Prin cererea înregistrata pe rolul aceste instanţe la data de —, sub număr de dosar —, reclamatul —-in contradictoriu cu parata —– a solicitat 1.constatarea nulitaţii absolute a certificatului de moştenitor —- emis la —- de BNP —; 2. constatarea calitaţii de moştenitor testamentar şi rezervatar a reclamantului ; 3. obligarea paratei la plata de despagubire catre reclamant constand in contravaloare cotei cuvenite reclamantului din bunul imobil apartament , ce a facut parte din masa succersorala şi a fost intrainat prin act de vanzare cumparare de catre parata , la valoarea actuala de circulatie a bunului apartament ; 4. constatatea calitaţii de coproprietar coindivizar , pe cote parţi , in cota stabilita de catre instanţa, asupar bunurilor imobile terenuri cuprinse in testamentul autentificat sub numarul —– de BNP —– ; cu cheltuieli de judecata.
In motivarea cererii, reclamantul a aratat ca la data de —– a survenit decesul numitei — mama sa şi a paratei. Anterior decesului, aceasta a dispus prin testamentul autentificat sub numarul —— de BNP —– in favoarea reclamnatului cu priivire la o serie de bunuri pe care i le-a lasat ca legat cu titlu particular. Din cuprinsul acestui testament, rezulat in mod clar ca defuncta avea 3 descendenti. La 3 luni de la deces , parat s-a adresat Biroulului de Notari Public —- » in vederea dezbaterii succesiunii , mamei sale defuncte declarandu-se in mod fals şi fraudulos ca fiind unica mostenitoare, certificatul de mostenitor fiind pentru acest motiv nul absolut.
Cererea a fost intemeiata de disp. Art. 841 , 899 Cod Civil.
La data de —-, parata a formulat intampinare şi cerere reconvenţionala.
Prin intampinare a invocat excepţia lipsei calitaţii procesuale active a reclamantului intrucat acesta nu a accesptat succesiunea teremenul legal de 6 luni, excepţia lipsei de interes şi excepţia de reducţiune a liberalitaţilor, testamentul lasat de defuncta incalcand rezerva descendenţilor de 3 din mostenire, pe fondul cauzei solicitand respingerea acţiunii ca neintemeiate , emiterea certificatului de mostenitor intr-o perioada atat de scurta nedatorandu-se unei intenţii frauduloase ci doar dorinţei de a rezolva o situaţie delicata a matuşii sale —-, fosta proprietara a imobilului ce face obiectul testamentului, in sensul de a instraina imobilul şi de a-i da matuşii o suma de bani ce ar fi reprezentat intreţinerea şi celelalte obligaţii asumate de defuncta.
Prin cererea reconvenţionala , parata reclamanta a solicitat sa se constate ca este singurul mostenitor acceptatnt al mostenirii , sa se constate componenţa activului şi pasivului succesoral şi caducitatea partiala a testamentului in raport de limitele cotitaţii disponibile.
În vederea solutionarii exceptiei lipsei calitaţii procesualae active , instanţa a administrat proba cu inscrisuri, interogatoriul parţilor şi proba testimoniala .
Analizand actele şi lucarile dosarului instanţa reţine urmatoarea situatie de fapt:
La data de —– a decedat numita —- , la data decesului acesteia fiind in viata cei trei copii ai sai: reclamantul parat , parata reclamanta —- şi paratul —-.
Parata reclamanta a solicitat Biroului Notarului Public „—” deschiderea succesiunii de pe urma defunctei —, la data de —- eliberându-se certificatul de moştenitor nr.50/2005 în care a fost menţionata drept unica moştenitoare legala parata reclamanta, consemnându-se ca nu sunt străini de prin renunţare şi nici in condiţiile art.700 Cod Civil.
In timpul vietii, —- , prin testamentul autentificat sub numarul —- de BNP —-) a lasat reclamantului parat —- un legat cu titlu particular avand ca obiect apartamentul nr— situat in Bucureşti—, sector 3 şi suprafata de 2,5 ha teren estravilan situat in —-.
Prin prezenta acţiune reclamnatul parat solicita anularea certificatului de mostenitor nr.— emis la — de BNP —, motivul anularii fiind acela ca nu cuprinde toti mostenitorii defunctei.
Instanţa va admite exceptia lipsei calitatii procesuale active a reclamantului parat , pentru următoarele motive:
Cu toate că transmiterea patrimoniului succesoral se produce de drept din momentul deschiderii moştenirii, potrivit dispozitiilor art.651 C.civ., ea nu are caracter definitiv şi obligatoriu, avându-se în vedere şi principiul de ordine publică instituit prin dispoziţiile art. 686 C.civ. potrivit cărora „nimeni nu este obligat de a face acceptarea unei moşteniri ce i se cuvine”. Astfel, pentru a-şi consolida titlul de moştenitor, succesibilul, ce are doar vocaţie succesorală generală, trebuie să-şi exercite dreptul de opţiune succesorală prin acceptarea moştenirii.
Acceptarea unei succesiuni, indiferent de categoria din care fac parte mostenitorii, se poate face numai in termenul legal, prevăzut de art.700 C.civ, respectiv 6 luni socotit de la deschiderea succesiunii. In cazul in care acest lucru nu s-a petrecut succesorul neacceptat devine străin de moştenire, neputând beneficia de drepturile transmise de către autorul sau.
Domeniul de aplicare al termenului de opţiune succesorala priveşte atât moştenitorii legali cat şi legatarii universali, cu titlu universal sau cu titlu particular, in literatura juridica precum şi in practica judecătoreasca apreciindu-se pe de-o parte ca este inechitabil ca pentru unii moştenitori termenul sa fie de 6 luni , iar pentru alţii termenul de drept comun de 3 ani , şi pe de alta parte ca nu se poate admite ca o persoana sa dobândească ceva fara sa-şi manifeste voinţa în acest sens, menţinându-se astfel o stare de incertitudine timp îndelungat.
De asemenea , potrivit art. 752 Cod civil, moştenitorul legal gratificat prin poate opta diferit cu privire la moştenirea legala şi la legat.
Exercitarea dreptului de opţiune succesorala rezultata din dispoziţiile art.700 C.civ poate avea loc prin acceptarea expresa sau tacita a moştenirii, împrejurare prevăzuta de art.689 C.civ.
Transpunând cauzei de fata condiţiile impuse de dispoziţiile legale sus menţionate, instanţa apreciază, pe baza probatoriului administrat, ca reclamantul parat nu a făcut dovada acceptării succesiunii, nici expres, nici tacit si in consecinţa nu si-a putut justifica calitatea procesuala activa.
Ca reclamantul parat nu a acceptat expres succesiunea rezulta din întreg probatoriul cauzei, nici un înscris ataşat la dosar neîntrunind condiţiile prevăzute de lege pentru un act autentic sau privat prin care reclamantul parat sa-si însuşească titlul sau calitatea de erede, asa cum se desprinde din dispoziţiile art.689 C.civ.
In ceea ce priveşte acceptarea tacita a succesiunii, pentru a avea semnificaţia juridica a unui asemenea act, condiţia esenţiala ceruta de lege este ca actul savarsit de catre succesibil sa implice, cu putere de necesitate, intenţia de a accepta succesiunea, fara a primi o alta interpretare, actele echivoce neputând constitui o manifestare tacita a voinţei de a accepta. Legea nu stabileşte in concret care anume acte savarsite de succesor pot fi de acceptare, arătând insa in art. 691 C.civ. ca actele de dispoziţie constituie acte de acceptare.
Însa, din susţinerile reclamantului parat , exprimate prin cererea de chemare in judecata , precum si prin precizarile facute in legatura cu aceasta si din notele depuse la dosar , nu rezulta modul in care ar fi acceptat succesiunea mamei sale .
Neacceptarea succesiunii se desprinde si din interogatoriul administrat reclamantului parat de catre parata reclamanta (f127-129) unde la intrebarea nr.6-” Recunoaşteţi ca dupa decesul mamei noastre nu aţi facut niciun act de acceptare a mostenirii ?”- acesta a raspuns doar ca a trimis bani şi bunuri pentru mătuşa sa , insa din întreg probatoriu administrat nu rezulta acest aspect, reclamatul parat nedepunând niciun înscris care sa dovedească ca trimis mătuşii sale bani sau bunuri pentru întreţinerea sa, inscrisurile aflate la filele 169 şi 171 probând ca a trimis doua colete paratei reclamate. De asemenea, din declaraţiile martorilor — nu rezulta ca aceste bunuri au fost destinate de reclamantul parat întreţinerii mătuşii sale.
Instanţa a analizat acest aspect întrucât executarea obligaţiei de întreţinere asumata de defuncta fata de numita — , matuşa parţilor, prin contractul de vanzare cumpararea autentificat sub numar — de BNP —), poate reprezenta un act de acceptare tacita in cazul in care bineînţeles aceasta ar fi dovedita fara putinţa de tăgada.
Aşadar, cum reclamantul parat nu a întreprins nici un act din care sa rezulte ca ar fi avut intenţia de a accepta succesiunea mamei sale, instanţa nu poate retine decât faptul ca aceasta nu si-a exercitat dreptul de opţiune in termenul prevăzut de lege.
In dovedirea acestei împrejurări concura si faptul ca reclamantul a ştiut de decesul mamei sale. Susţinerea reclamantului parat ca a fost împiedicat în mod continuu sa îşi exercite dreptul de opţiune succesorala întrucât nu a fost citat de la dezbaterea succesiunii nu constituie un caz de suspendare a termenului sau vreuna din excepţiile de la regula ca termenul de opţiune succesorala începe sa curgă de la data decesului, aceste cazuri fiind expres prevăzute de lege sau confirmate de doctrina juridica prin interpretarea unor norme juridice din domenii diferite.
Având in vedere aspectele menţionate, instanţa retine ca, deşi a avut cunoştinţa de dezbaterea succesiunii mamei sale reclamantul parat nu a efectuat vreun act din care sa rezulte ca ar fi acceptat mostenirea acesteia in termenul legal prevăzut de art.700 C.civ.
Cum sancţiunea neexercitării dreptului de opţiune succesorala in termenul legal este stingerea, cu efect retroactiv, a titlului de moştenitor al succesibilului, deci chiar a vocaţiei succesorale, reclamantul parat a devenit străin de moştenirea defunctei sale mame — , neputându-si astfel legitima calitatea de a solicita anularea certificatului de moştenitor nr.—.
Fata de aceste considerente instanţa urmează a respinge acţiunea reclamantului parat ca fiind introdusa de o persoana fara calitate procesuala activa.
Având in vedere acesta soluţie instanţa va dispune disjungerea cererii reconvenţionale formulate de parata reclamanta —în contradictoriu cu reclamantului parat — şi paratul —-, sub număr de dosar — , pentru soluţionarea căreia este necesara administarea unui probatoriu compex .
