C.p.cv., art.304 pct.9, art.312, Legea nr.10/2001 si Legea nr.247/2005
CURTEA DE APEL BUCURESTI – SECTIA A IV A CIVILA
decizia civila nr. 1044/29.09.2011
Prin cererea înregistrata pe rolul Tribunalului Bucuresti – Sectia a _-a Civila la data de ______, sub nr. _____/____/_____, reclamantele __________, ________ (nascuta ________) ______, _______________ au chemat în judecata pe pârâtii Municipiul Bucuresti prin Primar General si Statul Român prin Ministerul Finantelor Publice, solicitând instantei ca, prin hotarârea ce o va pronunta, sa dispuna obligarea pârâtului Statul Român prin Ministerul Finantelor Publice la plata sumei de _____________ Euro, echivalent în lei, reprezentând contravaloarea imobilului preluat abuziv de stat, fata de împrejurarea ca restituirea imobilului în natura nu mai este posibila si în subsidiar, acordarea de masuri reparatorii în echivalent pentru imobilul în litigiu.
În motivarea cererii reclamantele au aratat ca sunt persoane îndreptatite în întelesul Legii nr.10/2001 si ca în aceasta calitate au notificat Primaria Municipiului Bucuresti prin intermediul BEJ _______ si ______ cu Notificarea nr. ____/_______, notificare care nu a fost solutionata pâna în prezent.
De asemenea, au mai aratat ca prin actul de rascumparare nr. ____din ______, ____________ a dobândit proprietatea asupra imobilului în suprafata de 629 mp situat în str. ____________ nr. __, ca prin testamentul nr.____/______ autentificat de Tribunalul ___, Sectia Notariat, _________ lasa nepotului de fiu predecedat ______________ ca mostenire, imobilul din str. ________ nr. ___ (fost ________ nr. ___) si ca prin procesul verbal nr. ______/______ s-a înscris în cartea funciara imobilul din str. _______ nr.___, cu suprafata de 629 mp.
Totodata, au mentionat ca prin Decretul nr. 111/1951, conform Cartii de judecata civila nr. ______/______ a Judecatoriei ____ Populara Bucuresti, apreciata fiind incidenta dispozitiilor art. 1 din Decretul nr. 111/1951, imobilul din str. _________ nr. __ în suprafata de 600 mp a trecut în patrimoniul statului, fiind folosit initial drept spatiu verde, iar apoi atribuit Sfatului Popular, Atelierelor ____________ care au construit un bloc.
Reclamantele se considera persoane îndreptatite la acordarea de despagubiri banesti pentru imobilul care nu poate fi restituit în natura, nefiind de acord cu acordarea masurilor reparatorii sub forma de actiuni la Fondul Proprietatea deoarece apreciaza ca acest Fond este blocat si astfel nu se poate realiza scopul reparator al Legii nr. 247/2005.
În drept, cererea au fost invocate dispozitiile Legii nr. 10/2001, Decizia nr. 9/20.03.2006 – Î.C.C.J, Decizia nr. 20/19.03.2007 – Î.C.C.J., Decizia nr. 33/09.06.2008 – Î.C.C.J., Conventia pentru apararea Drepturilor Omului si Libertatilor Fundamentale si decizii ale Curtii Europene a Drepturilor Omului.
La data de _______, pârâtul Statul Român a depus întâmpinare prin care a invocat exceptia lipsei sale calitatii procesuale pasive, exceptie admisa prin încheierea de sedinta din data de _________.
La termenul din data de _________, instanta a pus în discutia partilor si cererea de conexare a dosarului nr. _________/_/______ al Sectiei a ___-a Civila a Tribunalului Bucuresti, pentru care ulterior a dispus conexarea la prezentul dosar cu nr. ______/____/____, retinându-se ca obiectul celor doua dosare este identic, iar cererea a fost formulata de aceleiasi reclamante în contradictoriu cu pârâtii Primaria Municipiului Bucuresti prin Primarul General, Consiliul General al Municipiului Bucuresti si Primarul General al Municipiului Bucuresti.
La termenul din data de ___________ s-a încuviintat reclamantelor proba cu înscrisuri si proba cu expertiza tehnica evaluatorie, expertiza care a fost depusa la dosar în data de _________.
La termenul de judecata din data de ________, instanta a invocat din oficiu exceptiile lipsei calitatii procesuale pasive a pârâtilor Primaria Municipiului Bucuresti, Consiliul General al Municipiului Bucuresti si Primarul General al Municipiului Bucuresti.
Prin sentinta civila nr. _____ din ________ pronuntata de Tribunalul Bucuresti – Sectia a ___-a Civila, s-au admis exceptiile lipsei calitatii procesuale pasive a Statului Român, Primaria Municipiului Bucuresti, Consiliul General al Municipiului Bucuresti si Primarul General al Municipiului Bucuresti si s-a respins actiunea formulata de reclamantele _______, ________ (nascuta _____) ______, _______, în contradictoriu cu pârâtii Statul Român, Primaria Municipiului Bucuresti, Consiliul General al Municipiului Bucuresti si Primarul General al Municipiului Bucuresti, ca fiind introdusa împotriva unor persoane fara calitate procesuala pasiva. Totodata, s-a respins actiunea formulata de reclamante în contradictoriu cu Municipiul Bucuresti, ca neîntemeiata.
Pentru a hotarî astfel, tribunalul a retinut ca exceptiile lipsei calitatii procesuale pasive sunt întemeiate fata de dispozitiile art. 1 alin. 3 din Legea nr. 10/2001 republicata, coroborate cu dispozitiile art. 10 alin. 10 din Legea nr. 10/2001 republicata, care prevad ca entitatea învestita cu solutionarea notificarii are calitate sa emita decizie prin care se propun eventuale masuri reparatorii în echivalent persoanei îndreptatite.
Asupra fondului cererii, instanta a retinut ca prin actul de rascumparare nr. ________/______, __________ a dobândit proprietatea asupra imobilului în suprafata de 629 mp, situat în Bucuresti, str. _________ nr. _, iar prin testamentul nr. ______/_________ autentificat de Tribunalul ___, Sectia Notariat, _____________ a lasat nepotului de fiu predecedat _________, imobilul din str. _________ nr. __.
Chiar daca prin certificatul de mostenitor nr. _____/______, reclamantele au facut dovada ca sunt mostenitoarele lui _____________, totusi, prin actele depuse la dosar nu s-a facut dovada preluarii abuzive a imobilului situat în Bucuresti, str. ______ nr. ___, în baza Decretului nr. 111/1951 si nici nu s-a demonstrat ca autorul reclamantelor (________) era proprietar al terenului în litigiu la data preluarii abuzive, în sensul prev. de art. 3 al. 1 lit. a si art. 4 alin. 2 din Legea nr. 10/2001 republicata. Este adevarat ca prin procesul-verbal încheiat la data de _________ s-a dispus înscrierea dreptului de proprietate asupra terenului situat în Bucuresti, str. ________ nr.____, în cartea funciara a Municipiului Bucuresti pentru _________, însa nu exista dovada ca acesta era proprietar al terenului în suprafata de 629 mp la data preluarii abuzive, asa cum s-a mentionat anterior.
Împotriva acestei sentinte au declarat recurs recurentele-reclamante _________ (fosta _______) _____, ________ si __________.
În motivarea recursului, recurentele au aratat ca în mod gresit a fost respinsa actiunea ca neîntemeiata, apreciindu-se ca nu au facut dovada faptului ca autorul lor, ___________-, era proprietar al terenului în suprafata de 629 mp, situat în Bucuresti, str. _______ nr. ___, sector __, la data preluarii abuzive.
Astfel, recurentele arata ca aceasta sustinere este gresita si în totala contradictie cu continutul cartii de judecata civila nr. _____din _________ a Judecatoriei _____ Populara Bucuresti, precum si cu continutul sentintei civile nr. ____ din ______ a Tribunalului Popular al Raionului ______ Bucuresti, acte din care rezulta, fara nici un dubiu, ca imobilul a apartinut autorului recurentelor, fiind trecut în patrimoniul statului în baza art. 1 din Decretul nr. 111/1951, preluarea de catre stat prin aplicarea dispozitiilor acestui decret fiind considerata abuziva în întelesul Legii nr. 10/2001.
Recurentele au mai criticat solutia de admitere a exceptiei lipsei calitatii procesuale pasive a Statului Român, prin Ministerul Finantelor Publice, privind obligarea la plata sumei de ________ euro, echivalent în lei, reprezentând contravaloarea imobilului preluat în mod abuziv de stat, sustinând ca aceasta solutie este nu numai gresita, dar, în concret, poate fi caracterizata ca nemotivata.
Recurentele invoca faptul ca temeiul juridic al acestui capat de cerere este unul complex, constituit de dispozitii din Conventia Europeana pentru apararea Drepturilor Omului si a Libertatilor Fundamentale, practica Curtii Europene a Drepturilor Omului, decizii ale Înaltei Curti de Casatie si Justitie date în interesul legii, într-o logica guvernata, în principal, de principiul constitutional potrivit caruia tratatele internationale ratificate de România au valoare de drept intern si prioritate în aplicare.
În consecinta, recurentele solicita admiterea recursului si rejudecând, în principal, admiterea cererii de chemare în judecata formulata împotriva Statului Român reprezentat de Ministerul Finantelor Publice si obligarea acestui pârât la plata sumei de _______ euro, echivalent în lei la data platii efective, suma ce reprezinta valoarea de circulatie a imobilului în litigiu, iar, în subsidiar, obligarea pârâtului Municipiul Bucuresti sa emita decizie care sa contina propunerea acordarii de masuri reparatorii în echivalent, în conditiile dispozitiilor Legii nr. 10/2001.
În recurs a fost administrata proba cu înscrisuri.
Analizând actele si lucrarile dosarului, prin prisma motivelor de recurs, având în vedere si dispozitiile art. 304 ind. 1 C.pr.civ., Curtea retine urmatoarele:
Prin notificarea nr. ______/_______ adresata Primariei Municipiului Bucuresti formulata în baza Legii nr. 10/2001 (fila 10 dosar fond), reclamantele ____________(fosta_______) _____, _________ si ________, în calitate de mostenitori ai defunctului ____________, au solicitat restituirea în natura a imobilului în suprafata de 600 mp, situat în Bucuresti, str. ______ nr. ___, sector __, iar daca restituirea în natura nu este posibila, acordarea de despagubiri prin echivalent.
Având în vedere ca notificarea nu a fost solutionata în termenul prevazut de lege, reclamantele, prin cererile deduse judecatii, conexate în fata primei instante, au solicitat, în contradictoriu cu pârâtii Municipiul Bucuresti prin Primarul General si Statul Român prin Ministerul Finantelor Publice, în principal, obligarea pârâtului Statul Român, prin Ministerul Finantelor Publice, la plata contravalorii imobilului preluat abuziv de stat, având în vedere ca restituirea în natura nu mai este posibila, iar, în subsidiar, acordarea de masuri reparatorii prin echivalent, iar în contradictoriu cu pârâtii Primaria Municipiului Bucuresti, prin Primarul General, Consiliul General al Municipiului Bucuresti si Primarul General, acordarea de masuri reparatorii prin echivalent.
Prima instanta a respins actiunea formulata de reclamante în contradictoriu cu Municipiul Bucuresti, ca neîntemeiata, retinând ca în cauza nu s-a facut dovada preluarii abuzive a imobilului si nici nu s-a demonstrat ca autorul reclamantelor era proprietar al terenului în litigiu la data preluarii abuzive. A admis exceptiile lipsei calitatii procesuale pasive a celorlalti pârâti si a respins actiunea formulata în contradictoriu cu acestia ca fiind introdusa împotriva unor persoane fara calitate procesuala pasiva.
Recurentele critica solutia de respingere a actiunii pe motiv ca reclamantele nu au facut dovada calitatii de persoane îndreptatite, precum si solutia de admitere a exceptiei lipsei calitatii procesuale pasive a Statului Român, prin Ministerul Finantelor Publice.
Fata de motivele de recurs formulate si întrucât în vederea solutionarii cererii este necesar ca în principal sa se stabileasca în cauza cadrul procesual pasiv, prin raportare si la dispozitiile art. 137 alin. 1 C.pr.civ., Curtea va analiza cu prioritate criticile legate de calitatea procesuala pasiva a Statului Român prin Ministerul Finantelor Publice.
În acest sens, Curtea retine ca, prin cererea dedusa judecatii, reclamantele s-au adresat instantei civile pentru a transa raportul juridic nascut ca urmare a notificarii trimise în baza Legii nr.10/2001. Acest raport juridic se stabileste între persoana îndreptatita care a trimis notificarea si unitatea detinatoare care conform legii speciale trebuia sa solutioneze notificarea.
Reclamantele au deschisa calea actiunii în justitie pentru valorificarea dreptului pretins in ipoteza dedusa judecatii, conform art. 26 alin 3 din Lg 10/2001, care a fost interpretat prin decizia in interesul legii nr. XX /19.03.2007 a Înaltei Curti de Casatie si Justitie, publicata în Monitorul Oficial din 12.11.2007, obligatorie, potrivit art. 329 C.pr.civ., în sensul ca instanta de judecata este competenta sa solutioneze în fond … si actiunea persoanei îndreptatite in cazul refuzului nejustificat al entitatii detinatoare de a raspunde la notificarea partii interesate.
În plan procesual civil, raportul juridic nascut ca urmare a notificarii ofera calitate procesuala activa persoanei îndreptatite si calitate procesuala pasiva entitatii juridice care potrivit legii, a solutionat notificarea sau care trebuia sa o solutioneze.
Prin urmare, faptul nesolutionarii în termen a notificarii poate fi opus numai unitatii detinatoare, în speta Municipiul Bucuresti, prin Primarul General, în baza dispozitiilor legale mentionate din legea speciala.
Statul Român, prin Ministerul Finantelor Publice are calitate procesuala pasiva în litigiile întemeiate pe dispozitiile Legii nr. 10/2001, atunci când nu este cunoscuta unitatea detinatoare a bunului(art. 28 alin. 3), ceea nu este cazul în speta.
În contextul modificarilor aduse Legii nr.10/2001 prin Legea nr. 247/2005, statul sta în proces prin Comisia Centrala de Stabilire a Despagubirilor atunci când se contesta deciziile emise de acest organ administrativ (art. 9 din Titlul VII).
Dupa modificarile aduse Legii nr. 10/2001 prin Legea nr. 247/2005, procedura prealabila sesizarii instantei s-a scindat în doua etape, respectiv, unitatea detinatoare emite decizie/dispozitie cu propunere de acordare a masurilor reparatorii, iar Comisia Centrala stabileste valoarea finala a despagubirilor, pe baza careia se emite si titlul de despagubiri. Modalitatea în care sunt evaluate despagubirile, asa cum sunt ele cuprinse în decizia Comisiei Centrale este supusa cenzurii instantei de administrativ.
Unificarea practicii în sensul ca instantei civile nu-i mai revine competenta de stabilire a cuantumului despagubirilor, dupa intrarea în vigoare a Legii nr. 247/2005, s-a realizat prin decizia în interesul legii nr. 52/2007, singurele acte emise în procedura prealabila, cenzurabile în continuare pe acest aspect, fiind cele anterioare intrarii în vigoare a acestui act normativ.
A sustine ca în prezent ar exista calea actiunii directe împotriva statului, în cadrul careia sa se pretinda obligarea acestuia din urma la despagubiri banesti, înseamna, pe de o parte, a ignora o jurisprudenta stabila si previzibila, iar pe de alta parte, a ignora o procedura legal reglementata prin intermediul careia se determina tocmai întinderea acestor despagubiri. Altfel spus, în acest mod, s-ar suprima o procedura judiciara stabilita de legiuitor în competenta instantei de contencios administrativ în favoarea uneia jurisprudentiale, care tocmai pentru ca are un astfel de caracter, nu se poate bucura de predictibilitate si uniformitate.
Nesolutionarea în termen a notificarii de catre unitatea detinatoare, nu confera calitate procesuala pasiva Statului Român prin Ministerul Finantelor Publice, atâta timp cât reclamantele au la dispozitie pârghiile procesuale prevazute de lege care sa le permita transarea litigiului cu unitatea detinatoare, procesul de fata reprezentând modalitatea prin care se poate realiza valorificarea dreptului pretins.
Instituirea unei proceduri prealabile nu constituie încalcarea dreptului la un proces echitabil în sensul art. 6 din C.E.D.O, câta vreme ea este supusa controlului judiciar.
Hotarârile de condamnare pronuntate de Curtea europeana nu pun în sarcina instantelor nesocotirea art. 1 din Protocolul 1, ci denunta deficientele de sistem legislativ. Nefunctionalitatea Fondului Proprietatea constatata de Curtea Europeana în hotarârile sale atrage obligatia pentru stat de a adopta masurile adecvate pentru a-l face functional, iar nu obligatia pentru instantele judecatoresti de a legifera, punând în locul masurilor reparatorii legale alte masuri stabilite pe cale jurisprudentiala.
Curtea mai retine si faptul ca la analiza conditiilor generale de exercitiu a unei actiuni civile introduse direct împotriva statului, trebuie observate precizarile si distinctiile referitoare la raportul dintre legea speciala si cea generala, astfel cum acestea sunt redate în decizia în interesul legii nr. 33/2008. Daca s-ar crea posibilitatea valorificarii unor pretentii care fac obiect de reglementare al unei legi speciale, pe calea dreptului comun, s-ar nesocoti raportul dintre norma generala si norma speciala si s-ar ajunge la o situatie discriminatorie între cei care conformându-se prescriptiilor legii au urmat procedura statuata de aceasta si cei care adresându-se direct instantei, pot primi solutii diferite.
Înlaturarea dispozitiilor din legislatia interna si aplicarea directa a dispozitiilor C.E.D.O, este posibila în conditiile art. 20 alin. 2 din Constitutie, daca procedurile cuprinse în normele interne nu sunt de natura sa asigure realizarea principiilor prevazute în Conventia Europeana.
O astfel de aplicare directa a dispozitiilor Conventiei, nu se impune a fi facuta atunci când drepturile persoanei îndreptatite puteau sau pot fi realizate în contradictoriu cu persoanele care au calitate procesuala pasiva, conform legii, cum este cazul în speta.
Pentru considerentele expuse mai sus, Curtea va constata ca în mod corect a admis prima instanta exceptia lipsei calitatii procesuale pasive a pârâtului Statul Român, prin Ministerul Finantelor Publice, legitimarea procesuala în cauza apartinând pârâtului Municipiul Bucuresti, prin Primarul General.
Analizând criticile referitoare la solutionarea cererii în raport cu acest pârât, Curtea constata ca acestea sunt întemeiate, în mod gresit retinând prima instanta ca reclamantele nu au facut dovada calitatii de persoane îndreptatite la acordarea de masuri reparatorii în baza Legii nr. 10/2001.
Astfel, reclamantele sunt mostenitoarele lui __________, asa cum rezulta din certificatul de mostenitor nr. ____din _____ emis de Notariatul de Stat Local Sector __Bucuresti (filele 27-28 dosar fond).
Imobilul în litigiu, teren în suprafata de 629 mp, a apartinut lui __________ (bunicul autorului reclamantelor), care l-a dobândit conform actului de rascumparare încheiat în ________ (fila 11 dosar fond).
____________, decedat în anul _______, este una si aceeasi persoana cu ________ si cu ___________, astfel cum rezulta din declaratia de notorietate autentificata sub nr. ____ din _______ la BNP ________ (fila 35 dosar recurs).
Acesta a avut trei fii, ________, ________ si _________________.
Prin testamentul autentificat la Tribunalul ____ – Sectia Notariat sub nr._____ din _______ (filele 23-26 dosar fond), ____________ a testat în favoarea nepotului sau, ____________ (nepot de fiu predecedat la data de __________), imobilul din str. ________ nr. __, ce a facut obiectul actului de rascumparare mentionat mai sus.
În procesul-verbal întocmit la data de ________ de Comisiunea pentru înfiintarea Cartilor Funciare Bucuresti, este mentionat terenul în suprafata de 629 mp, împreuna cu o casa complet darâmata de bombardament, situat în str. ________ nr._____, apartinând minorului __________. În acest act se mentioneaza ca minorul este reprezentat de unchiul sau, dr. ________( de fapt, _________, decedat la data de ______, care mai era cunoscut si sub numele de ____________ sau dr. __________, potrivit declaratiei de notorietate autentificata sub nr. ______/_______ (fila 36 dosar recurs) .
Conform adresei nr. _______/_____/______ emisa de Primaria Municipiului Bucuresti – Serviciul Nomenclatura Urbana (fila 34 dosar recurs), imobilul identificat conform procesului-verbal nr. ______/______ emis de Comisia pentru înfiintarea Cartilor Funciare, a figurat înscris si cu nr. ___ pe str. ________ (fosta str. _______) în anul ____.
Prin urmare, potrivit înscrisurilor mentionate mai sus, între imobilul situat în str. _________ nr. __ si str. ________ nr. ___ exista identitate, ultimul numar postal cunoscut fiind nr. __.
Conform adresei nr. _____/______ emisa de SC_______ SA (fila 13 dosar fond), imobilul în litigiu a trecut în proprietatea statului, potrivit Decretului 111/1951 si a hotarârii judecatoresti _____ din ___________ (fila 20 dosar fond). În aceasta adresa sunt mentionati ca dr. _______________ si mostenitorul acestuia.
Din referatul întocmit la data de __________ purtând viza Directiei Impozite si Taxe Locale sector __(filele 25, 27 dosar recurs), rezulta ca la matricola nr. ___/__ a fostei suburbii vinerea 2/2 figureaza impus __________, pentru un teren viran în suprafata de 600 mp, situat în str. __________, nr. __, care apare impus pâna în anul ____, inclusiv, iar în urma cercetarilor facute la Sectiunea financiara s-a constatat ca acest teren a fost trecut în patrimoniul Sfatului Popular al Raionului _______, în baza Decretului 111/1951, conform hotarârii judecatoresti nr. ______/ _____, ulterior terenul figurând ca teren expropriat ” parc public”.
Prin adresa nr. _____/ _______ aflata la fila 28 dosar recurs, se mentioneaza trecerea în proprietatea statului în baza Decretului 111/1951, conform hotarârii judecatoresti nr. ____/________, a terenului în suprafata de 600 mp, situat în str. _______, nr.___, fost proprietatea lui _____________.
Având în vedere cele mentionate mai sus, Curtea constata ca la data trecerii în proprietatea statului, autorul reclamantelor, ____________ era proprietarul imobilului în litigiu, în urma testamentului întocmit de bunicul sau, ______________-, care dobândise dreptul de proprietate asupra terenului prin actul de rascumparare încheiat la data de _________. De asemenea autorul reclamantelor a fost înscris ca proprietar în cartea funciara, conform procesului-verbal întocmit la data de _________ de Comisiunea pentru înfiintarea Cartilor Funciare Bucuresti.
Prin urmare, recurentele reclamante au facut dovada dreptului de proprietate al autorului lor, depunând acte doveditoare în sensul art. 23 din Legea 10/2001 si art. 23 pct. 1 din Normele Metodologice de aplicare unitara a Legii 10/2001.
Faptul ca în unele documente care atesta preluarea imobilului conform Decretului 111/1951 este mentionat ca proprietar si dr. ________ (unchiul autorului reclamantilor) poate fi explicat prin aceea ca acesta l-a reprezentat pe __________, cât timp a fost minor, figurând în acte cu aceasta calitate.
În orice caz, din actele de stare civila depuse la dosar în recurs (filele 29-33), rezulta ca autorul reclamantelor este mostenitorul lui ______________ (în calitate de nepot de frate predecedat), impreuna cu _____________( în calitate de sora), conform certificatului de ____/_____, reclamantele fiind si mostenitoarele lui ___________, conform certificatului de calitate de mostenitor nr. _____/_________.
Trecerea imobilului în proprietatea statului în baza Decretului 111/1951 are caracter abuziv, conform art. 2 alin. 1 lit. e din Legea 10/2001.
Prin urmare, Curtea constata ca recurentele reclamantele au facut dovada calitatii de persoane îndreptatite la masuri reparatorii potrivit Legii 10/2001, conform art. 2 alin. 1 lit. e, art. 3 alin. 1 lit a si art. 4 alin. 2, reclamantele fiind succesoarele fostului proprietar, iar imobilul fiind preluat mod abuziv în proprietatea statului, în baza Decretului 111/1951.
Ca atare, recurentele reclamante sunt îndreptatite la acordarea de masuri reparatorii pentru imobilul preluat abuziv.
În privinta modalitatii de restituire ce se impune a fi dispusa în cauza, din raportul de expertiza efectuat în cauza, Curtea constata ca terenul în litigiu este ocupat partial de spatiile verzi din imediata apropiere a __________, aleile dintre blocuri, parcarea auto, trotuare, Blocul ________ si altele, distributia acestor suprafete fiind prezentata în anexa 2 la raportul de expertiza.
Având în vedere ca imobilul este afectat de amenajari de utilitate publica, în sensul art. 10 alin. 2 din Legea 10/2001, si data fiind distributia acestora conform raportului de expertiza mentionat, Curtea constata ca restituirea în natura nu este posibila, masurile reparatorii urmând a fi stabilite prin echivalent.
Acordarea de despagubiri prin echivalent urmeaza a fi propusa de catre unitatea detinatoare, în conditiile legii speciale privind regimul de stabilire si plata a despagubirilor aferente imobilelor preluate în mod abuziv, astfel cum prevad dispozitiile art. 26 alin. 1 din Legea 10/2001
În consecinta, retinând ca în mod gresit a fost solutionata cererea dedusa judecatii în contradictoriu cu pârâtul Municipiul Bucuresti, prin Primarul General, în temeiul art. 312 alin. 1 raportat la art. 304 pct. 9 C.pr.civ., Curtea va admite recursul si va modifica în parte sentinta recurata, în sensul ca va admite actiunea formulata în contradictoriu cu pârâtul Municipiul Bucuresti, prin Primarul General, pe care îl va obliga sa propuna în favoarea reclamantelor acordarea de despagubiri în conditiile titlului VII din Legea nr. 247/2005 pentru terenul în suprafata de 600 mp, situat în Bucuresti, str. _______ nr.____.
Va mentine celelalte dispozitii ale sentintei, referitoare la admiterea exceptiei lipsei calitatii procesuale pasive a celorlalti pârâti, constatând legalitatea solutiei pronuntate în privinta pârâtului Statul Român prin Ministerul Finantelor Publice, pentru considerentele expuse mai sus si retinând ca în privinta celorlalti pârâti, hotarârea nu a fost atacata.
În ceea ce priveste cheltuielile de judecata datorate în prima instanta, Curtea urmeaza sa faca aplicarea disp. art. 274 si art. 277 C.pr. civ., si sa oblige pârâtul Municipiul Bucuresti, prin Primarul General la plata catre reclamanti a sumei de 500 lei, cu titlu de reprezentând parte din onorariul de expertiza achitat la instanta de fond, având în vedere ca actiunea a fost formulata împotriva mai multor pârâti, iar cererea formulata în contradictoriu cu ceilalti pârâti în afara Municipiului Bucuresti, prin Primarul General a fost respinsa.
