Lipsa procedurii prealabile. Plată franşiza contract de asigurări tip casco Asigurări auto şi alte asigurări


Drept comercial. Lipsa procedurii prealabile. Plată franşiza contract de asigurări tip casco.

Asupra acţiunii civile de faţă;

Prin cererea introdusă la această instanţă la data de 19.01.2011 şi înregistrată sub nr. 517/202, reclamanta SC C .SA, prin SC C SUCURSALA C a chemat în judecată pe pârâta SC A SRL, solicitând ca prin hotărârea judecătorească ce se va pronunţa să se dispună obligarea acesteia la plata sumei de 100 euro, reprezentând c-valoare franşiză la contract casco şi la plata cheltuielilor de judecată ocazionate cu acest proces.

În motivarea cererii sale reclamanta a arătat că potrivit art. 2 din Lg. 136/1995 privind asigurările şi reasigurările, în cazul asigurărilor facultative -cum e cazul de faţă, tip casco- raporturile dintre asigurat şi asigurător, precum şi drepturile şi obligaţiile fiecărei părţi sunt stabilite prin contractul de asigurare; că, în speţă se află în situaţia transpunerii în domeniul asigurărilor a principiului pacta sunt servanda, consacrat de art. 969 al. 1 C.civ..

Arată că la data de 20.05.2009 a fost întocmit între părţi contractul de asigurare seria AAA nr. 71520 (anexa 1), iar la aceeaşi dată pârâta a primit şi luat la cunoştinţă de condiţiile de asigurare care fac parte integrantă din contract, conform cărora sunt percepute franşizele obligatorii la avarii. Mai menţionează că potrivit franşizei, dacă suma asigurată se încadrează în limitele 5001-10000 euro, atunci asigurătorul se obliga să suporte o franşiză de 100 euro per eveniment.

Mai precizează că în data de 03.02.2010, potrivit Avizare Daună nr. 181/05.02.2010 (anexa 4) se adevereşte că, aflându-se staţionat, auto CL 35 A++ a fost găsit de numitul Ş C, avariat în condiţii necunoscute. În urma acestui eveniment a fost întocmit dosarul de daune cu indicativul AV0007CL10 (anexa5), avizat şi plătit de SC D SRL, emiţând în urma reparaţiei factura fiscală nr. 100954/31.05.2010 (anexa 6), în cuantum de 1.311 lei.

În baza cererii de despăgubire a asiguratului, nr. 891/31.05.2010 (anexa 7), SC C SA a achitat în contul societăţii SC D SRL suma reprezentând factura fiscală susmenţionată, prin dispoziţia de plată din 01.06.2010 (anexa 8).

Având în vedere avariile constatate, reparaţiile efectuate, precum şi franşizele obligatorii în cauză, arată că a notificat-o pe pârâta SC A SRL, asigurat în speţă, în vederea achitării franşizei în cuantum de 100 euro/eveniment, însă aceasta nu s-a conformat. A procedat, astfel, la convocarea ei la conciliere directă, prin adresa nr. 2803/05.07.2010 şi întrucât acesta nu s-a prezentat a formulat prezenta acţiune.

În dovedirea cererii sale reclamanta a înţeles să se folosească de proba cu înscrisuri, depunând în acest sens la dosarul cauzei actele aflate la filele 6-18, respectiv poliţa de asigurare, documentele auto CL 35 A++ care a fost găsit avariat, copia cărţii de identitate şi a permisului de conducere a numitului Ş C, condiţiile de asigurare casco, avizare daună auto nr. 181/04.02.2010, proces verbal de constatare a pagubelor întocmit în dosarul de daună, factura fiscală nr. A00 954/31.05.2010, factura nr. 57639/26.05.2010, cerere de despăgubire din 31.05.2010, dispoziţia de plată nr. CL003988/01.06.2010, chitanţa nr. 107/01.06.2010, convocarea la conciliere directă nr. 2803/05.07.2010 şi dovada de primire a acesteia (f.18).

La data de 14.02.2011 a mai depus la dosar o cerere prin care îşi precizează cuantumul pretenţiilor la suma de 425,53 lei, calculată la cursul euro de la data introducerii acţiunii în cuantum de 4,2553 lei.

În termen legal pârâtul a formulat întâmpinare, prin care invocat excepţia prematurităţii formulării acţiunii, pentru nerespectarea disp.art. 720 ind. 1 C.pr.civ.

Excepţia a fost unită cu fondul cauzei.

Pe fondul cauzei a solicitat respingerea acţiunii reclamantei ca neîntemeiată, considerând că nu datorează suma de 100 euro cu titlu de franşiză pentru contractul de asigurare Casco, întrucât în condiţiile de asigurare nu sunt stabilite limitele minime şi maxime ale sumei asigurate pentru care se poate percepe plata franşizei, iar dacă ar fi fost datorată franşiza ar fi trebuit să fie reţinută din suma plătită pentru reparaţii.

Instanţa analizând actele şi lucrările dosarului a reţinut următoarea situaţie de fapt:

Între SC A SRL şi SC C SA prin Unitatea C a intervenit contractul de asigurare seria AAA nr. 71520 din 20.05.2009 având ca obiect asigurarea pentru avarii şi furt CASCO a autovehiculului marca DACIA LOGAN cu nr. de înmatriculare CL 35 A++, asiguratul primind condiţiile de asigurare ce făceau parte integrantă din contract. Printre aceste condiţii de asigurare, în anexa 3 cap.5 – suma asigurată pct. 5.5 se stipulează expres obligaţia asiguratului de a plăti asiguratorului o franşiză obligatorie la avarii.

Prin Poliţa seria AAA nr. 71520 privind asigurarea de avarii şi furt, la capitolul „Menţiuni” este menţionată franşiza de 10% din valoarea daunei în cazul parbrizului sau 100 euro per eveniment în celelalte cazuri, dacă suma asigurată se încadrează între 5001-10000euro, conţinutul acesteia fiind însuşit sub semnătură de ambele părţi

Asiguratorul a făcut dovada că a plătit firmei care a efectuat reparaţia, SC D SRL (disp. de plată nr. CL 003988 – fila 16) întreaga sumă ce reprezenta contravaloarea acesteia, fără a deduce din aceasta valoarea franşizei de 100 euro .

Pentru plata franşizei, asiguratorul a notificat asiguratul să se prezinte la conciliere directă în termen de 15 zile de la comunicarea adresei până la ora 16,30 la sediul societăţii din C, în vederea soluţionării pe cale amiabilă a litigiului.

Dovada comunicării notificării a fost făcută cu copia confirmării de primire, la data de 07.07.2011, astfel că data prezentării la conciliere este implicită, respectiv 23.07.2011.

Analizând conţinutul formal al acestei invitaţii la conciliere instanţa constată că prevederile art. 720 ind. 1 C. proc. Civilă sunt îndeplinite, cu excepţia menţiunii de comunicare a înscrisurilor pe care se bazau pretenţiile asiguratorului.

Acest fapt, însă, nu este de natură a determina respingerea cererii de chemare în judecată ca prematur introdusă prin neîndeplinirea procedurii prealabile, având în vedere scopul legiuitorului la momentului introducerii acestei obligaţii legale.

Astfel, procedura prealabilă prevăzută de art. 720 ind. 1 C. proc. Civilă are ca scop soluţionarea pe cale amiabilă a litigiilor comerciale şi degrevarea instanţelor de judecată de soluţionarea unor astfel de cauze , ori în speţa de faţă refuzul pârâtei de a plăti suma solicitată a fost clar exprimat şi în instanţă prin apărător iar înscrisurile ce ar fi trebuit comunicate odată cu adresa pentru conciliere şi în posesia sa. În astfel de condiţii invocarea excepţiei prematurităţii acţiunii apare ca pur formală iar admiterea sa nu ar duce la îndeplinirea scopului avut în vedere de legiuitor ci doar la formularea unei alte cereri de chemare în judecată de către reclamantă.

Pentru aceste considerente instanţa urmează a respinge excepţia prematurităţii formulării acţiunii invocată de pârâtă.

Pe fondul cauzei, conform obligaţiilor asumate de părţi prin poliţa de asigurare şi anexa 3 art. 5 la aceasta, franşiza de 100 euro per eveniment trebuia dedusă de asigurator din valoarea daunei. Din înscrisurile depuse la dosarul cauzei rezultă însă că suma de bani reprezentând contravaloarea daunei produse a fost achitată societăţii ce a efectuat reparaţia integral, asiguratorul efectuând în limita celor 425,53 lei. Astfel, deoarece prin acest fapt licit s-a produs îmbogăţirea fără justă cauză a asiguratului, acesta este îndreptăţit a recupera suma de bani plătită – echivalent a 100 euro reprezentând franşiză, de la asigurat, instanţa apreciind că acţiunea este întemeiată.

Pentru considerentele mai sus arătate, urmează a admite acţiunea aşa cum a fost precizată şi a obliga pârâta către reclamantă la plata sumei de 425,53 lei echivalent a 100 euro, reprezentând c-valoare franşiza la contractul de asigurare CASCO seria AA nr. 71520.

În temeiul art. 274 C. p.civilă, constatând că pârâta a căzut în pretenţii, va obliga pârâta SC A SRL către reclamanta SC C SA la plata sumei de 42,5 lei cu titlu de cheltuieli de judecată reprezentând taxa de timbru.

1

1