Obligaţia de a face. Principiul punerii in posesie pe vechiul amplasament. Fondul funciar


În motivare, reclamanta arată că prin succesiuni succesive o moşteneşte pe defuncta [ ]. Aceasta a adus în CAP o suprafaţă de 3,45 ha teren intravilan şi extravilan iar conform adeverinţei de proprietate eliberată de Comisia Locală Paşcani s-a reconstituit dreptul de proprietate pe numele moştenitorilor acesteia pentru întreaga suprafaţă de teren.

Din totalul suprafeţei reconstituite, comisia locală a realizat punerea în posesie doar pentru o suprafaţă de 1896 mp., diferenţa de teren fiind deţinută fără drept de alte persoane, cum ar [ ].

Cererea nu este motivată în drept.

Alăturat cererii de chemare în judecată, reclamanta a depus: certificat de moştenitor nr. 333/1990, certificat de moştenitor nr. 875/1991, certificat de moştenitor nr. 243/2000, copie a registrului agricol Paşcani, vol. I, fila 48, adeverinţa de proprietate nr. 6596/1991, proces verbal de punere în posesie nr. 10417/27.09.1995 pentru suprafaţa de 176 mp teren intravilan, proces verbal de punere în posesie nr. 10419/27.09.1995 pentru suprafaţa de 412 mp, proces verbal de punere în posesie nr.10420/27.09.1995 pentru suprafaţa de 1308 mp, raport de expertiză tehnică judiciară, proces verbal de punere în posesie eliberat pe numele pârâtului [ ], sentinţa civila nr. 379/2003, dec. civ. nr. 1288/2003 a Tribunalului Iaşi şi decizia civilă nr. 863/2004 a Curţii de Apel Iaşi.

Legal citată, pârâta Comisia locală Paşcani de fond funciar a formulat întâmpinare, prin care a invocat lipsa calităţii procesuale pasive a Primarului Municipiului Paşcani, lipsa calităţii procesuale active a reclamantei, inadmisibilitatea acţiunii pentru lipsa coparticipării procesuale active a tuturor moştenitorilor defunctei [ ]. Pe fondul cauzei, pârâta a solicitat respingerea acţiunii ca neîntemeiată, pe considerentul că întreaga suprafaţă de teren de 2,76 ha şi nu 3,45 ha cum din eroare s-a trecut în adeverinţa de proprietate este folosită de către moştenitori defunctei [ ]. Această suprafaţă de teren este strict individualizată şi materializată iar documentaţia pentru eliberare titlului de proprietate nu a fost întocmită, fiind blocată la cererea unuia dintre moştenitori, respectiv a numitului [ ].

S-au anexat întâmpinării copii ale următoarelor înscrisuri: regulamentul de aplicare Legea 18, art. 34, sent.civ. nr. 442/2003, decizia civilă nr. 231/2005, sent. civ. nr. 1118/2001, contract de vânzare-cumpărare, sent. civ. nr. 201/2004, sent. civ. nr. 2694/2003, adresa nr. 7612/2001, fişa suprafeţelor primite în posesie cu menţiunea blocată, cererea comoştenitorului [ ] de blocare a fişei şi a documentaţiei, extras după anexa 3 validată de Comisia judeţeană, adeverinţa tip de proprietate, decizia civilă nr. 7627/1995, adresa 697/1997.

La termenul din 10.03.2006 în dosarul cauzei s-a depus de către [ ] cererea de intervenţie în interes propriu prin care a solicitat să se constate că terenul în suprafaţă de 1352 mp aferent construcţiei casa de locuit situat în [ ], solicitat de reclamantă a fi menţionat în documentaţia titlului de proprietate este proprietatea sa.

În motivarea cererii, s-a arătat că prin sent. civ. nr. 2692 din 2003 s-a anulat hotărârea nr. 261 din 09.04.2003 a Comisiei Judeţene şi s-a stabilit dreptul de proprietate al acestuia pentru o suprafaţă de 1352 mp. La cerere s-a anexat sentinţa civilă nr. 2694 din 28.11.2003, adresa nr. 15312/27.09.2004, adresa nr. 657 din 23.01.1997, autorizaţie de construcţie nr. 85 din 17.04.1995, certificat de urbanism, plan de încadrare în zonă.

La termenul din 31.03.2006 instanţa a pus în discuţia contradictorie a părţilor admisibilitatea în principiu a cererii de intervenţie formulată de [ ] şi a dispus respingerea acesteia pe considerentul că acesta a invocat îndreptăţirea acestuia asupra terenului din str. ceferiştilor, iar reclamanta din prezenta cauză a solicitat punerea în posesie pentru un teren amplasat în [ ] .

De asemenea, la termenul din 28.04.2004, instanţa a pus în discuţia contradictorie a părţilor excepţiile invocate prin întâmpinare de pârâta Comisia Locală Paşcani de fond funciar, respectiv excepţia lipsei calităţii procesuale pasive a Primarului Mun. Paşcani, excepţia lipsei calităţii procesuale active a reclamantei şi excepţia inadmisibilităţii acţiunii pentru lipsa coparticipării procesuale active, excepţii ce au fost respinse pentru următoarele considerente: faţă de disp. art. 64 alin. 1 şi 2 din legea 18/1991 conform cărora în cazul în care Comisia locală refuza punerea în posesie, persoana nemulţumită poate face plângere, iar dacă instanţa admite plângerea, primarul va fi obligat să execute de îndată punerea în posesie, sub sancţiunea condamnării la daune cominatorii, instanţa a constatat ca neîntemeiată excepţia lipsei calităţii procesuale a Primarului mun. Paşcani.

Cu privire la excepţia lipsei calităţii procesuale active a reclamantei, instanţa a constatat că aceasta este neîntemeiată, reclamanta justificându-şi un interes şi calitate procesuală activă prin aceea că, prin succesiuni succesive o moşteneşte pe [ ], iar autorul său [ ]este înscris în adeverinţa nr. 6601/12.08.1991.

Cât priveşte excepţia inadmisibilităţii acţiunii pentru lipsa coparticipării procesuale active, instanţa a constatat că prezenta acţiune are caracterul unui act de conservare, act ce poate fi îndeplinit de oricare din comoştenitori, fără a avea nevoie de acordul celorlalţi moştenitori.

Având cuvântul la probe, reclamanta prin mandatar a solicitat proba cu înscrisuri, ataşarea dosarului 2197/2003 a dosarului notarial [ ] precum şi proba cu martorul [ ].

Analizând probele solicitate de reclamant, instanţa a admis proba cu înscrisuri şi a solicitat Comisiei Locale de fond funciar Paşcani procesele verbale de punere în posesie privind pe reclamanţi cu schiţele aferente precum şi relaţii privind despăgubirile ce au fost acordate cu privire la terenul în suprafaţă de 0,52 ha, despre care s-a susţinut că a fost trecut în anexa 39. De asemenea, instanţa a respins proba cu ataşarea dosarelor nr. 2197/2003 şi nr. 664/1995, precum şi proba cu martori ca nefiind utilă soluţionării cauzei.

Prin sentinţa civilă nr. 2070/24.11.2006 a Judecătoriei Paşcani a fost admisă în parte acţiunea formulată, instanţa a obligat pârâţii să pună în posesie reclamanta pentru suprafaţa de 2,5704 ha, din care 2,31 ha situaţi în extravilan Paşcani şi 2604 mp situaţi în intravilan Paşcani pe vechiul amplasament, a obligat Comisia Paşcani să întocmească documentaţia necesară eliberării titlului de proprietate pentru suprafaţa de 2,76 ha, respectiv anexele validate, planurile parcelare, procesele-verbale de punere în posesie şi schiţele terenurilor, documentaţie pe care să o înainteze Comisiei judeţene de fond funciar Iaşi, a obligat Primarul mun. Paşcani la plata de daune cominatorii în cuantum de 20 lei pentru fiecare zi întârziere, în cazul neexecutării obligaţiilor decurgând din prezenta sentinţă, de la data rămânerii irevocabile a hotărârii şi până la data executării efective a obligaţiilor şi a respins cererea reclamantei de obligare a pârâţilor la plata cheltuielilor de judecată ca neîntemeiată.

Împotriva acestei sentinţe au declarat recurs reclamanta, pârâţii, precum şi

[ ].

Prin decizia civilă nr. 793/02.05.2007 a Tribunalului Iaşi a admis recursurile formulate, a casat hotărârea atacată şi a trimis cauza spre rejudecare.

Totodată, tribunalul a stabilit că prima instanţă, cu ocazia rejudecării, va stabili pe bază de probe dacă amplasamentul intravilan pretins expres de reclamantă corespunde vechiului amplasament al proprietăţii autoarei după care s-a reconstituit dreptul şi este liber, în sensul că nu este deţinut de terţe persoane cu acte de reconstituire necontestate şi poate forma obiectul operaţiunii fizice de punere efectivă în posesie.

În rejudecare cauza a fost înregistrată pe rolul Judecătoriei Paşcani sub nr. 4268/866 din 2.11.2007.

La termenul din 30.11.2007 instanţa a încuviinţat probele solicitate de reclamantă prin mandatar, respectiv proba cu înscrisuri, expertiză topografică şi relaţii la Comisia locală Paşcani.

La termenul din 11.01.2008 a fost admisă în principiu cererea de intervenţie în interes propriu formulată de [ ].

La termenul din 01.02.2008 instanţa a încuviinţat reclamantei şi proba cu interogatoriul intervenientului.

În cauză a fost efectuată o expertiză topo de către expertul Manolache Sandu (f. 174-186 vol.I).

Analizând actele şi lucrările dosarului prin prisma dispoziţiilor legale aplicabile, instanţa reţine următoarele:

Reclamantei, în calitate de moştenitore a defunctului [ ], i s-a reconstituit alături de [ ]dreptul de proprietate pentru o suprafaţă de 2,76 ha teren, părţile figurând înscrise în anexa 3 cu această suprafaţă, din care 0,45 ha situate în intravilan Paşcani şi 2,31 ha situate în extravilan. La stabilirea suprafeţei de teren pentru care s-a reconstituit dreptul de proprietate atât reclamantei, cât şi celorlalţi moştenitori, instanţa a avut în vedere adeverinţa nr. 6601 din 12.08.1991 purtând menţiunea „conformă cu originalul” (fila 72 dosar nr. 545/2006), adeverinţa depusă de reclamantă neavând o asemenea menţiune, precum şi anexa cu validarea propunerilor comisiei locale.

În anul 1995 Comisia locală Paşcani a trecut la punerea parţială în posesie a persoanelor îndreptăţite, întocmind în acest scop trei procese-verbale de punere în posesie, respectiv nr. 10417/27.09.1995 pentru o suprafaţă de 176 mp situată în tarlaua 39,, nr. 10419/27.09.1995 pentru o suprafaţă de412 mp teren situat în T.39 şi 10420/27.09.1995 pentru o suprafaţă de 1308 mp teren situat în T.39.

Conform dispoziţiilor legale aplicabile la data punerii în posesie, respectiv art. 37 din Regulamentul din 27.02.1991 de punere în aplicare a Legii 18/1991, punerea în posesie se realiza prin marcarea în teren a suprafeţelor cuvenite, potrivit planului de parcelare, după încunoştinţarea în scris cu confirmare de primire a persoanelor cărora li s-a reconstituit dreptul de proprietate. Aceste aspecte trebuiau consemnate de preşedintele comisiei într-un tabel de luare în primire a terenului, tabel care trebui că conţină şi menţiuni cu privire la delimitarea parcelară a suprafeţelor.

Alineatul 8 al art. 37 din actul normativ menţionat prevedea că prin completarea tabelului menţionat, persoanele îndreptăţite sunt considerate că au fost puse în posesie.

În cauza de faţă s-au depus la dosar cele trei procese-verbale de punere în posesie pentru o suprafaţă totală de 1896 mp situată în tarlaua 39, fără ca acestea să fie însoţite în schiţele aferente terenurilor.

În ceea ce priveşte excepţia lipsei calităţii procesuale pasive a primarului mun. Paşcani, invocată de pârâţi prin întâmpinare, instanţa constată că aceasta este neîntemeiată, urmând a fi respinsă.

Astfel, calitatea procesuală pasivă a pârâtului Primarul mun. Paşcani rezultă din dispoziţiile art. 64 din Legea 18/1991, potrivit cărora, dacă instanţa admite plângerea formulată de persoana nemulţumită împotriva refuzului comisiei locale de punere efectivă în posesie, primarul va fi obligat să execute de îndată punerea efectivă în posesie, sub sancţiunea condamnării la daune cominatorii pentru fiecare zi de întârziere.

Şi excepţia lipsei calităţii procesuale active a reclamantei este neîntemeiată, urmând a fi respinsă motivat de faptul că reclamanta, prin succesiuni succesive, o moşteneşte pe [ ], iar autorul său , [ ], este înscris în adeverinţa 6601/12.08.1991, astfel că aceasta îşi justifică calitatea procesuală, iar pârâţii nu au probat în nici un fel că prin exercitarea acţiunii reclamanta ar fi săvârşit vreun abuz.

Pârâţii au mai invocat şi excepţia inadmisibilităţii acţiunii pentru lipsa coparticipării procesuale active a tuturor moştenitorilor lui [ ] Gh. Elena.

Instanţa constată că şi această excepţie este neîntemeiată, urmând a o respinge pentru următoarele considerente;

Împrejurarea că dreptul ce se valorifică este unul indiviz nu implică un litisconsorţiu necesar în latura activă, demersul reclamantei profitând tuturor coindivizarilor atâta timp cât se tinde spre finalizarea unei proceduri de dobândire a unui drept, procedură pe care legea o prevede în mod expres în toate etapele sale, iar pe de altă parte, dispoziţiile art. 34 al. 3-6 din Regulamentul de aplicare a Legii 18/1991 (invocate de pârâţi în motivarea excepţiei) se referă la obligativitatea participării tuturor coindivizarilor la operaţiunea de punere efectivă în posesie iar nu la introducerea unei acţiuni precum cea de faţă.

În plus, procedura de reconstituire a dreptului de proprietate asupra terenurilor este una eminamente administrativă, intervenţia instanţei realizându-se, la cererea celor interesaţi, doar în cazul existenţei unor disfuncţii, tocmai în scopul îndeplinirii acesteia de către autorităţile competente, cu stricta respectare a dispoziţiilor legale.

În speţă, împrejurarea că pârâţii ar fi obligaţi la îndeplinirea unor atribuţii legale la cererea unui coindivizar nu înseamnă o derogare de la normele care reglementează modul de efectuare a operaţiunilor, pe care pârâţii sunt datori să le respecte întocmai.

În concluzie, prezenta acţiunea are caracterul unui act de conservare, act ce poate fi îndeplinit de oricare dintre comoştenitori, fără a avea nevoie de acordul celorlalţi.

Pe fondul cauzei, pentru diferenţa de 2,5704 ha teren (pentru 1896 mp existând 3 procese-verbale de punere în posesie, aşa cum s-a menţionat anterior), din care 2,31 ha situată în extravilan şi 2604 mp situată în intravilan, pârâta Comisia locală Paşcani a invocat împrejurarea că nu s-a putut realiza punerea în posesie deoarece unul dintre comoştenitori, respectiv [ ], a solicitat la data de 15.12.1999 blocarea fişei întocmite în vederea eliberării titlului de proprietate.

O astfel de apărare nu poate fi primită de către instanţă, aceasta neavând nici un suport legal. În materia dreptului funciar nu a existat niciodată şi nu există nici în prezent o instituţie a „blocării” punerii în posesie, indiferent care ar fi motivele de fapt ale unei astfel de blocări.

Astfel, odată ce unor persoane li s-a reconstituit dreptul de proprietate pentru o suprafaţă de teren, obligaţia de a le pune în posesie şi a întocmi schiţele şi fişa aferentă cu suprafeţele puse în posesie revine în sarcina exclusivă a Comisiei locale de fond funciar (conform dispoziţiilor art. 5 lit. i din HG 890/2005).

Prin urmare, instanţa apreciază că există o culpă din partea Comisiei Paşcani pentru neîndeplinirea atribuţiilor conferite prin lege, aceasta nereuşind să producă probe pertinente de natură a o exonera de răspundere.

Prin raportul de expertiză întocmit în cauză (f. 171-186 dosar 4268/866/2007 vol.I) expertul Manolache Sandu a identificat vechiul amplasament al suprafeţei de 0,45 ha teren intravilan proprietatea autoarei [ ] şi a stabilit că acesta nu este liber, fiind ocupat după cum urmează: [ ] (conform sentinţei civile 2694/2003 şi contract de vânzare-cumpărare nr. 664/1975), [ ] (titlul de proprietate pentru 1000 mp), [ ] (decizia 96/1990 a Primăriei Paşcani) şi moştenitorii [ ] (anexele cu suprafeţele validate).

Cu privire la aceste menţiuni făcute de către expert, instanţa reţine următoarele:

Conform expertului, intervenientul [ ]deţine în fapt suprafaţa de 2236 mp, care include cei 1352 mp ce au făcut obiectul sentinţei civile 2694/2003 a Judecătoriei Paşcani. Prin urmare, suprafaţa de 911 mp deţinută în fapt de intervenient la locul în litigiu (respectiv diferenţa între 2263 mp şi 1352 mp) este liberă din punct de vedere juridic, intervenientul neavând vreo justificare pentru a deţine această suprafaţă.

Expertul mai menţionează că la locul în litigiu 1013 mp sunt deţinuţi de [ ] care deţine titlu de proprietate pentru 1000 mp.

Este real faptul că iniţial [ ]a obţinut reconstituirea dreptului de proprietate pentru 1000 mp, posedând titlul de proprietate nr. 178223/17.06.1996 (fila 65 dosar 545/866/2006-Tribunal), însă prin decizia civilă nr. 164/29.01.2008 a Tribunalului Iaşi (filele 115-119 dosar 4268/866/2007 vol.I) s-a constatat nulitatea absolută parţială a acestui titlu pentru suprafaţa de 850 mp).

În consecinţă, în prezent, familia [ ] justifică posesia pentru 150mp, diferenţa de 863 mp (până la 1013 mp cât deţine în fapt) fiind liberă din punct de vedere juridic.

Conform menţiunilor expertului şi numitul [ ] deţine la locul în litigiu suprafaţa de 839,57 mp în baza deciziei nr. 96/1990 a Primăriei Paşcani.

Prin această decizie lui [ ] i-a fost atribuită în folosinţă pe durata de existenţă a construcţiilor suprafaţa de 882 mp teren proprietate de stat.

Prin sentinţa civilă nr. 1944/2006 a Judecătoriei Paşcani s-a respins ca inadmisibil capătul de cerere privind constatarea dreptului de proprietate al lui [ ] asupra suprafeţei de 882 mp teren (această dispoziţie a sentinţei a fost menţinută prin decizia nr. 1047/31.05.2007 a Tribunalului Iaşi).

Prin decizia 139/1990 a Primăriei Paşcani a fost revocată decizia nr. 96/1990 a Primăriei Paşcani. Prin decizia 719 a Prefecturii Iaşi se anulează decizia 139 şi se menţine decizia 96. Prin decizia 754 a Prefecturii Iaşi se revocă prevederile deciziei 719 şi se menţine decizia 139 (astfel că decizia 96/1990 a fost revocată (filele 100 – 102 dosar vol.I).

Prin sentinţa civilă nr. 201/29.01.2004 a Judecătoriei Paşcani (f. 60-64-dosar 545/2006) s-a constatat nulitatea absolută a deciziei nr. 754 a Prefecturii Iaşi.

Prin sentinţa civilă nr. 1118/22.03.2001 s-a respins capătul de cerere prin care numitul [ ]solicită să se constate că [ ] i-a vândut suprafaţa de 896 mp teren la locul în litigiu.

Prin decizia nr. 2348/2001 Tribunalul Iaşi a schimbat în tot sentinţa menţionată, iar Curtea de Apel Iaşi, prin decizia nr. 487/2002 a trimis cauza spre rejudecare la tribunal. În rejudecare s-a schimbat în parte sentinţa 1118/2001, fiind respinsă cererea privind constatarea vânzării suprafeţei de 1000 mp la locul în litigiu (filele 58-60-dosar-vol.I).

Prin urmare, în prezent, situaţia suprafeţei de 0,45 ha se prezintă astfel: 150 mp sunt deţinuţi în mod legal de familia [ ] în baza titlului de proprietate 178223/1996 (pentru suprafaţa de 850 mp fiind constatată nulitatea absolută a acestuia), suprafaţa de 1352 mp este deţinută de [ ] în baza sentinţei 2964/2003), iar pentru suprafaţa de 1896 mp s-au emis trei procese-verbale de punere în posesie moştenitorilor lui [ ].

Faţă de considerentele expuse, instanţa va admite în parte acţiunea reclamantei şi va obliga pe pârâţi, să pună în posesie pe reclamantă cu suprafaţa de 2,4202 ha teren din care 2,31 ha în extravilan şi 1102 mp situaţi în intravilan, pe vechiul amplasament (1102 mp rezultând în urma scăderii din totalul de 4500 mp a suprafeţelor de 150 mp, 1352 mp şi 1896 mp).

Instanţa consideră întemeiat şi capătul de cerere având ca obiect întocmirea de către Comisia locală şi înaintarea către Comisia judeţeană Iaşi a documentaţiei pentru suprafaţa de 2,6098 ha în vederea eliberării titlului de proprietate (2,4202 ha plus 1896 mp) pentru următoarele considerente:

Conform art. 36 din Regulamentul din 04.08.2005 privind procedura de constituire, atribuţiile şi funcţionarea Comisiilor pentru stabilirea dreptului de proprietate privată asupra terenurilor, pe baza documentaţiei înaintate de Comisiile locale, care cuprinde anexele validate, planurile parcelare, procesele-verbale de punere în posesie şi schiţele terenurilor, Comisia judeţeană va emite titlurile de proprietate. Prin urmare, Comisia locală va întocmi documentaţia pentru întreaga suprafaţă de 2,6098 ha, chiar dacă la data întocmirii proceselor-verbale pentru suprafaţa de 1896 mp cu care reclamanta a fost pusă în posesie nu era obligatorie întocmirea schiţelor.

În baza art. 64 al. 2 din Legea 18/1991 instanţa va obliga Primarul municipiului Paşcani la plata de daune cominatorii în cuantum de 20 lei pentru fiecare zi de întârziere în cazul neexecutării obligaţiilor decurgând din prezenta sentinţă de la data rămânerii irevocabile a hotărârii şi până la data executării efective a obligaţiilor.

Având în vedere faptul că prin sentinţa civilă 2694/2003 a Judecătoriei Paşcani (f.151-152 dosar vol.I) s-a constatat dreptul de proprietate al intervenientului [ ] asupra suprafeţei de 1352 mp teren aferent construcţiei cumpărate, situat în intravilanul mun. Paşcani, precum şi faptul că expertul a identificat amplasamentul acestui teren ca fiind la locul în litigiu, instanţa constată că cererea de intervenţie este întemeiată, urmând a fi admisă şi a se constata că terenul în suprafaţă de 1352 mp aferent construcţiei casă de locuit, situat în intravilanul municipiului Paşcani este proprietatea intervenientului [ ].