Decizia civilă nr. 166/R/23.03.2011 a Curţii de Apel Galaţi
Prin cererea înregistrată sub nr. 11827/121/2010 reclamanta DGASPC Galaţi a solicitat în contradictoriu cu pârâţii GI şi Preşedintele Consiliului Judeţului Galaţi, în calitate de reprezentant al minorei, înlocuirea măsurii plasamentului de la asistent maternal profesionist BI cu măsura plasamentului la asistent maternal profesionist MR, în ceea ce o priveşte pe minora GC, fiica pârâtei GI.
În motivarea în fapt a acţiunii, reclamanta a arătat că minora a intrat în sistemul de protecţie specială din anul 2002, dată de la care se află în grija asistentului maternal profesionist BI.
Reclamanta a mai arătat că sora minorei C, GA, se află în plasament tot la asistentul maternal profesionist MR şi se impune reunirea celor două surori pentru a se da eficienţă dispoziţiilor art. 60 alin. 3 lit. b din Legea nr. 272/2004.
Prin sentinţa civilă nr. 90/2011 a Tribunalului Galaţi s-a respins cererea ca nefondată reţinându-se următoarele:
Este adevărat că în conformitate cu dispoziţiile art. 60 alin. 3 lit. b din Legea nr. 272/2004 la stabilirea măsurii plasamentului trebuie să se urmărească cu prioritate plasarea fraţilor împreună, tocmai pentru menţinerea relaţiilor de familie, a unităţii familiale şi în cele din urmă a menţinerii ideii apartenenţei acestora la o familie.
Această prioritate trebuie avută în vedere în special la momentul iniţierii măsurilor de protecţie specială, dar şi pe timpul derulării acestei măsuri, însă cu condiţia ca reunirea fraţilor să aibă efecte benefice asupra lor, iar nu negative.
Din toate actele depuse la dosar de reclamantă rezultă că minora C se află la asistentul maternal profesionist BI din luna decembrie 2002 şi s-a integrat foarte bine în familia acesteia, şi-a creat un mediu familial propice dezvoltării sale aşa cum s-a constatat şi prin sentinţa civilă nr. 1464/2007 a Tribunalului Galaţi, şi-a format un univers de valori şi dezvoltarea sa în ultimii 9 ani a fost foarte bună. Totodată, relaţiile de familie cu sora sa A au fost menţinute şi prin eforturile d-nei BI, ca şi prin eforturile d-nei MR, surorile vizitându-se fie în comuna F, la domiciliul C, fie în mun. Galaţi, la domiciliul A, ambele surori dorind să păstreze o astfel de relaţie.
Deşi din fişa de consiliere psihologică a minorei şi din raportul de întrevedere întocmite la data de 20.09.2010 se precizează că minora C este deschisă unei măsuri de plasament la d-na MR, din poziţia exprimată nemijlocit în faţa instanţei reiese tocmai contrariul, în sensul că doreşte reunirea cu sora sa, dar la d-na BI.
Considerăm că reunirea fraţilor sub aceeaşi formă de plasament este în principiu benefică şi ea trebuia şi în acest caz luată în anul 2002 sau la scurt timp după acel moment, iar nu după aproximativ 9 ani, perioadă în care fiecare dintre fetiţe şi-a creat un univers familial securizat.
A lua-o pe minora C din mediul pe care l-a avut până acum şi care i-a satisfăcut toate nevoile morale şi materiale, la vârsta de 12 ani, ar însemna să obţinem efecte negative mai mari decât cele pozitive generate de reunirea celor două surori.
Împotriva sentinţei civile nr. 90/2011 a Tribunalului Galaţi a declarat recurs reclamanta DGASPC Galaţi, invocând faptul că potrivit art. 60 alin. 3 lit. b (menţinerea fraţilor împreună) este în interesul superior al celor două minore să locuiască împreună, mai ales că acestea au menţinut permanent relaţiile, îşi dau telefoane şi se vizitează în mod frecvent.
Prin decizia civilă nr. 166/R din 23.03.2011 a Curţii de Apel Galaţi s-a respins recursul ca nefondat reţinându-se următoarele:
Atât C, cât şi sora sa, A, se află în sistemul de protecţie din anul 2002, dată de la care s-a instituit plasamentul acestora la asistenţi maternali diferiţi. De la acea dată şi până în prezent ambele minore s-au aflat, fiecare din ele, în îngrijirea aceluiaşi asistent maternal: A la asistent maternal MR, iar C la asistent maternal BI.
Petenta şi-a motivat cererea de modificare a măsurii de plasament pe necesitatea aproprierii surorilor, ceea ce presupune mutarea lor la acelaşi asistent maternal.
Sub acest aspect, raportul de evaluare depus în recurs a concluzionat că C, (pentru ea punându-se problema să fie mutată), a înţeles motivele care stau la baza luării acestei măsuri, necesitatea acceptării acesteia şi chiar îşi exprimă opţiunea de a locui alături de sora sa.
Fără a nega importanţa creşterii în acelaşi mediu a celor două surori, instanţa constată că, este în interesul C să rămână în climatul familial în care a crescut până acum.
Câtă vreme pe o perioadă atât de lungă în care minorele s-au aflat în protecţia specială nu s-a avut în vedere să se dea eficienţă principiului instituit prin art. 60 alin. 3 lit. b din Legea 272/2004, acum se constată că nu e oportună o astfel de măsură.
Astfel, în primul rând, perioada în care minorele s-au bucurat de un mediu stabil, favorabil unei dezvoltări normale şi echilibrate în familia lor substitutivă, este mare.
Apoi consilierea C, cu privire la necesitatea schimbării mediului de viaţă într-o locaţie cu sora sa (o locaţie formată din 2 camere în care ar trebui să locuiască 2 adulţi şi 2 copii peste 10 ani) nu pleacă de la ideea că dorinţa de a sta cu sora sa să vină de la copil ci invers, copilul să înţeleagă motivele care stau la baza luării acestei măsuri. Acest fapt denotă caracterul forţat al acestor demersuri.
Copilul este extrem de reticent la această măsură (vezi răspunsul lui de la „audierea de la Tribunal) şi este împins să spună „da” schimbării deşi nu-şi doreşte acest lucru.
Ori, esenţa protecţiei copilului este însuşi copilul.
Atâta vreme cât această schimbare a mediului copilului nu e o necesitate (şi în speţă nu este o necesitate pentru că fetele menţin legătura prin vizite, pentru evitarea impactului şi dezechilibrului psihic, emoţional ce ar putea-o afecta pe termen lung pe C, se impune păstrarea acesteia în grija aceluiaşi asistent maternal : BI. Perioada de timp mare de când se află la acest asistent a determinat naşterea unor relaţii cu membrii familiei acesteia, cu comunitatea din care fac aceştia parte, cu şcoala, colegii, învăţătorul etc.
Prin prezenta acţiune se solicită a se da curs ruperii tuturor acestor relaţii şi punerea copilului în situaţia de a-şi forma noi punţi cu toţi factorii de mediu: familie, şcoală, societate, etc., în ideea creării unei legături consolidate cu sora sa.
Se observă cu uşurinţă că impactul emoţional la care ar fi supus acest copil numai pentru a avea o legătură permanentă cu sora sa în locul uneia bazate pe vizite regulate nu justifică luarea măsurii propuse de recurentă. (L.C.)
