Neîndeplinirea condiţiilor ordonanţei preşedenţiale Ordonanţă Preşedinţială


Prin sentinţa civilă nr.2788/2010 a Judecătoriei Sibiu s-a respins cererea de ordonanţă preşedinţială formulată de reclamanta S.C. T. & C. S.R.L. în contradictoriu cu pârâta M. S., şi a fost obligată reclamanta şi la cheltuieli de judecată de 150 lei.

Pentru a hotărî astfel instanţa de fond a reţinut că S.C. T. & C. SRL a solicitat obligarea pârâtei M. S. la predarea spaţiului situat în Sibiu pentru lipsa titlului locativ.

Din probele dosarului s-a statuat că nu sunt îndeplinite cerinţei art.581 C. pr. civ. respectiv nu a rezultat urgenţa măsurii care ar conduce la prejudicierea vreunui drept al reclamantei.

S-a reţinut că în speţă nu sunt incidente nici prev. art.10, 11 din O.U.G.40/1999 cu atât mai mult cu cât nu proprietarul spaţiului a formulat notificarea ci S.C. T. & C. S.R.L.

Împotriva acestei sentinţe a declarat în termen recurs, reclamanta S.C. T. & C. SRL care a solicitat modificarea sentinţei şi obligarea pârâtei la predarea spaţiului pentru lipsa titlului locativ, cu cheltuieli de judecată.

În motivarea recursului reclamanta arată că proprietara spaţiului SC L. SA este în procedura insolvenţei iar imobilul Cămin de nefamilişti aflându-se în stare avansată de degradare a fost închiriat recurentei SC T. & C. SRL pentru reabilitare.

Deşi pârâtul intimat nu mai deţine titlu locativ a fost notificat să se prezinte pentru încheierea unui nou contract de închiriere astfel că acesta a refuzat prezentarea.

Cererea de ordonanţă preşedinţială formulată este justificată având în vedere urgenţa şi vremelnicia măsurii chiar dacă pârâta a formulat acţiune de vânzare a imobilului conf. Lg.85/1991 şi nu deţine titlu locativ.

În drept s-au invocat prev. art.581 – 585, 274 C. pr. civ.

Intimata M. S. prin întâmpinare a solicitat respingerea recursului şi menţinerea sentinţei atacate ca legală. Cu obligarea recurentei la cheltuieli de judecată.

Intimata a arătat că asupra spaţiului deţine contract de în închiriere.

Condiţiile ordonanţei preşedinţiale – urgenţa, vremelnicia şi nerezolvarea fondului cauzei – nu au fost dovedite.

Prin predarea spaţiului se tinde la o măsură definitivă iar notificările nu au fost comunicate conf. O.U.G. 40/1999.

Analizând recursul în limita motivelor invocate cât şi din oficiu, instanţa l-a găsit nefondat pentru următoarele considerente:

Raportul juridic dedus judecăţii vizează cererea de ordonanţă preşedinţială formulată de reclamanta SC T. & C. SRL pentru obligarea pârâtei M. S. la predarea spaţiului de locuit din Sibiu, pentru lipsa titlului locativ în condiţiile art.581-585 C. pr. civ..

În speţă proprietarul spaţiului este SC L. SA care are un contract de închiriere nr.367/2000 încheiat cu pârâta M. S.

Acesta a notificat proprietarul de intenţia de a cumpăra spaţiul locativ şi a promovat acţiune în acest scop.

Respectând principiul disponibilităţii părţilor şi limitele investirii în mod legal instanţa de fond a verificat îndeplinirea condiţiilor de admisibilitate a le ordonanţei preşedinţiale.

Urgenţa nu se poate reţine în condiţiile în care recurenta a dobândit cu mult timp, înaintea promovării cererii un drept asupra căminului de nefamilişti.

Reţinându-se corect existenţa unui titlu locativ nu se justifică vremelnicia măsurii de predate a spaţiului, aceasta putându-se obţine doar în condiţiile dreptului comun.

În ce priveşte invocarea dispoziţiilor O.U.G. 40/99 în cadrul recursului pentru prima dată este de remarcat că acesta se aplică imobilelor restituite foştilor deposedaţi abuziv de regimul comunist ceea ce nu este aplicabil speţei iar invocarea acestor motive în recurs sunt de neprimit nefiind analizate decât incidental de către de către instanţa de fond.

Pentru toate aceste considerente nefiind îndeplinite condiţiile de admisibilitate ale ordonanţei preşedinţiale faţă de prev. art.312 coroborat cu art.581 C. pr. civ. s-a respins recursul declarat şi s-a menţinut ca legală sentinţa civilă nr. 2510/2010 a Judecătoriei Sibiu.

În baza art. 274 C. pr. civ., recurenta SC T. & C. SRL a fost obligată la cheltuieli de judecată de 500 lei către intimata M. S.