea formulată de reclamantul D.Ş.I.în contradictoriu cu pârâţii Instituţia Prefectului Judeţului Braşov –Serviciul Public Comunitar Regim Permise de Conducere şi Înmatriculare a Vehiculelor, Registrul Auto Român Braşov şi Registrul Auto Român –R.A.

Pentru a pronunţa această soluţie prima instanţă a reţinut următoarele:

Excepţia lipsei capacităţii de folosinţă şi a capacităţii de exerciţiu a pârâtei RAR Braşov sunt nefondate prin raportare la faptul că, potrivit art.2  alin. (1)  lit.b)  din Legea nr.554/2004 autoritatea  publică este definită ca  fiind orice  organ de  stat sau al unităţilor administrativ-teritoriale care acţionează în regim de  putere  publică, pentru satisfacerea unui interes public.

           Într-un litigiu de  contencios  administrativ, pentru a avea calitatea  de pârât sau intimat  este  suficient  să se  facă dovada  că acea  autoritate  publică este  emitenta actului  administrativ, astfel cum este  definit de art.2 alin. (1) lit.c) din Legea nr.554/2004, respectiv actul unilateral cu caracter individual sau  normativ, emis  de o autoritate  publică în vederea executării  şi a organizării executării legii, dând naştere, modificând sau stingând  raporturi juridice.

            În cauză, cu certitudine  actele pe care solicită reclamantul trebuie emise  de  o autoritate  publică judeţeană –RAR Reprezentanţa Braşov şi Instituţia Prefectului Jud. Braşov, dintre care prima, chiar  dacă  nu are personalitate  juridică, are capacitate  de  drept public.

 De altfel, în cuprinsul Legii nr.554/2004 sunt  numeroase texte care fac  trimitere la autoritatea emitentă a  actului (art.7  alin. (1) – „să solicite autorităţii publice  emitente”, art.13  alin. (1) – „va putea  cere autorităţii al cărui act  este  atacat”) dar nu  există nici o prevedere legală de personalitatea juridică a autorităţii publice.

Prin urmare, lipsa personalităţii juridice a autorităţii emitente nu exclude capacitatea procesuală în contenciosul administrativ, astfel că excepţia invocată cu privire la RAR- Reprezentanţa Braşov a fost respinsă.

Excepţia prematurităţii acţiunii este nefondată şi a fost respinsă, deoarece reclamantul s-a adresat cu cereri ambilor pârâţi înainte de introducerea prezentei acţiunii, fiind îndeplinite astfel dispoziţiile art.7 alin.1 din Legea nr.554/2004.

Astfel, la pârâtul Instituţia Prefectului Judeţului Braşov –Serviciul Public Comunitar Regim Permise de Conducere şi Înmatriculare a Vehiculelor reclamantul s-a adresat cu cererea înregistrată sub nr. 75254/02.09.2009 (f.23), iar la Registrul Auto Român Braşov, cu cererea depusă la fila 48 dosar, expediată prin poştă la data de 12.01.2010 (f.49).

În ceea ce priveşte fondul cererilor, tribunalul a reţinut că reclamantul David Ştefan Ion intenţionează să înmatriculeze pe numele său autoturismul marca Audi A8 Quatro 4.2, culoare argintiu, cu numărul de înmatriculare H-IXN-690, serie caroserie WAUZZZ4DZTN007649, serie motor ABZ01S418, capacitate 4172 CM3, benzină.

Pentru acesta s-a adresat pârâtului Instituţia Prefectului Judeţului Braşov –Serviciul Public Comunitar Regim Permise de Conducere şi Înmatriculare a Vehiculelor cu cererea nr. 75254/02.09.2009.

Prin adresa nr.75.254/02.09.2009 pârâtul Instituţia Prefectului Judeţului Braşov –Serviciul Public Comunitar Regim Permise de Conducere şi Înmatriculare a Vehiculelor a răspuns la cererea reclamantului, în sensul că i-a indicat toate actele de care are nevoie pentru înmatricularea autoturismului, printre acestea aflându-se şi cartea de identitate, a autovehiculului în original.

Referitor la cartea de identitate a autovehiculului, aceasta se eliberează de către Registrul Auto Român, motiv pentru care reclamantul s-a adresat cererea depusă la dosar la data de 12.01.2010, la care i s-a răspuns cu adresa nr.40/13.01.2010, în sensul că trebuie să se programeze pentru eliberarea CIV şi a certificatului de autenticitate.

Pârâtul Registrul Auto Român motivează faptul că nu s-au eliberat aceste acte reclamantului, prin aceea că autoturismul în cauză figurează ca fiind blocat de Poliţie în baza de date a R.A.R. – R.A. şi dat în urmărire internaţională în baza de date EUCARIS.

Într-adevăr, potrivit art. 13 din OG 78/2000 aprobată prin Legea 230/2003, cu modificările ulterioare,

1) La înmatriculare în România, deţinătorii vehiculelor rutiere, cu excepţia celor noi, vor face dovada efectuării de către R.A.R. a certificării autenticităţii acestora.

(2) Certificarea autenticităţii unui vehicul rutier constă, după caz, în:

a) atestarea faptului că principalele sale elemente de identificare sunt originale şi/sau nu au fost supuse unor modificări neautorizate;

b) atestarea identităţii vehiculului în raport cu datele menţionate în cartea de identitate a acestuia;

c) atestarea faptului că vehiculul nu figurează ca dat în urmărire pe plan intern sau internaţional, la data efectuării certificării autenticităţii, potrivit bazei de date puse la dispoziţia R.A.R. de autorităţile competente din România;

d) atestarea faptului că formularul-tip al documentului care confirmă înmatricularea anterioară a vehiculului, eliberat de autorităţile competente din ţara de provenienţă, este autentic (numai pentru vehiculele aflate la prima înmatriculare în România).

Or, câtă vreme autoturismul în cauză este dat în urmărire pe plan internaţional, evident că nu se poate elibera certificatul de autenticitate, în condiţiile textului de lege descris mai sus.

Pentru toate aceste considerente de fapt şi de drept tribunalul a reţinut că cele două autorităţi pârâte în mod fondat nu au eliberat actele solicitate de reclamant, astfel că, în temeiul art.18 din Legea nr. 554/2004, acţiunea formulată de reclamantul David Ştefan Ion urmează a fi respinsă.

Împotriva acestei sentinţe a declarat recurs pârâtul Registru Auto Român RA Bucureşti criticând-o pentru nelegalitate şi netemeinicie în baza art. 304 pct 7 şi 9 şi art. 304 indice 1 Cod procedură civilă .

În dezvoltarea motivelor de recurs se arată că în mod greşit s-a respins excepţia lipsei capacităţii de folosinţă şi a capacităţii de exerciţiu a drepturilor procesuale a Reprezentanţei RAR Braşov faţă de dispoziţiile HG 768/1991, reprezentanţele teritoriale nu au personalitate juridică, doar Registrul Auto Român – RA are personalitate juridică şi competenţă teritorială pentru întreaga ţară, reprezentanţele sunt dezmembrăminte fără personalitate juridică ale regiei şi deci orice act emis de reprezentanţă este un act al Regiei Registrul Auto Român – RA. Se citează şi art. 33 din Decretul 31/1954. Pe fondul cauzei consideră sentinţa corectă.

Analizând actele şi lucrările dosarului, sentinţa civilă recurată raportat la motivele de recurs invocate Curtea constată că recursul este lipsit de interes.

Prin Sentinţa civilă nr. 1060/CA/21.09.2010 pronunţată de Tribunalul Braşov – secţia comercială şi de contencios administrativ s-a respins acţiunea formulată de reclamantul D.Ş.I.în contradictoriu cu pârâţii Instituţia Prefectului Judeţului Braşov –Serviciul Public Comunitar Regim Permise de Conducere şi Înmatriculare a Vehiculelor, Registrul Auto Român Braşov şi Registrul Auto Român –R.A.

Pentru a te adresa cu o cerere instanţei de judecată, aceasta trebuie să îndeplinească anumite condiţii. O cerinţă primordială este justificarea unui interes.

Interesul este folosul practic urmărit de cel care a pus în mişcare acţiunea civilă, respectiv oricare din formele procedurale ce intră în conţinutul acesteia. În speţă se pune problema interesului recurentului de a formula prezenta cerere de recurs.

De asemenea se reţine că interesul trebuie să fie legitim, juridic, născut şi actual, să fie personal şi direct.

În cauză acţiunea atât faţă de Registrul Auto Român – RA. cât şi faţă de Reprezentanţa RAR Braşov a fost respinsă. Se pune întrebarea care este interesul recurentului în formularea căii de atac. De asemenea criticile aduse sentinţei nu-l vizează direct şi personal, excepţia respinsă se referă la RAR Braşov.

Dacă calea de atac a fost declarată pentru a se preîntâmpina o contestaţie în anulare în baza art. 317 alin 1 pct. 2 Cod procedură civilă („când hotărârea a fost dată de judecători cu încălcarea dispoziţiilor de ordine publică privitoare la competenţă”), acesta fiind interesul recurentului, Curtea reţine că litigiile privind acte administrative emise de o agenţie judeţeană a Registrului Auto Român sunt de competenţa secţiei de contencios administrativ a Tribunalului , potrivit art. 10 alin 1 teze întâi din Legea 554/2004, întrucât agenţia judeţeană chiar dacă nu are personalitate juridică , are capacitate administrativă şi este o autoritate publică locală în sensul art. 2 alin 1 lit b din lege.

Pentru toate considerentele arătate, Curtea în baza art. 312 alin 1 raportat la art. 304 Cod procedură civilă a respins recursul declarat.

Văzând şi prevederile art. 274 Cod procedură civilă şi faptul că nu s-au solicitat cheltuieli de judecată.

DECIZIA NR. 1309/R/7.12.2010- Dosar nr. 1316/62/2010

??

??

??

??

3