Legea nr. 7/1996, art. 26 alin. (4) lit. c)
Potrivit art. 26 alin. (4) lit. c) din Legea nr. 7/1996, notarea are ca obiect „înscrierea drepturilor personale, a actelor şi faptelor juridice referitoare la starea şi capacitatea persoanelor, acţiunilor şi căilor de atac în justiţie, precum şi a măsurilor de indisponibilizare, în legătură cu imobilele din cartea funciară”.
Din dispoziţiile legale mai sus citate reiese condiţia necesară şi suficientă pentru notarea unei acţiuni în cartea funciară şi anume aceea ca respectiva acţiune să aibă legătură cu imobilul înscris în cartea funciară.
Curtea de Apel Timişoara, Secţia civilă,
Decizia civilă nr. 22 din 19 ianuarie 2011, G.O.
Prin Decizia civilă nr. 270/A din 19 martie 2010, pronunţată în dosarul nr. 962/295/2009 Tribunalul Timiş a respins apelul formulat de pârâţii C.M. şi C.M. împotriva Sentinţei civile nr. 905/14.10.2009, pronunţată de Judecătoria Sânnicolau-Mare în dosarul nr. 962/295/2009, în contradictoriu cu reclamanţii intimaţi V.E. şi M.M.
În consecinţă, instanţa de apel a confirmat hotărârea primei instanţe, care, prin Sentinţa civilă nr. 905/2009, a admis acţiunea reclamanţilor, a dispus anularea Încheierii nr. 8314/10.06.2009 emisă de Biroul de şi Publicitate Imobiliară Sânnicolau-Mare – Oficiul de Cadastru şi Publicitate Imobiliară Timiş, privind notarea în CF nr. 301 Pesac, nr. cad. 564, a procesului civil aflat pe rolul Judecătoriei Timişoara şi a dispus radierea din CF nr. 301 Pesac, de sub B6, a notării procesului civil înaintat de C.M. şi C.M. împotriva pârâţilor V.E. şi M.M., în dosar nr. 4213/325/2009 al Judecătoriei Timişoara, având ca obiect restituire împrumut şi plata dobânzii aferente.
Pentru a pronunţa astfel, prima instanţă a reţinut următoarele:
Asupra imobilului teren şi construcţii înscris în CF Pesac, cu număr cadastral, este proprietară tabulară petenta V.E.
Prin încheierea nr. 8314/10.06.2009, ce face obiectul judecăţii, Biroul de Cadastru şi Publicitate Imobiliară Sânnicolau-Mare a dispus admiterea cererii cu privire la notarea procesului civil înaintat de C.M. şi C.M. împotriva pârâţilor V.E. şi M.M.
Verificând legalitatea şi temeinicia încheierii atacate faţă de dispoziţiile art. 47 din Legea nr. 7/1996, alin. (5), care arată că „înscrierile în cartea funciara se efectuează la cererea părţilor interesate, cu excepţia cazurilor în care legea prevede înscrierea din oficiu; cererea de înscriere se îndreaptă la biroul unde se află cartea funciară în care urmează să se facă înscrierea”, precum şi cele cuprinse în art. 26 la alin. (4), lit. c) unde se arată că notarea (ca o formă a înscrierilor ce se efectuează în cartea funciară) priveşte „înscrierea drepturilor personale, a actelor si faptelor juridice referitoare la starea şi capacitatea persoanelor, acţiunilor şi căilor de atac în justiţie, precum şi a măsurilor de indisponibilizare, în legătură cu imobilele din cartea funciară”.
Instanţa a reţinut că nu sunt îndeplinite condiţiile de admisibilitate ale unei cereri privind notarea în cartea funciară, respectiv cererea de înscriere se întemeiază pe acţiunea civilă aflată pe rolul Judecătoriei Timişoara, acţiune din cuprinsul căreia nu rezultă că litigiul ar avea legătură cu imobilul în cauză, aceasta nu conţine suficiente date pentru a putea fi identificat imobilul, nefiind menţionat numărul de carte funciară ori numărul cadastral al parcelei şi nu s-a depus documentaţia cadastrală prevăzută de lege.
Prin apelul promovat împotriva hotărârii primei instanţe, pârâţii apelanţi au solicitat schimbarea sentinţei în sensul respingerii plângerii şi menţinerii Încheierii de carte funciară nr. 8314/02.06.2009, arătând că prima instanţă a interpretat eronat dispoziţiile art. 26 alin. (4) lit. c) şi art. 47 din Legea nr. 7/1996.
Tribunalul a apreciat că este nefondat apelul pârâţilor pe baza considerentelor ce în continuare sunt enunţate.
Tribunalul a apreciat că în mod just a reţinut prima instanţă că litigiul de care se prevalează intimaţii C. nu are legătură cu imobilul proprietatea petentei.
Pe lângă cerinţa ca notarea să fie solicitată de o „persoană interesată”, este nevoie şi ca acţiunea promovată de intimaţii C., având ca obiect restituire împrumut să aibă legătură cu imobilul, iar nu cu proprietarii tabulari, cum eronat susţin apelanţii.
Argumentul acestora că intimatele ar putea deveni insolvabile nu este apt să justifice, apreciază tribunalul, notarea litigiului în cartea funciară, deoarece apelanţii nu au făcut dovada că au solicitat şi obţinut şi indisponibilizarea bunului imobil al pretinselor lor debitoare.
Împotriva acestei decizii au declarat recurs pârâţii, solicitând admiterea recursului şi modificarea ambelor hotărâri în sensul respingerii plângerii împotriva încheierii de carte funciară.
În motivare, pârâţii recurenţi au arătat că instanţa de apel a pronunţat o hotărâre netemeinică şi nelegală, interpretând greşit dispoziţiile art. 47 alin. (5) din Legea nr. 7/1996, care arată că înscrierile în cartea funciară se efectuează la cererea părţilor interesate, precum şi cele ale art. 26 alin. (4) lit. c) din aceeaşi lege, privitoare la notarea acţiunilor în cartea funciară, precizând că litigiul aflat pe rolul Judecătoriei Timişoara nu are legătură directă cu imobilul ci cu proprietarii tabulari ai acestuia, care au calitatea de pârâţi în acel litigiu.
Prin Decizia civilă nr. 22 din 19 ianuarie 2011, pronunţată în dosarul nr. 962/295/2009, Curtea de Apel Timişoara a respins recursul declarat de pârâţii C.M. şi C.M. împotriva Deciziei civile nr. 270/A din 19 martie2010, pronunţată de Tribunalul Timiş în dosarul nr. 962/295/2009.
În urma examinării deciziei recurate, prin prisma motivelor invocate care se subsumează cazului de modificare a hotărârii prevăzută de art. 309 pct. 9 C.proc.civ., Curtea de Apel Timişoara a apreciat că este neîntemeiat recursul pârâţilor, pentru argumentele mai jos redate.
Într-adevăr, potrivit art. 47 alin. (5) din Legea nr. 7/1996, înscrierile în cartea funciară se efectuează la cererea părţilor interesate, cu excepţia cazurilor în care legea prevede înscrierea din oficiu, iar conform art. 26 alin. (4) lit. c) din acelaşi act normativ, notarea are ca obiect „înscrierea drepturilor personale, a actelor şi faptelor juridice referitoare la starea şi capacitatea persoanelor, acţiunilor şi căilor de atac în justiţie, precum şi a măsurilor de indisponibilizare, în legătură cu imobilele din cartea funciară”.
Din economia textelor de mai sus rezultă condiţia necesară şi suficientă pentru notarea unei acţiuni în cartea funciară, şi anume aceea ca acea acţiune să aibă legătură cu imobilul înscris în cartea funciară.
În speţă, aşa cum corect au reţinut ambele instanţe, acţiunea având ca obiect restituirea împrumutului promovată de recurenţi şi notată în baza încheierii anulate de către prima instanţă nu are legătură cu imobilul proprietatea intimaţilor, astfel încât, contrar susţinerilor recurenţilor, au fost interpretate corect dispoziţiile Legii nr. 7/1996.
Pe cale de consecinţă, în baza art. 312 alin. 1 C. pr. civ. Curtea a respins ca nefondat recursul pârâţilor.
