Ulterior, prin sentinta civila nr.2248/25.11.2009 a Judecatoriei Bals, instanta a constatat valabila conventia de vânzare – cumparare intervenita între parti la data de 06.10.2009 (f.7-8).
Prin promovarea prezentei actiuni, reclamanta urmareste constatarea pe cale judecatoreasca a nulitatii absolute a antecontractului de vânzare – cumparare mai sus mentionat, în baza caruia a fost pronuntata sentinta civila nr.2248/25.11.2009 a Judecatoriei Bals, pentru „error in negotio”, întrucât aceasta a crezut ca încheie un antecontract de vânzare – cumparare cu clauza de întretinere, iar în realitate a semnat un antecontract de vânzare-cumparare cu clauza de uzufruct si abitatie viagere.
Instanta constata ca cererea de chemare în judecata astfel cum a fost modificata este întemeiata pentru urmatoarele considerente:
Astfel, din coroborarea depozitiei martorei A M (fila 34) conform careia „ În luna octombrie 2009 … am auzit cum pârâta i-a promis reclamantei ca o va întretine si va angaja o femeie care sa vada de dânsa „ cu depozitia martorului B L conform careia „ … am auzit cum reclamanta îi spunea d-nei avocat „ D-na, ce acte mi-ati facut ca am pierdut casa si nu am nici întretinere” rezulta cu certitudine ca reclamanta a avut ca si reprezentare (prefigurare) mentala la data încheierii antecontractului din 06.10.2009, înstrainarea imobilului sau în schimbul primirii din partea pârâtei a unei întretineri.
Acest fapt este recunoscut chiar de catre pârâta P N, care în cuprinsul întâmpinarii (f.19 –verso), a aratat ca „ Am convenit ca în situatii de boala, voi avea grija sa-i asigur conditii de cazare la domiciliul meu din Bucuresti, cu asistenta medicala la una din unitatile medicale din reteaua capitalei. Am convenit si am acceptat, ca în situatia în care ar putea interveni decesul, responsabilitatea privind toate cheltuielile impuse de un astfel de deznodamânt, sa le suporte subsemnata împreuna cu familia.”
De asemenea, la interpelarea instantei (fila 33), pârâta a declarat ca „ La momentul încheierii antecontractului de vânzare – cumparare i-am explicat reclamantei ca nu doresc sa-mi faca act de vânzare – cumparare, chiar si prin instanta, cu clauza de întretinere pentru ca stiam ca aceasta are un fiu si exista posibilitatea ca ulterior actul respectiv sa fie desfiintat.”. Prin interpretarea gramaticala, sistematica si teleologica a acestei declaratii, rezulta ca initial, reclamanta si pârâta au convenit sa încheie un contract de întretinere.
În continuarea rationamentului, acest fapt rezulta si din raspunsul la interogatoriu dat de reclamanta potrivit caruia „ Initial, eu am dorit sa închei un contract de întretinere, însa luând la cunostinta ca nu se poate face prin instanta, am fost de acord, ca în final, sa încheiem un antecontract de vânzare – cumparare cu clauza de întretinere. Am convenit cu pârâta, ca în antecontractul de vânzare – cumparare sa mentionam ca as fi primit suma de 5000 lei, pe care în realitate, nu am primit-o”.
Instanta constata ca din ansamblul materialului probator administrat în cauza, rezulta, în mod evident, ca scopul mediat – cauza determinanta care a stat la baza încheierii de catre reclamanta a antecontractului de vânzare – cumparare din data de 06.10.2009 l-a constituit vointa acesteia de a beneficia de întretinere din partea pârâtei. S-a dovedit ca si în momentul în care reclamanta a fost de acord sa încheie în final un antecontract de vânzare – cumparare, aceasta nu a renuntat la motivul determinant, acela al inserarii în antecontract a unei clauze de întretinere în favoarea sa.
Instanta nu va acorda, însa, valoare probatorie depozitiei martorului D R – Mn (f.36) întrucât aceasta nu poate sa fie coroborata cu nicio alta proba administrata în cauza.
În drept, conform art. 948 C.civ. „ Conditiile esentiale pentru validitatea unei conventii sunt :
1.capacitatea de a contracta, 2. consimtamântul valabil al partii ce se obliga, 3. un obiect determinat si 4 o cauza licita.
În cauza, instanta constata ca antecontractul de vânzare – cumparare, în forma în care a fost încheiat la data de 06.10.2009 si care a stat ulterior la baza pronuntarii sentintei civile nr.2248/25.11.2009 a Judecatoriei Bals, este lovit de nulitate absoluta pentru lipsa consimtamântului reclamantei pentru „error in negotio”.
Astfel, în speta, instanta apreciaza ca reclamanta, la data încheierii antecontractului s-a aflat în eroare cu privire la natura juridica a acelui act, în sensul ca aceasta a crezut ca încheie un antecontract de vânzare – cumparare cu clauza de întretinere (contract de întretinere), iar în realitate a semnat un antecontract de vânzare-cumparare cu clauza de uzufruct si abitatie viagere, consfintit, ulterior, printr-o hotarâre judecatoreasca.
În acest caz, eroarea obstacol este atât de grava, încât vointa de a încheia actul juridic în sensul dorit este inexistenta si, în lipsa acordului de vointa, actul juridic este lovit de nulitate absoluta.
Acest fapt este sustinut si de împrejurarea ca reclamanta este o persoana în vârsta de 77 ani, fara cunostinte juridice si cu de vedere, iar din probele de la dosar nu rezulta ca aceasta ar fi înteles efectele juridice ale actului pe care l-a semnat.
Mai mult, din analiza dosarului nr.2784/184/2009 (atasat), în care s-a constatat valabila conventia de vânzare – cumparare din 06.10.2009, se poate observa ca instanta a avut în vedere numai întâmpinarea depusa la dosar, fara sa se fi administrat si interogatoriul reclamantei de natura a o lamuri pe aceasta asupra efectelor hotarârii judecatoresti ce urma sa se pronunte, data fiind si vârsta sa înaintata.
Instanta nu va face însa, aplicarea în speta a principiului quod nullum est, nullum producit effectum – tot ceea ce este nul, nu poate produce efecte, – în sensul ca nu va constata si nulitatea contractului autentic de vânzare – cumparare consfintit, ulterior, prin sentinta civila nr.2248/25.11.2009, pronuntata de Judecatoria Bals în dosarul nr.2784/184/2009 întrucât prin cererea modificata nu s-a solicitat si acest lucru. Or, instanta nu poate sa dea ceea ce nu s-a cerut sau mai mult decât s-a cerut.
Ulterior, însa, reclamanta, dupa ramânerea irevocabila a prezentei, poate sa introduca o cerere de chemare în judecata cu acest obiect.
La solutionarea prezentei cauze, data fiind situatia de fapt, astfel cum a fost dovedita prin probele administrate, instanta a avut în vedere nu numai litera legii, dar si spiritul acesteia, în sensul ca, în echitate, nu se poate admite ca cineva sa fie privat de dreptul de proprietate (chiar si numai nuda proprietate) întemeiat numai pe simplul fapt ca nu are cunostinte juridice si astfel nu poate sa înteleaga efectele juridice ale actelor pe care le-a încheiat.
Pentru considerentele de fapt si de drept expuse, instanta va admite cererea de chemare în judecata astfel cum a fost modificata si va constata nulitatea absoluta a antecontractului de vânzare – cumparare cu clauza uzufructului si abitatiei viagere în baza caruia a fost pronuntata sentinta civila nr. 2248/25.11.2009, în dosarul nr.2784/184/2009 de catre Judecatoria Bals.
În temeiul art. 274 alin.1 C.pr.civ., instanta va obliga pârâta sa plateasca reclamantei, cheltuieli de judecata în cuantum de 512 lei, reprezentând onorariu avocatial si taxa judiciara de timbru.
În temeiul art. 274 alin.3 C.pr.civ., instanta va dispune micsorarea onorariului avocatial de la suma de 1000 lei conform chitantei de la fila 37 la suma de 500 lei, având în vedere complexitatea cauzei si îndeplinita de avocat – trei termene dintre care amânare pregatire aparare, depunere cerere precizatoare si dezbateri.
Data publicarii pe site: 22 martie 2011
