– nulitate HCJ şi obligaţie de a face –
R O M Â N I A
JUDECĂTORIA TG- CĂRBUNEŞTI, JUDEŢUL GORJ
SENTINŢA CIVILĂ NR. …
ŞEDINŢA PUBLICĂ DIN DATA DE: 26.11.2008
PREŞEDINTE: …
GREFIER: …
Pe rol fiind soluţionarea acţiunii civile având ca obiect nulitate HCJ şi obligaţie de a face, de validare şi obligaţie de a face formulată de reclamanta …, în prezent decedată, procesul fiind continuat de moştenitoarea …, domiciliată în …in contradictoriu cu pârâţii …
La apelul nominal făcut în şedinţă publică au lipsit părţile, reclamanta fiind reprezentată de avocat …
Procedura de citare legal îndeplinită.
S-a făcut referatul oral al cauzei de către grefierul de şedinţă care învederează instanţei că la dosarul cauzei a fost depus răspunsul solicitat pârâtei Comisia Locală de Fond Funciar Turburea.
Nemaifiind alte cereri de formulat sau probe de administrat instanţa constată cauza în stare de judecată şi acordă cuvântul pe fond.
Avocat … solicită admiterea plângerii, anularea HCJ nr. 2492/28.08.1998 şi reconstituirea dreptului de proprietate în favoarea reclamantei pentru suprafaţa de 1980 mp identificată prin raportul de expertiză, cu cheltuieli de judecată reprezentând onorariu avocat şi onorariu expert. Apărătorul reclamantei învederează că, în conformitate cu adresa nr. 7316/21.11.2008, comisia locală de fond funciar lasă soluţia la aprecierea instanţei de judecată, or, ţinând seama de recomandările instanţei de control judiciar, apreciem că probatoriile administrate cu ocazia primei soluţionări pe fond sunt în favoarea reclamantei, din conţinutul raportului de expertiză rezultând că suprafaţa de 23 ari este cuprinsă în actele de proprietate deţinute de reclamantă. Se învederează de asemenea că prin actele depuse la dosar, cererile de reconstituire formulate, actele de proprietate primare s-a făcut dovada că terenul aparţine reclamantei şi face parte din actul dotal din anul 1947, pârâtul … nedeţinând nici un act cu privire la terenul în litigiu.
I N S T A N Ţ A
Deliberând asupra cauzei civile de faţă:
Prin acţiunea înregistrată pe rolul acestei instanţe la data de 06.09.2005 sub nr. …, număr în format vechi …, reclamanta … a solicitat instanţei de judecată ca prin hotărârea ce o va pronunţa în contradictoriu cu pârâţii …, Comisia Locală de Fond Funciar Logreşti şi Comisia Judeţeană de Fond Funciar Gorj să se constate nulitatea absolută parţială a HCJ nr. 2492/28.081998 şi reconstituirea dreptului de proprietate în favoarea sa pentru suprafeţele de teren reconstituire în mod greşit pârâtului …, cu cheltuieli de judecată.
În motivarea acţiunii reclamanta a arătat că autorul său, …, a avut în proprietate mai multe terenuri, iar în anul 1947 acesta a încheiat un act dotal prin care a constituit dota în favoarea reclamantei pentru o suprafaţă de 8 pogoane teren, respectiv o curea lată de aproximativ 34 m cu lipsă şi spor şi lungă de aproximativ 900 m., teren ce s-a reconstituit în mod greşit pârâtului …, respectiv pentru două suprafeţe (una în continuarea celeilalte, respectiv pentru 0, 20 ha teren aferent casei de locuit şi 1980 m.p., în continuarea casei.
Reclamanta a arătat de asemenea că prin HCJ nr. 2492/28.08.1998 a fost reconstituit dreptul de proprietate cu privire la terenul în litigiu în favoarea pârâtului …, reţinându-se îndreptăţirea acestuia în temeiul contractului de vânzare cumpărare nr. 206/04.02.1988, or prin acest contract s-a înstrăinat o suprafaţă de 250 mp, terenul situat în continuarea celor 250 m.p. fiind proprietatea reclamantei.
A mai susţinut reclamanta că deşi a formulat cereri de reconstituire a dreptului de proprietate cu privire la acest teren în baza Legii nr. 18/1991 şi Legii nr. 169/1997, prin HCJ nr. 2492/28.08.1998 terenul a fost reconstituit în favoarea pârâtului …
În drept au fost invocate dispoziţiile art. III alineat 1, literele a şi c şi alineat 2 din Legea nr. 169/1997, Legea 18/1991, cu modificările şi completările ulterioare, art. 274 Cod de procedură civilă.
Acţiunea este scutită de plata taxei judiciare de timbru conform art. 42 din Legea nr. 1/2000.
Prin întâmpinarea formulată în cauză pârâtul … a solicitat respingerea acţiunii, învederând că terenul aferent casei de locuit nu depăşeşte 0, 1000 ha astfel cum prevede art. 23 şi 24 din Legea nr. 18/1991, fiind îndreptăţit la acest teren prin însăşi efectul legii.
Pârâtul a arătat de asemenea că nu toţi cei 2980 mp provin de la reclamantă, o mare parte din teren provenind de la …, iar pe terenul despre care reclamanta susţine că excede celor 1000 mp a realizat investiţii, respectiv plantaţii de viţă de vie şi pomi fructiferi aflaţi în perioada de maximă productivitate.
A mai arătat pârâtul că frontul stradal nu i se poate micşora deoarece a edificat anexe gospodăreşti încă dinainte de anul 1990 şi de asemenea nu i s-a reconstituit dreptul de proprietate cu privire la terenul arătat de reclamantă.
În drept au fost invocate dispoziţiile art. 115-118 Cod de procedură civilă.
Pe parcursul cercetării judecătoreşti au fost administrate proba cu înscrisuri, proba cu expertiză tehnică de specialitate şi proba cu interogatoriul pârâtului …
La solicitarea instanţei de judecată Comisia Locală de Fond Funciar Logreşti a înaintat în copie documentaţia care a stat la baza emiterii HCJ nr. 2492/1998 (filele 56- 62), precum şi actele de reconstituire emise în favoarea reclamantei.
Prin sentinţa civilă nr. …, pronunţată de Judecătoria Tg. – Cărbuneşti în dosarul nr. …, a fost respinsă acţiunea formulată de reclamanta …
Pentru a pronunţa această sentinţă instanţa a reţinut că prin Hotărârea Comisiei Judeţene Gorj nr. 2492/28.08.1998 a fost admisă în parte cererea formulată de pârâtul … prin care solicita reconstituirea dreptului de proprietate pentru suprafaţa de 0, 20 ha, teren aferent casei de locuit conform actului de vânzare-cumpărare nr. 206/4.02.1988, fiind dispusă reconstituirea dreptului de proprietate în favoarea acestuia pentru „suprafaţa de 1980 mp., teren delimitat de împrejurările existente la data încheierii contractului şi până în prezent”.
La baza acestei hotărâri s-a avut în vedere contractul de vânzare-cumpărare încheiat între numiţii … la data de 04.02.1988, autentificat sub nr. 206 din aceeaşi dată, cererea formulată de pârât precum şi referatul întocmit de Prefectura judeţului Gorj nr. 5022/28.08.1998.
Din adresa Comisiei Locale nr. 4116 din 15.12.2005 şi actele comunicate instanţa a reţinut că în favoarea reclamantei au fost emise acte de reconstituire, astfel: pentru suprafaţa de 2, 4328 ha, teren agricol a fost emis procesul-verbal de punere în posesie din data de 24.01.2001, pentru suprafaţa de 2, 04 ha, teren agricol a fost validat dreptul de proprietate prin acordare de despăgubiri – HCJ 3050/2002, pentru suprafaţa de 1, 5 ha, teren cu vegetaţie forestieră a fost validat dreptul de proprietate prin HCJ 3050/2002.
Astfel, deşi prin raportul de expertiză expertul a arătat că terenul din litigiu a fost solicitat de reclamantă prin cererea de reconstituire, instanţa a reţinut că pentru terenul validat în favoarea reclamantei aceasta a obţinut acte de reconstituire, pentru o parte fiind validată pentru reconstituire prin echivalent, respectiv pentru suprafaţa de 2, 04 ha, teren agricol, potrivit HCJ 3050/2002, hotărâre pe care până în prezent reclamanta nu a atacat-o, fapt ce duce la concluzia că şi-a însuşit modalitatea de reconstituire.
De asemenea, expertul a constatat că actele prin care i s-a reconstituit în natură dreptul de proprietate în favoarea reclamantei nu privesc terenul din litigiu, astfel că nu se poate pune problema unei suprapuneri de teren, de asemenea reclamanta neatacându-si propriile acte in cazul în care ar fi fost nemulţumită de amplasamentul stabilit, deşi prin raportul de expertiză s-a constatat de către expert că reconstituirea în natură s-a făcut pe vechiul amplasament în limita suprafeţei înscrise în actele de reconstituire.
Deşi expertul a concluzionat că pe terenul din litigiu stabilit de acesta ca fiind suprafaţa de 1239 m.p., nu se află amplasate construcţii, instanţa, observând schiţa la raportul de expertiză a constatat că sunt reliefate în aceasta două construcţii pe diferenţa de teren ce face obiectul validării dispuse în favoarea pârâtului prin hotărârea atacată, cu atât mai mult cu cât în cuprinsul raportului arată că respectivele construcţii înscrise în contractul de vânzare-cumpărare al pârâtului ar avea o suprafaţă aferentă acestora de aproximativ 500 mp.
Aşadar, atât timp cât reclamanta a acceptat modalitatea de reconstituire prin despăgubiri pentru suprafaţa de 2, 04 ha, neatacând hotărârea Comisiei Judeţene emisă în acest sens, instanţa a constatat neîntemeiată acţiunea formulată de aceasta, nefiind întemeiată cererea de chemare în judecată, neavând suport legal solicitarea acesteia dat fiind că nu este susţinută de o validare în natură dispusă de Comisia Judeţeană pentru care nu a obţinut acte de reconstituire, cu atât mai mult cu cât pentru o parte din solicitările sale s-a dispus restituirea prin acordare de despăgubiri.
Instanţa a reţinut de asemenea că potrivit art. 23 din Legea nr. 18/1991, (1) sunt şi rămân în proprietatea privată a cooperatorilor sau, după caz, a moştenitorilor acestora, indiferent de ocupaţia sau domiciliul lor, terenurile aferente casei de locuit şi anexelor gospodăreşti, precum şi curtea şi gradina din jurul acestora, determinate potrivit 8 din Decretul–lege nr. 42/1990, privind unele măsuri pentru stimularea ţărănimii, acest ultim text precizând că : terenul aferent casei de locuit şi anexelor gospodăreşti, precum şi curtea şi gradina din jurul acestora, în zonele cooperativizate, constituie proprietatea particulară a deţinătorilor, putând face obiectul actelor de înstrăinare sau de succesiune, arătându-se că suprafaţa respectivă nu poate depăşi 6.000 metri pătraţi pentru deţinătorul casei de locuit, condiţie îndeplinită în cauza de faţă.
Dat fiind caracterul accesoriu al capătului de cerere având ca obiect obligaţie de a face instanţa l-a apreciat de asemenea neîntemeiat, dat fiind că reconstituirea dreptului de proprietate pentru terenul din litigiu, atât timp cât reclamanta nu a urmat procedura specială prevăzută de Legea nr. 18/1991 privind atacarea propriilor acte în cazul în care aceasta nu era mulţumită de reconstituirea prin acordare de despăgubiri.
Împotriva acestei sentinţa a declarat recurs reclamanta, prin decizia civilă nr. … fiind admis recursul, casată sentinţa şi trimisă cauza spre rejudecare la aceeaşi instanţă.
În considerentele deciziei de casare s-a reţinut că prin raportul de expertiză întocmit în cauză s-a reţinut că terenul validat în favoarea pârâtului nu este cuprins în contractul de vânzare cumpărare invocat deoarece în acesta s-a menţionat doar suprafaţa de 250 mp iar dacă se ţine cont de construcţiile menţionate în contract suprafaţa terenului ar trebui să fie de 500 mp, iar pe de altă parte terenul solicitat de reclamantă este consemnat în actul dotal din 20.09.1947, pentru diferenţă eliberându-i-se proces verbal de punere în posesie.
Instanţa de control judiciar a reţinut de asemenea că instanţa de fond a respins acţiunea reclamantei cu motivarea că pentru suprafaţa de 2, 04 ha a fost validată prin HCJ nr. 3050/2002 prin echivalent, hotărâre ce nu a fost atacată de către reclamantă, fiind vorba de fapt de o simplă apreciere, nesusţinută de argumente.
Cauza a fost înregistrată pe rolul acestei instanţe la data de 09.01.2008, sub nr. …
Pe parcursul cercetării judecătoreşti a fost administrată proba cu înscrisuri.
Analizând ansamblul materialului probator administrat în cauză instanţa apreciază că acţiunea formulată de reclamanta …, în prezent decedată, procesul fiind continuat de moştenitoarea … este neîntemeiată pentru următoarele considerente:
Prin contractul de vânzare cumpărare autentificat sub nr. 206/04.02.1988 (fila 33, dosar nr. …) pârâtul … a cumpărat un imobil casă de locuit şi şopru situate în comuna Logreşti, judeţul Gorj.
Prin HCJ nr. 2492/28.08.1998 (fila 32, dosar nr. …) a fost admisă cererea de reconstituire formulată de pârâtul … şi s-a dispus reconstituirea dreptului de proprietate în favoarea acestuia pentru suprafaţa de 1980 mp teren aferent casei de locuit conform actului de vânzare cumpărare nr. 206/04.02.1988, teren delimitat de împrejmuirile existente la data înscrierii contractului de vânzare cumpărare şi până în prezent, aspect reţinut şi prin referatul întocmit de Prefectura judeţului Gorj, colectivul de lucru (fila 66, dosar nr. …).
Conform art. 23 din Legea nr. 18/1991 „sunt şi rămân în proprietatea privată a cooperatorilor sau, după caz, a moştenitorilor acestora, indiferent de ocupaţia sau domiciliul lor, terenurile aferente casei de locuit şi anexelor gospodăreşti, precum şi curtea şi grădina din jurul acestora, determinate potrivit art. 8 din Decretul-lege nr. 42/1990 privind unele măsuri pentru stimularea ţărănimii. Suprafeţele de terenuri aferente casei de locuit şi anexelor gospodăreşti, precum şi curtea şi grădina din jurul acestora sunt acelea evidenţiate ca atare în actele de proprietate, în cartea funciară, în registrul agricol sau în alte documente funciare, la data intrării în cooperativa agricolă de producţie. În cazul înstrăinării construcţiilor suprafeţele de teren prevăzute la alineatul 2 sunt cele convenite de părţi la data înstrăinării, dovedite cu orice mijloc de probă.”
Din interpretarea art. 8 din Decretul – lege nr. 42/1990 se deduce că suprafeţele terenurilor aferente casei de locuit şi anexelor gospodăreşti, precum şi curtea şi grădina nu au fost stabilite prin acest text de lege şi că acestea sunt diferite şi nu pot fi determinate prin lege. Se înţelege însă că este vorba de o suprafaţă de teren aferentă gospodăriei, bine determinată prin împrejmuiri.
Astfel dobânditorul unei construcţii anterior anului 1990 este îndreptăţit să primească în proprietate întreaga suprafaţă deţinută ca teren aferent casei de locuit şi anexelor gospodăreşti, precum şi curtea şi grădina din jurul acestora, respectiv tot terenul ce s-a avut în vedere de părţile convenţiei de înstrăinare şi în urma căruia a fost deţinut în fapt de dobânditor. Prin urmare nu prezintă relevanţă suprafaţa trecută în actul de înstrăinare ci intenţia reală a părţilor la data încheierii contractului de vânzare cumpărare, cu atât mai mult cu cât în conformitate cu dispoziţiile art. 30 din Legea nr. 58/1974 dobândirea terenurilor cuprinse în perimetrul construibil al localităţilor urbane şi rurale se poate face numai prin moştenire legală, fiind interzisă înstrăinarea sau dobândirea prin acte juridice a acestor terenuri, în caz de înstrăinare a construcţiilor, terenul aferent acestor construcţii trecând în proprietatea statului.
Or, având în vedere faptul că, astfel cum a fost stabilit prin hotărârea atacată şi reţinut prin referatul întocmit de Prefectura judeţului Gorj, colectivul de lucru astfel cum am arătat anterior, terenul în suprafaţă de 1980 mp reconstituit în favoarea pârâtului …, a fost identificat conform împrejmuirilor existente de la data încheierii contractului de vânzare cumpărare şi până în prezent se poate concluziona că intenţia reală a părţilor a fost de a contracta asupra întregului teren.
În aceste condiţii instanţa apreciază că HCJ nr. 2492/28.08.1998 a fost emisă în conformitate cu dispoziţiile legale aplicabile, nefiind incidente nici unul din cazurile de nulitate absolută prevăzute de Legea nr. 169/1997 invocate de reclamant.
Mai mult din adresele nr. 4116/15.12.2005 (fila 56, dosar nr. …) şi 4317/02.07.2008 (fila 40, dosar nr…) instanţa reţine că cererile de reconstituire formulate de petentă anterior introducerii prezentei acţiuni au fost soluţionate de comisia judeţeană de fond funciar, fiind emise hotărâri de validare a reconstituirii dreptului de proprietate în natură şi prin echivalent, pentru terenurile reconstituite în natură fiind emise procese verbale de punere în posesie (pentru suprafaţa de 2,4328 ha) şi chiar titlu de proprietate (pentru suprafaţa de 1, 50 ha). În ceea ce priveşte HCJ nr. 3050/2002 prin care s-a validat reconstituirea dreptului de proprietate pentru suprafaţa de 2, 04 ha prin acordare de despăgubiri instanţa reţine că aceasta a fost menţinută prin decizia civilă nr. … a Curţii de Apel Craiova, pronunţată în dosarul nr. … (fila 60, dosar nr. …).
Pentru aceleaşi considerente instanţa apreciază ca fiind neîntemeiat şi capătul de cerere prin care s-a solicitat reconstituirea dreptului de proprietate pentru terenul în litigiu în favoarea reclamantei, procedura reconstituirii dreptului de proprietate fiind strict prevăzută de legile fondului funciar şi neputând fi evitată, or, cererile de reconstituire formulate de aceasta au fost soluţionate de comisiile de fond funciar, hotărârile emise de comisia judeţeană cu privire la aceste cereri producându-şi efectele, în privinţa modalităţii de contestare a acestora fiind stabilită de asemenea o procedură specială de legislaţia fondului funciar..
Având în vedere cele arătate instanţa apreciază că hotărârea atacată a fost emisă în conformitate cu actele premergătoare şi cu dispoziţiile legale incidente, nefiind dovedită nici o cauză de nulitate absolută a acesteia, urmând să respingă acţiunea formulată de …, în prezent decedată, acţiunea fiind continuată de moştenitoarea …, în contradictoriu cu pârâţii …, Comisia Locală de Fond Funciar Logreşti şi Comisia Judeţeană de Fond Funciar Gorj
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
H O T Ă R Ă Ş T E
Respinge acţiunea formulată de reclamanta …, în prezent decedată, acţiunea fiind continuată de moştenitoarea …, domiciliată în localitatea … in contradictoriu cu pârâţii …
Cu recurs în termen de 15 zile de la comunicare.
Pronunţată în şedinţă publică azi, 26.11.2008.
PREŞEDINTE, GREFIER,
RED SM/ THRED SM/
6 EX/ 05.12.2008
