Prin sentinţa civilă nr. 641/2003, pronunţată de Judecătoria Beclean, s-a admis acţiunea civilă formulată de reclamantul M.I. împotriva pârâtelor Comisia Locală de aplicare a Legii 18/1991 şi alţii, s-a dispus anularea titlului de proprietate emis pe numele reclamantului, cu privire la suprafaţa de 1 ha teren cu vegetaţie forestieră, şi a fost obligată Comisia Locală de Aplicare a Legii 18/1991 să reconstituie dreptul de proprietate pe vechiul amplasament.
Pentru a pronunţa această hotărâre, prima instanţă a reţinut că la data de 1 iulie 1996 Ocolul Silvic D., administratorul pădurilor din zona C.C., a predat pârâtei Comisia locală de aplicare a Legii nr. 18/1991 suprafaţa de 131,14 ha teren cu vegetaţie forestieră pentru a fi atribuit celor îndreptăţiţi.
Deşi art. 27pct. 1 din Legea nr. 18/1991 republicată dispune că punerea în posesie şi eliberarea titlurilor de proprietate nu poate avea loc decât după ce s-au făcut în teren delimitările necesare pentru măsurători, s-au stabilit vecinătăţi şi amplasamente şi s-au întocmit documentele constatatoare prealabile, aceste acte au fost întocmite în speţă fără a avea loc o deplasare în teren, fără a se proceda efectiv la punerea în posesie şi fără a se comunica reclamantului conţinutul procesului-verbal.
în apelurile declarate de pârâţi, tribunalul, în baza art. 296 Cod procedură civilă, a schimbat în tot sentinţa atacată şi a respins ca neîntemeiată acţiunea având ca obiect anularea titlului de proprietate, ca urmare a faptului că hotărârea a fost pronunţată cu încălcarea prevederilor art. 41 alin. 3 din Legea nr. 18/1991.
Din actele care au stat la baza reconstituirii dreptului de proprietate al reclamantului rezultă că cererea de reconstituire s-a formulat la data de 12 martie 1991, fiind înregistrată la Comisia locală de aplicare a Legii nr. 18/1991. Reconstituirea dreptului de proprietate asupra terenului cu vegetaţie forestieră, în limita maximă admisă de 1 ha, a fost aprobată în temeiul Legii nr. 18/1991, aplicabilă, în forma nemodificată, de la 20 februarie 1991 până la 4 noiembrie 1997, când a intrat în vigoare Legea nr. 169/1997.
Conform art. 41 alin. 4 al legii în vigoare la momentul aprobării reconstituirii „terenuri cu vegetaţie forestieră vor fi acordate din trupuri izolate sau la liziera pădurii”. Textul legii nu prevedea expres obligaţia comisiilor locale de a constitui dreptul de proprietate pe vechiul amplasament şi nici în imediata vecinătate a vechiului amplasament. La data preluării terenului cu vegetaţie forestieră, în suprafaţă totală de 131,14 ha de la Ocolul Silvic D., respectiv 1.07.1996, în vigoare era Legea nr. 18/1991 în forma sa nemodificată, astfel încât comisiile locale erau obligate să respecte dispoziţiile acestei legi.
Din analiza actelor aflate la dosar, s-a constatat că reconstituirea dreptului de proprietate în beneficiul reclamantului s-a făcut în limita admisă de 1 ha de teren cu vegetaţie forestieră, din suprafaţa primită de la organele silvice prin procesul-verbal nr. 454/1996, cu respectarea prevederilor art. 41 alin. 1 şi 4, privitoare la amplasamentul suprafeţelor, şi a dispoziţiilor art. 36 alin. 1 din Regulamentul aprobat prin H.G. nr. 131/1991, în vigoare la momentul aprobării reconstituirii până la data de 17 martie 2000, când a devenit aplicabilă H.G. nr. 180/2000.
Art. 36 alin. 1 al H.G. nr. 131/1991 stabilea expres că, în baza titlului de proprietate emis, comisia comunală va proceda la delimitarea zonelor teritoriale în care urmează a fi puşi în posesie titularii. Prin urmare, conform acestui text legal, punerea în posesie este o operaţiune posterioară emiterii titlului de proprietate. Nici un considerent nu îndreptăţea comisia comunală să impună titularului dreptului de proprietate o altă a operaţiunilor decât cea prevăzută de Legea nr. 18/1991 şi de H.G. nr. 131/1991.
în condiţiile în care reconstituirea dreptului de proprietate s-a aprobat în temeiul Legii nr. 18/1991, în forma sa nemodificată, comisia comunală avea obligaţia respectării dispoziţiilor acesteia, indiferent de data la care are loc emiterea titlului de proprietate sau punerea efectivă în posesie.
In mod greşit prima instanţă a făcut aplicarea dispoziţiilor Legii nr. 18/1991, republicată în anul 1998, şi ale Legii 1/2000, care nu au existat la data aprobării reconstituirii. Raportul juridic născut prin formularea cererii de reconstituire s-a format, şi-a produs în întregime efectele şi s-a stins sub imperiul Legii nr. 18/1991 nemodificată, care însă nu mai era în vigoare la momentul la care raportul juridic a fost dedus judecăţii. în această ipoteză instanţa este obligată să aplice legea care a guvernat acel raport juridic, nefiind vorba de ultraactivitatea legii vechi, deoarece este o situaţie juridică trecută, ci de aplicarea regulii tempus regit actum, adică de neretroactivitatea legii în vigoare la data judecăţii.
în nici un caz comisia locală nu putea aplica dispoziţiile Legii nr. 18/1991, modificată, sau ale Legii nr. 1/2000, care nu erau în vigoare la data formulării şi aprobării cererii de reconstituire a dreptului de proprietate asupra terenului cu vegetaţie forestieră.
în mod legal, în lipsa obligaţiei de reconstituire a dreptului de proprietate pe vechiul amplasament, comisia comunală, aplicând prevederile art. 41 alin. 4 ale Legii nr. 18/1991 şi ale art. 36 alin. 1 din H.G. nr. 131/1991, a stabilit dreptul de proprietate al reclamantului intimat conform menţiunilor din titlul de proprietate atacat. De altfel, potrivit art. II din Legea nr. 169/1997 şi art. 2 alin. 2 din Legea nr. 1/2000, drepturile dobândite cu respectarea prevederilor Legii nr. 18/1991, pentru care s-a emis proces-verbal de punere în posesie rămân valabile fără nici o altă confirmare. Totodată, potrivit art. 11 alin. 5 din Legea nr. 18/1991 nemodificată, cel nemulţumit de modul de reconstituire al dreptului său are posibilitatea formulării unei plângeri împotriva hotărârii comisiei judeţene de validare a propunerii comisiei locale, în termen de 30 de zile de la data la care a luat cunoştinţă de hotărârea comisiei judeţene.
Instanţa astfel sesizată verifică aplicarea concretă şi corectă a dispoziţiilor legale, iar pe baza hotărârii judecătoreşti definitive, Comisia judeţeană care a emis titlul de proprietate îl poate modifica, înlocui sau desfiinţa, după caz (art.l 1 alin. 8, lOdin Legea nr. 18/1991 nemodificată, dispoziţiile legale cuprinse şi în art. 53 alin. 2, art. 55, 58 din Legea nr. 18/1991 republicată).
Tribunalul Bistriţa Năsăud, decizia civilă nr. 723 din 2003
LEGI DE INTERES
privind sistemul unitar de pensii public
a educaţiei naţionale
privind reforma în domeniul sănătăţii
a contabilităţii
privind autorizarea executării lucrărilor de construcţii
privind regimul juridic al unor imobile preluate în mod abuziv în perioada 6 martie 1945–22 decembrie 1989
privind societăţile comerciale
privind sistemul asigurărilor pentru şomaj şi stimularea ocupării forţei de muncă
JURISPRUDENŢĂ
Ultimele :
Ultimele :
Ultimele :
Ultimele :
Ultimele :
Ultimele :
MODELE DE ACTE
DICŢIONAR JURIDIC
Ultimele definiţii din :
© 2016 LegeAZ.net – Legislaţie românească actualizată la zi, gratis !
| | |
| |
