În fapt, petentul a arătat că după numirea sa în funcţia de director al Şcolii din P., comuna T., în luna mai 2005, a constatat că latrina şcolii era într-o avansată stare de degradare şi nici nu exista posibilitatea vidanjării acesteia, astfel că se impunea construirea unei noi latrine; prin adresa nr. 66/24.05.2005 s-a solicitat Consiliului Local T. luarea măsurilor necesare în acest sens. Primăria Com. T. a întocmit un deviz estimativ şi o schiţă pentru construcţia noii latrine, înregistrate cu nr. [ ], pe care le-a înaintat Şcolii P. Construcţia latrinei fiind de strictă urgenţă, la solicitarea şi cu acceptul Primarului I.C şi a Ing. A.I., s-a început construcţia noii latrine, fără ca Primăria T. să emită autorizaţie de construcţie. Lucrările au fost executate de personalul administrativ al şcolii şi mai ales de persoane trimise de Primăria T. Latrina a fost dată în folosinţă în toamna anului 2005.
La data de 10.11.2008 viceprimarul comunei şi Ing. A.I. au prezentat petentului procesul-verbal atacat, care era deja întocmit, prin care acesta era amendat pentru construirea unui WC şi începerea construcţiei unei magazii fără autorizaţie. Petentul precizează că nu s-a început construcţia unei magazii, ci doar s-au procurat materiale pentru repararea acoperişului, fără a se interveni asupra magaziei existente. Petentul arată că potrivit art. 31 din Legea nr. 50/1991 dreptul de a constata contravenţiile şi de a aplica amenzile prevăzute la art. 26 se prescie în termen de 2 ani de la data săvârşirii faptei. Or, construcţia latrinei a început în mai 2005 şi s-a finalizat în august 2006, iar constatarea contravenţiei s-a făcut în noiembrie 2008; în cazul magaziei pentru lemne nu s-a început nici o construcţie, aşadar fapta este inexistentă. Mai arată petentul că acele clădiri folosite de şcoli sunt în proprietatea Consiliului Local, prin urmare această instituţie avea obligaţia obţinerii autorizaţiei de construcţie. Se invocă şi nulitatea procesului-verbal de contravenţie, întrucât acesta nu cuprinde data şi locul încheierii, datele personale ale contravenientului, descrierea faptei şi arătarea tuturor împrejurărilor ce pot servi la aprecierea gravităţii.
În drept, petentul a invocat prevederile art. 13, 16, 17 din OG nr. 2/2001, art. 31 din Legea nr. 50/1991.
Cererea este scutită de plata taxei judiciare de timbru şi a timbrului judiciar.
În dovedirea cererii sale, petentul a depus, în copie, următoarele înscrisuri: procesul-verbal de constatare şi sancţionare a contravenţiei nr. [ ], adresa nr. 66/24.05.2005 din partea Şcolii P. către Primăria Com. T., deviz estimativ de lucrări, extras de materiale.
Instanţa a încuviinţat petentului proba testimonială cu martorul O.C., care a fost audiat la termenul din data de 02.02.2009, depoziţia acestuia fiind consemnată la dosarul cauzei.
Intimatul, legal citat, nu a depus întâmpinare.
La data de 05.12.2008 a fost trimisă Judecătoriei Paşcani şi înregistrată sub nr. 4384/866/2008 aceeaşi plângere, îndreptată împotriva aceluiaşi proces-verbal de contravenţie, depusă însă la Primăria Com. T. Având în vedere identitatea de obiect, părţi şi cauză, instanţa, la termenul din data de 26.01.2009, a invocat din oficiu excepţia litispendenţei, pe care a admis-o şi a dispus ataşarea dosarului nr. 4384/866/2008 la dosarul nr. 4245/866/2008, mai întâi înregistrat.
Analizând actele şi lucrările cauzei, instanţa constată următoarele:
Prin procesul-verbal de constatare a contravenţiei nr. [ ] petentul a fost sancţionat contravenţional cu o amendă în cuantum de 3000 lei, în baza Legii nr. 50/1991, pentru faptul de a fi construit, în calitate de director al Şcolii P, Com. T., un WC în curtea acestei şcoli şi a fi început construcţia unei magazii pentru depozitat lemne de foc, fără a avea autorizaţie de construcţie.
Având în vedere că, în materie contravenţională, analiza formei procesului-verbal de contravenţie primează faţă de analiza fondului, instanţa, analizând mai întâi procesul-verbal de contravenţie atacat din punct de vedere al formei, constată că acesta conţine vicii de natură a atrage nulitatea absolută a actului constatator, şi care pot fi invocate din oficiu de instanţă.
Astfel, potrivit art. 17 din OG nr. 2/2001 lipsa, din procesul-verbal de contravenţie, a unor menţiuni, printre care şi cea a datei săvârşirii faptei, atrage nulitatea procesului-verbal, care se constată şi din oficiu. Este vorba de o nulitate absolută, vătămarea produsă petentului fiind prezumată de lege, astfel încât acesta nu mai este ţinut să o dovedească. Or, în materia contravenţiilor constând în edificarea unei construcţii fără autorizaţie de construire, potrivit Deciziei nr. 7/20.11.2000 a Secţiilor Unite ale Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, dată în soluţionarea unui recurs în interesul legii, data săvârşirii faptei, în cazul construcţiilor finalizate, este data terminării construcţiilor, în vreme ce în cazul construcţiilor în curs de edificare, data comiterii faptei este data constatării acesteia. În prezenta cauză prin procesul-verbal de contravenţie atacat s-a constatat edificarea a două construcţii fără autorizaţie de construire, una dintre le terminată, cealaltă nefinalizată. Potrivit deciziei ÎCCJ amintite şi art. 17 din OG nr. 2/2001, cu privire la construcţia finalizată (WC-ul), în procesul-verbal de contravenţie trebuia menţionată data terminării construcţiei, ca dată a comiterii faptei. Procesul-verbal atacat nu cuprinde o asemenea menţiune, prin urmare, potrivit art. 17 din OG nr. 2/2001, acest act este lovit de nulitate absolută în ceea ce priveşte contravenţia constând în ridicarea unui WC fără autorizaţie de construcţie.
De altfel, instanţa constată, având în vedere susţinerile petentului care se coroborează cu depoziţia martorului O.C., că acest WC a fost terminat în august 2006 şi dat în folosinţă în septembrie 2006, iar constatarea contravenţiei s-a făcut abia în noiembrie 2008, deci la mai mult de doi ani de la data comiterii faptei; prin urmare, potrivit art. 31 din Legea nr. 50/1991 dreptul de a constata contravenţia şi de a aplica amenda era prescris.
În ceea ce priveşte începerea construirii unei magazii pentru lemne, fără autorizaţie de construire, instanţa constată că susţinerile petentului în sensul că în realitate nu s-a început construirea unui asemenea magazii, ci doar fuseseră achiziţionate materiale pentru repararea acoperişului celei existente, sunt confirmate de declaraţia martorului O.C.. Cum intimatul nu a adus nici o probă prin care să dovedească faptul că, într-adevăr, s-a început construirea unei asemenea magazii, instanţa urmează a reţine că procesul-verbal de contravenţie este netemeinic sub acest aspect.
Având în vedere cele anterior expuse, instanţa urmează a admite plângerea petentului şi a dispune anularea procesului-verbal de constatare şi sancţionare a contravenţiei nr. [ ] încheiat de intimat, cu consecinţa exonerării petentului de plata amenzii contravenţionale aplicate prin acesta.
