Constată că, prin sentinţa civilă nr. 8358/2010, Judecătoria Braşov a respins acţiunea având ca obiect „opoziţie la executare” formulată de contestatoarea S.C. Z. .S.R.L., în contradictoriu cu intimata S A.S.
A respins cererea contestatoarei de obligare a intimatei la plata cheltuielilor de judecată.
A obligat contestatoarea la plata către intimată a sumei de 1.500 lei cu titlu de cheltuieli de judecată.
Prima instanţă a reţinut că, la data de 23.10.2009 intimata S.A.S a solicitat biroului executorului judecătoresc T. C. T. începerea executării silite împotriva contestatoarei debitoare S.C. Z S.R.L. în baza filei cec investite cu formula (f.18), emis de contestatoare, în valoare de 50.610,02 Euro.
Ulterior judecătoresc a procedat la demararea formelor de silita prin poprire la data de 03.12.2009 (f.25 dosar judecătorie).
Contestatoarea a formulat opoziţie la executare în care a invocat atât nulitatea titlului executoriu, cât şi a actelor de executare efectuate de către executorul judecătoresc.
Cec-ul este un titlu de credit formal şi complet care incorporează obligaţia abstractă, autonomă si necondiţionată de plata a unei sume de bani de către semnatarii săi. Caracterul abstract al cec-ului se traduce prin aceea ca pentru valorificarea drepturilor şi realizarea obligaţiilor rezultând din biletul la ordin nu trebuie făcuta dovada raporturilor fundamentale. Din moment ce a fost emis, cecul, si implicit drepturile si obligaţiile rezultând din acesta, au o existenta de sine stătătoare. Datorita caracterului sau de titlu abstract cec-ul se emancipează total de cauza juridica din care s-a născut, astfel încât drepturile şi obligaţiile rezultate sunt analizate în sine, fără vreo referire la raporturile fundamentale.
Posesorul legitim al cec-ului îşi exercită dreptul şi emitentul titlului execută obligaţia în temeiul titlului, iar nu in baza raportului juridic care a ocazionat emiterea titlului.
Acest caracter special al cec-ului face ca posibilităţile de apărare ale debitorului să fie mai limitate decât în dreptul comun.
Potrivit dispoziţiilor art. 55 din Legea nr. 58/1934, în procesele pornite pe cale de opoziţie la somaţia de executare, debitorul nu va putea opune posesorului decât excepţiunile de nulitate a titlului in baza art. 2 din acelaşi act normativ, precum şi cele care nu sunt opuse de art. 23.
Contestatoarea a invocat, prin opoziţia la executare formulată, atât nulitatea cec-ului în baza face executarea silită, cât şi nulitatea actelor de executare silită efectuate de executorul judecătoresc.
Cu privire la nulitatea cec-ului:
Poziţia contestatoarei cu privire la valabilitatea cec-ului emis de către aceasta este contradictorie.
Deşi prin acţiunea formulată contestatoarea debitoare contestă valabilitatea filei cec emise – invocând motive legate de valabilitatea formularului pe care a fost emis sau lipsa mandatului persoanei care l-a semnat în calitate de reprezentant al său -, cu ocazia concilierii directe din data de 15.04. 2009 – fila 50, 51 – se menţionează următoarele:
„ Debitorul se arată surprins de introducerea filelor cec în bancă, chiar dacă recunoaşte debitul menţionat şi chiar dacă nu contestă existenţa agrementului de plată.
În replică, creditorul arată că prima fila cec a fost introdusă în bancă înainte de iniţierea unei invitaţii la conciliere şi în acest sens debitorul recunoaşte că procedura a fost corectă şi conformă cu agrementul de plată încheiat între părţi”.
În ceea ce priveşte neregularităţile invocate de către contestatoare cu privire la fila cec emisă de aceasta, instanţa constată că acestea nu se datorează culpei intimatei, deoarece este vorba de un înscris emis de către contestatoare.
În aceste condiţii, potrivit principiului căruia nimeni nu-şi poate invoca propria culpă, instanţa a respins susţinerile contestatoarei referitoare la nulitatea cec-ului emis de aceasta.
În ceea ce priveşte cererea contestatoarei privind nulitatea actelor de executare silită, instanţa a apreciat-o ca inadmisibilă având în vedere că, pe calea opoziţiei la executare, nu pot fi supuse controlului judecătoresc criticile formulate la adresa executării silite înseşi. Pentru astfel de cereri partea are la dispoziţie procedura contestaţiei la executare.
Pentru toate aceste considerente, instanţa a respins opoziţia la executare formulată de către contestatoare.
Constatând culpa procesuală a contestatoarei, instanţa, în baza dispoziţiilor art. 274 din codul de procedură civilă, a dispus obligarea acesteia la plata sumei de 1.500 lei cu titlu de cheltuieli de judecată reprezentând onorariul avocaţial, conform chitanţei de la fila 201 din dosar.
Prin decizia nr. 1568/A/25.XI.2010, Tribunalul Braşov a respins ca nefondat apelul declarat de apelanta contestatoare S.C. Z S.R.L., împotriva Sentinţei civile nr. 8358/23.06.2010, pronunţată de Judecătoria Braşov, pe care o menţine.
A obligat apelanta contestatoare S.C. Z S.R.L. la plata către intimata S.C. S.A.S. la plata sumei de 2.025 cu titlu de cheltuieli de judecată.
Instanţa de apel a reţinut următoarele considerente:
În ceea ce priveşte primul motiv de apel invocat, respectiv nulitatea filei cec instanţa l-a respins pentru următoarele motive:
Astfel, potrivit art. 1 din Legea nr. 59/1934 cecul cuprinde denumirea de cec trecută în însuşi textul titlului şi exprimată în limba întrebuinţată pentru redactarea acestui titlu, ordinul necondiţionat de a plăti o anumită sumă de bani, numele celui care trebuie să plătească (tras), arătarea locului unde plata trebuie făcută, arătarea datei şi a locului emiterii şi semnătura celui care emite cecul (trăgătorul).
De asemenea potrivit art. 1 al. 1 din Circulara nr. 39/2008 a BNR, începând cu data de 8 decembrie 2008 se interzice emiterea de instrumente de plată de debit de tipul cecului, cambiei şi biletului la ordin, al căror format este reglementat de Normele tehnice ale Băncii Naţionale a României nr. 9/1994 privind cecul şi de Normele tehnice ale Băncii Naţionale a României nr. 10/1994 privind cambia şi biletul la ordin, conform art. a al. 2 din acelaşi act normativ, începând cu data de 8 decembrie 2008 instituţiile de credit nu vor mai accepta spre decontare instrumentele de plată de debit prevăzute la alin. (1), cu excepţia cazurilor în care beneficiarul sau plătitorul poate face dovada că aceste instrumente au fost emise în baza unor tranzacţii încheiate înainte de data de 8 decembrie 2008, iar potrivit art. 2 din Circulara nr. 39/2008 a BNR, Nerespectarea prevederilor prezentei circulare se sancţionează conform dispoziţiilor art. 57 din Legea nr. 312/2004 privind Statutul Băncii Naţionale a României.
În cauza de faţă, fila CEC a fost emisă în baza unor raporturi comerciale anterioare datei de 08.12.2008, iar fila CEC fusese emisă şi ea înainte de această dată.
Prin urmare la data emiterii filei CEC aceasta îndeplinea condiţiile legale şi nu i s-ar putea opune intimatei o neregularitate de formă apărută după data emiterii acestei file.
Mai mult decât atât, nerespectarea prevederilor Circularei nr. 39/2008 a BNR se sancţionează conform art. 57 din Legea nr. 312/2004, respectiv sancţiuni pecuniare şi nicidecum cu lipsa de valabilitate a filei CEC.
Prin urmare instanţa a reţinut că au fost respectate condiţiile de formă ale filei cec.
Nu poate fi reţinut nici motivul de apel referitor la faptul că fila cec nu poartă semnătura persoanei autorizate, deoarece la data emiterii filei CEC în alb (permisă de lege), reprezentantul legal al societăţii debitoare era d-nul H. P. I. şi nu d-nul P. D. R..
Oricum, chiar dacă ar fi fost o altă semnătură acest lucru nu poate fi imputat intimatei, iar apelanta nu poate invoca propria sa culpă.
Nu s-a putut reţine nici cel de al treilea motiv de recurs referitor la neregularităţile de executare, respectiv lipsa dresării protestului, întrucât potrivit art. 43 al. 2 din Legea nr. 59/1934, posesorul păstrează drepturile sale contra trăgătorului, cu toate că cecul nu a fost prezentat în timp util sau nu s-a făcut protestul ori constatarea echivalentă protestului.
Prin urmare, chiar dacă nu s-a dresat protestul intimata (posesoarea filei cec) păstrează toate drepturile în contra apelantei (trăgător).
Oricum, fila cec a fost prezentată la plată către bancă care a refuzat plata acesteia, refuzul consemnat fiind echivalent dresării protestului.
De asemenea instanţa reţine că au fost respectate şi celelalte dispoziţii legale privind executarea filei cec.
Instanţa a respins şi motivul de recurs referitor la faptul că a intervenit prescripţia dreptului de a cere executarea silită pentru motivele care vor fi arătate în continuare:
Astfel, potrivit art. 73 al. 1 din Legea nr. 59/1934, acţiunile de regres ale posesorului împotriva giranţilor, trăgătorului sau celorlalţi obligaţi, se prescriu prin 6 luni, socotite de la expirarea termenului de prezentare, iar conform art. 256 lit. f din Normele cadru nr. 7/1994 ale BNR, din momentul în care cecul a fost învestit cu formulă executorie, posesorul lui va putea proceda la îndeplinirea formalităţilor de executare, pe toată perioada de timp cât dreptul său nu a fost prescris, respectiv 6 luni calculate de la expirarea termenului de prezentare (normă orientativă).
De asemenea potrivit art. 13 lit. a din Decretul nr. 167/1958, cursul prescripţiei se suspendă cât timp cel împotriva căruia ea curge este împiedicat de un caz de forţă majoră să facă acte de întrerupere, iar conform art. 16 lit. a din acelaşi act normativ, prescripţia se întrerupe prin recunoaşterea dreptului a cărui acţiune se prescrie, făcută de cel în folosul căruia curge prescripţia.
În cauza de faţă fila cec a fost refuzată la plată la data de 06.03.2009, iar la data de 15.04.2009 a avut loc o conciliere între părţi prin care s-a recunoscut debitul, fiind întrerupt astfel cursul prescripţiei şi a început să curgă un nou termen de prescripţie de 6 luni.
Ulterior, la data de 25.08.2009 intimata a formulat cerere de investire cu formulă executorie a filei cec, care a fost investită doar la data de 07.10.2009 datorită protestului magistraţilor, fiind comunicată intimatei la data de 19.10.2009 care la data de 23.10.2009 a formulat cerere de executare.
Forţa majoră este un eveniment imprevizibil şi insurmontabil, o împrejurare externă, extraordinară şi invincibilă.
În cauza de faţă protestul magistraţilor care a avut loc în luna septembrie 2009 poate fi asimilat unei forţe majore întrucât intimata nu a avut posibilitatea investirii cu formulă executorie a filei cec în această perioadă.
Fără fila cec investită, intimata nu avea posibilitatea să ceară executarea silită, niciun judecătoresc neprimind o cerere de executare fără a exista un titlu executoriu.
Prin urmare, cu toate că intimata a fost diligentă şi a prezentat fila cec pentru investire cu formulă executorie cu mai mult de o lună înainte de expirarea termenului de prescripţie, aceasta nu a putut realiza acest lucru datorită unei împrejurări externe, extraordinare şi invincibile, respectiv protestul magistraţilor.
În aceste condiţii instanţa asimilează protestul magistraţilor cu o cauză de suspendare a cursului prescripţiei, suspendare care prelungeşte acest termen cu o lună, termenul împlinindu-se astfel la data de 15.11.2009.
Cum cererea de executare a filei cec a fost adresată executorului judecătoresc la data de 23.10.2009 înseamnă că a fost făcută înlăuntrul termenului de prescripţie.
Oricum art. 256 lit. f din Normele cadru nr. 7/1994 ale BNR este unul orientativ, art. 73 al. 1 din Legea nr. 59/1934 arătând că numai în privinţa acţiunilor în regres se aplică termenul de 6 luni nu şi în cazul celor care privesc executarea silită a filei cec.
Împotriva acestei hotărâri a declarat recurs apelanta S.C. Z S.R.L. pentru următoarele motive:
Potrivit principiului formalismului, nu poate fi avută în vedere o altă dată a emiterii unui instrument de plată decât cea menţionată pe fila cec ca dată a emiterii. În consecinţă, fila cec în cauză nu mai putea fi utilizată, formatul său necorespunzând condiţiilor legale în vigoare, astfel că în conformitate cu dispoziţiile pct. 260 din Normele-cadru ale BNR şi 7/1994, fila cec este nulă.
În legătură cu condiţiile de executare, sancţiunea pentru neefectuarea protestului este prevăzută expres în Normele-cadru, şi anume nulitatea actelor de executare.
Cu privire la celelalte condiţii de executare, se arată că în cauză nu a fost emisă o somaţie de executare în condiţiile art. 53 din Legea nr. 39/1954.
În ceea ce priveşte prescripţia dreptului de a cere executarea silită, cererea de executare a fost înregistrată la data de 23.10.2009, după împlinirea termenului de prescripţie. În legătură cu suspendarea curgerii termenului de prescripţie, se arată faptul că nu a fot obţinută investirea filei cec, mai repede de o lună pentru că a existat un protest al magistraţilor, nu se regăseşte ca motiv de suspendare printre cele enunţate în dispoziţia legală citată dat fiind că formularea cererii de investire şi soluţionarea acesteia nu constituie un act începător de executare, aşa încât prescripţia nu a fost suspendată, situaţie în care în mod greşit instanţa de apel a considerat că termenul de prescripţie s-ar fi împlinit doar la data de 15.11.2009.
Instanţa de apel a omis să analizeze criticile formulate cu privire la raporturile personale dintre posesorul şi debitorul cecului.
Analizând hotărârea atacată în limitele motivelor de recurs şi apărărilor formulate, Curtea reţine următoarele considerente:
În legătură cu nulitatea cecului, aşa cum a reţinut şi instanţa de apel, în cauza de faţă fila cec a fost emisă în baza unor raporturi comerciale anterioare datei de 08.12.2008, astfel că devine aplicabilă excepţia prevăzută de art. 1 alin. 1 din Circulara nr. 39/2008 a BNR ce se referă la acceptarea instrumentelor de plată cu formatul vechi pentru situaţiile în care instrumentele de plată au fost emise în baza unor tranzacţii încheiate înainte de data de 8.XII.2008.
De asemenea, nerespectarea prevederilor Circularei nr. 39/2008 a BNR se sancţionează conform art.57 din Legea nr. 312/2004, respectiv cu sancţiuni pecuniare şi nu cu lipsa de valabilitate a filei cec.
Instrumentele de plată au fost semnate de administratorul societăţii, la momentul predării filelor cec în alb, astfel că este îndeplinită şi condiţia reprezentării legale în persoana domnului H. P. I.
În ceea ce priveşte lipsa dresării protestului, potrivit art. 43 alin. 2 din Legea nr. 59/1934, posesorul păstrează drepturile sale contra trăgătorului, cu toate că cecul nu a fost prezentat în timp util sau nu s-a făcut protestul ori constatarea echivalentă a protestului. De altfel, prezentarea la plată şi refuzul băncii de a plăti reprezintă o constatare echivalentă a protestului în înţelesul legii precitate.
În ceea ce priveşte dreptul de a cere executarea silită, în speţă nu poate fi reţinută intervenţia prescripţiei, faţă de cauzele de întrerupere şi suspendare a cursului prescripţiei ce au intervenit. Astfel, procesul verbal de conciliere prin care s-a recunoscut debitul reprezintă o cauză de întrerupere ce a determinat curgerea unui nou termen de prescripţie şi, pe de altă parte, forţa majoră reprezentată de protestul magistraţilor constituie o cauză de suspendare care a determinat prelungirea termenului de prescripţie.
În ceea ce priveşte raporturile personale dintre părţi, întrucât părţile îşi exercită drepturile şi execută obligaţiile în temeiul titlului în sine şi nu în baza raportului juridic care a ocazionat emiterea titlului, criticile recurentei sub acest aspect scapă cenzurii instanţei faţă de limitele învestirii.
Pentru aceste motive, în baza art. 312 Cod procedură civilă, recursul va fi respins ca nefondat cu consecinţa menţinerii în totalitate a hotărârii atacate; în baza art. 274 Cod procedură civilă, partea căzută în pretenţii va fi obligată la plata cheltuielilor de judecată.
(Decizia nr. 157/R/15.03.2011 – G.Ş.)
