JUDECĂTORIA GURAHONŢ Operator 3078/2868
JUDEŢUL ARAD
DOSAR NR.(…)
SENTINŢA CIVILĂ NR. (…)
Şedinţa publică din data de (…)
Judecător : (…)
Grefier : (…)
S-a luat în pronunţare acţiunea civilă înaintată de reclamantul D.F. contra pârâţilor H.G. şi B.L.A. pentru acţiune în constatare drept de proprietate şi obligaţia de a face .
La apelul nominal nu s-a prezentat nimeni.
Procedura de citare legal îndeplinită.
Acţiunea legal timbrată cu suma de 29 lei RON si timbru judiciar in valoare de 0,60 lei RON .
S-a făcut referatul cauzei de către grefier, după care se constată că dezbaterea cauzei în fond a avut loc în şedinţa publică din data de (…) când părţile, prin reprezentanţi, au pus concluzii pe fond şi când s-a amânat pronunţarea cauzei pentru termenul de astăzi în vederea depunerii de concluzii scrise.
Se constată că prin biroul de registratură al instanţei partea reclamantă a depus la dosar concluzii scrise, precum şi chitanţa de plată a diferenţei de onorariu expert în sumă de 500 lei RON .
Pe marginea probelor de la dosar , a concluziilor orale şi scrise puse de părţi, instanţa a trecut la judecată .
J U D E C A T A
Constată că prin cererea de chemare în judecată, înregistrată la aceasta instanţă la data de 23 septembrie 2008 , timbrată legal cu suma de 29 lei RON şi timbru judiciar în valoare de 0,60 lei RON , reclamantul D.F domiciliată în (…) a solicitat în contradictoriu cu pârâtul H.G. domiciliat (…), ca prin sentinţa judecătorească să fie obligat pârâtul să ridice acoperişul terasei montate pe gardul reclamantului, să-şi construiască şanţuri de scurgere a apei pluviale între proprietăţile părţilor; să se constate că reclamantul este proprietarul gardului de fier forjat ce desparte proprietăţile părţilor ; să se încuviinţeze ca reclamantul, pe cheltuiala sa , să înalţe zidul pe care este montat gardul ce desparte proprietăţile părţilor şi cu cheltuieli de judecată.
În motivarea cererii reclamantul a arătat că părţile sunt proprietarii a două imobile vecine, între imobile fiind edificat, cu contribuţia reclamantului, un gard de fier forjat. Pârâtul a amenajat curtea proprietăţii sale betonând şi acoperind suprafaţa acesteia, lucrare ce l-a prejudiciat pe reclamant întrucât apele pluviale din curtea pârâtului se scurg pe proprietatea reclamantului inundându-i pivniţa şi grădina deoarece betonarea curţii pârâtului s-a ridicat în partea din spate a acesteia până la nivelul zidului pe care este montat gardul dintre proprietăţi. Reclamantul a arătat că pârâtul nu a prevăzut la marginea suprafeţei betonate nici un şanţ de scurgere a apei, iar terasa betonată şi copertina ce o acoperă au o înclinare de scurgere spre proprietatea reclamantului. A arătat că montarea copertinei chiar pe gardul ce desparte proprietăţile, situat la 50 cm de zidul casei, sub streaşina acesteia îl împiedică pe reclamant să execute orice lucrări de reparaţii sau întreţinere pe proprietatea sa (să înlocuiască o ţiglă spartă pe acoperiş, să cureţe burlanele), fapt ce constituie o restrângere abuzivă a atributelor dreptului de proprietate al reclamantului. Reclamantul a arătat că a fost nevoit să promoveze acţiunea deoarece pârâtul refuză rezolvarea amiabilă a litigiului şi a susţinut că, odată cu casa, a cumpărat şi gardul dintre proprietăţi , gard edificat pe cheltuiala reclamantului. A solicitat încuviinţarea înălţării gardului pentru ca apele de pe terasa pârâţilor să nu se scurgă pe proprietatea reclamantului, pârâtul împiedicându-l să execute lucrarea susţinând că gardul îi aparţine.
Cererea a fost motivată în drept pe prev. art. 998-999 Cod civil.
La interogatoriul luat în şedinţa publică din data de 21.10.2008 ( f 10) , pârâtul a susţinut că nu este proprietarul imobilului din litigiu şi a indicat adevăraţii , fiica sa B.L. şi ginerele B.F.
Prin precizarea de acţiune de la f 18, reclamantul a solicitat introducerea în cauză în calitate de pârâtă a numitei B. L.A. născută H. domiciliată în (…)
În motivarea precizării a arătat că pârâta este proprietară tabulară a imobilului vecin înscris în CF nr.(…), nr. top. (…) imobil pe care au fost edificate construcţiile ce prejudiciază imobilul proprietatea reclamantului şi din acest motiv a solicitat introducerea în cauză a acestei pârâte. În ceea ce-l priveşte pe pârâtul H. G a apreciat că şi acesta are calitate procesuală pasivă, fiind autorul lucrărilor a căror desfiinţare se solicită.
Precizarea de acţiune nu a fost motivată în drept.
Prin întimpinarea de la f 23 pârâta B.L.A. a solicitat respingerea acţiunii reclamantului ca neîntemeiată şi nedovedită şi să fie obligat reclamantul la plata cheltuielilor de judecată ocazionate cu purtarea prezentului proces , la plata despăgubirilor morale în sumă de 5.000 lei , la plata cheltuielilor de deplasare şi a zilelor pierdute în sumă de 100 lei /zi.
În motivarea întâmpinării pârâta a arătat că proprietatea din strada (…) , nr. (…) îi aparţine, în casă nu locuieşte nimeni deoarece este în construcţie. A arătat că grădina, casa , curtea şi gardul din fier forjat le-a cumpărat în anul 2004 gardul fiind construit de vechii proprietari şi pe terenul acestora. A arătat că în podul casei se mai găsesc panouri de acelaşi model de gard, fapt ce întăreşte susţinerea că gardul a aparţinut vechilor proprietari. Pârâta a arătat că acelaşi model de gard se găseşte montat tot pe proprietatea sa şi se găseşte montat de la gardul ce desparte proprietăţile părţilor şi până la anexele casei proprietatea pârâtei. Gardul care desparte proprietăţile părţilor are în prezent înălţimea de 1 metru , dar pentru a-şi apăra proprietatea de diverşi intruşi a considerat că trebuie înălţat chiar până la 2 metri. Terasa se întinde deasupra curţii proprietăţii pârâtei şi nu are acoperiş întrucât este o pergolă pentru susţinerea viţei de vie , nu este terasă împotriva ploilor şi nici umbrar împotriva soarelui şi are stâlpi de fier montaţi în curtea pârâtei lângă gardul din fier fără să depăşească gardul hotar . Pârâta a arătat că pergola pentru vie are panta înclinată spre anexele proprietatea pârâtei , nu este acoperită, apa din cer căzând pe pământ printre sârmele pergolei care sunt montate în aşa fel încât să permită trecerea unei persoane, respectiv reclamantul pentru a-şi curăţa burlanele. Betonarea curţii a fost făcută cu scurgerea dinspre stradă spre garaj după panta dealului pe care se află construită casa, iar apa este colectată într-un canal direcţionat pe sub garajul proprietatea pârâtei în grădină. Pârâta a considerat că nu l-a prejudiciat pe reclamant dimpotrivă i-a întărit burlanul care se sprijinea pe sârme, pietricele şi bucăţele de ţiglă . În concluzi, a solicitat respingerea acţiunii reclamantului ca nedovedită, nefondată şi neîntemeiată, obligarea acestuia la plata sumei de 5.000 lei cu titlu de despăgubiri pentru hărţuire , insulte şi injurii . A solicitat strămutarea cauzei la Judecătoria (…) deoarece are în întreţinere un copil nou-născut .
Întâmpinarea nu a fost motivată în drept.
Întâmpinarea nu a fost motivată în drept.
Prin întâmpinările de la f 33-35,112-113, 120-121, pârâtul H. G. a solicitat respingerea acţiunii reclamantului ca neîntemeiată şi nedovedită şi obligarea reclamantului la plata cheltuielilor de judecată.
În motivarea întâmpinării, pârâtul a arătat că proprietarul casei din strada (…) , nr. (…) nu a construit nici o terasă sau copertină. A arătat că a construit o pergolă pentru viţa de vie de lângă casă , cum are de altfel şi reclamantul, iar apa din precipitaţii curge în mod natural pe pământ. Curtea a fost betonată sub formă de „V”, iar apa se adună pe mijlocul curţii şi curge în grădina casei proprietatea sa la o distanţă de 2,4 metri de gardul hotar şi nicidecum pe proprietatea reclamantului .Apele pluviale pe proprietatea reclamantului provin din scurgerea burlanelor proprietatea reclamantului care nu au şanţuri de scurgere, iar datorită faptului că reclamantul depozitează lemne în faţa casei blochează scurgerea apei pe şanţul pluvial. Prin construirea pergolei pentru viţa de vie de lângă casă , reclamantul poate să-şi execute orice reparaţii întrucât fierul din pergolă este rar şi permite trecerea unui om printre barele de fier. Pergola se sprijină pe stâlpii ei, este construită numai pe proprietatea soţilor B. şi nu încalcă proprietatea reclamantului. Pârâtul a solicitat audierea în calitate de martori a foştilor proprietari care cunosc situaţia imobilelor şi efectuarea unei expertize pentru reglementarea situaţiei. A arătat că reclamantul doreşte mutarea gardului pentru a-şi mări proprietatea.
Prin întâmpinarea de la f 92, pârâta B.L. a invocat excepţia lipsei calităţii procesuale pasive a pârâtului H.G., acesta nefiind proprietarul imobilului şi implicit a gardului la care se face referire în acţiune. A arătat că gardul din litigiu este proprietatea sa , acest gard existând în momentul în care a cumpărat imobilul, iar pe parcursul timpului a efectuat reparaţii la acest gard. În ceea ce priveşte scurgerea apei a arătat că aceasta nu curge spre curtea proprietatea reclamantului , din contră apa se scurge dinspre casa reclamantului spre curtea proprietatea pârâtei. Cu privire la înălţarea bordurii pârâta a arătat că reclamantul s-a opus, ea fiind de acord. A arătat că nu a sudat terasa de gardul de fier forjat, în realitate pergola a fost sudată pe nişte ţevi amplasate paralel în imediata apropiere a gardului. Sudarea pergolei este imposibilă deoarece modelul nu permite acest lucru , el fiind construit din nişte tije subţiri care se termină printr-o săgeată cu vârf ascuţit. În concluzii a solicitat respingerea acţiunii reclamantului.
Întâmpinarea a fost motivată în drept pe prev. art.115-117 Cod procedura civilă.
În vederea soluţionării cauzei s-au depus la dosar : (…)
Din coroborarea probelor administrate, instanţa reţine în fapt următoarele :
Proprietară tabulară asupra imobilului înscris în CF nr. (…), nr. top. (…) teren de construcţie cu casa nr. (…) în strada (…) în suprafaţă de 400 mp figurează ca fiind H.L.A. div. în cotă de 1/1 părţi pe titlu de cumpărare ( extras de cf f 15).
Proprietari tabulari asupra imobilului înscris în CF nr. (…), nr. top. (…) casa nr. (…) în strada (…) , teren de construcţie în suprafaţă de 433 mp, figurează ca fiind D.F. în cotă de 1/2 părţi sistare comunitate bunuri, D.A. în cotă de ? părţi pe titlu de şi D.F. cu titlu de interdicţie de înstrăinare şi grevare ( extras de cf f 101).
Cele două proprietăţi se învecinează, imobilul fiind dobândit de pârâtă prin cumpărare,în baza contractului autentic nr. 1655/19 decembrie 2003 încheiat la Biroul Notarului Public (…)( f 13 -14).
Cu privire la excepţia lipsei calităţii procesuale pasive ridicată de pârâtul H.G. la interogatorul luat în şedinţa publică din (…) şi de pârâta B.L.A. prin întâmpinarea de la f 92 , instanţa va constata că excepţia este întemeiată şi legală, pârâtul nu justifică un interes în cauză, imobilul aparţine fiicei sale pârâta B.L., motiv pentru care în baza prev. art. 41-43 Cod procedură civilă urmează a admite cererea şi a constata lipsa calităţii procesuale pasive a acestuia.
În acţiunea introductivă reclamantul a solicitat să i se recunoască dreptul de proprietate asupra gardului din fier forjat ce desparte cele două proprietăţi învecinate , iar în al doilea rând, a solicitat ca partea pârâtă să ridice acoperişul terasei montate pe gardul proprietatea reclamantului, să-şi construiască şanţul de scurgere a apei pluviale , iar în caz de refuz, să fie îndrituit reclamantul să înalţe zidul pe care este montat gardul, pe cheltuiala sa.
Cu privire la dreptul de proprietate asupra gardului despărţitor, instanţa reţine din declaraţiile martorilor următoarea stare de fapt:
Martora I.I. declară că reclamantul a fost constructor de case. Când martora i-a cerut reclamantului să îi execute o lucrare de construcţie, reclamantul a motivat că nu poate efectua lucrarea în acea zi pentru că trebuie „să finalizeze gardul dintre proprietatea reclamantului şi a vecinului său, din spatele casei”. Martora l-a surprins pe reclamant în timp ce lucra la gard împreună cu ginerele său şi a constatat că gardul era cu fundaţie din piatră şi ciment, panourile erau din fier forjat, iar gardul era amplasat la distanţă la circa 1 metru de casa reclamantului şi în lungime de 18-20 metri, de la stradă pe lungimea proprietăţii. Ginerele reclamantului efectua lucrarea de sudură a panourilor din fier forjat. După promovarea acţiunii, martora a fost la domiciliul reclamantului , ocazie cu care a constatat că pe proprietatea pârâtei s-a ridicat o terasă, iar ţevile de susţinere ale terasei au fost sudate pe panourile de gard construit de reclamant . Martora susţine că reclamantul nu mai poate să efectueze lucrările de reparaţii la imobilul proprietatea sa, ţevile sunt sudate pe gard, iar spaţiul dintre casa reclamantului şi gard nu permite montarea unei scări pentru efectuarea lucrărilor de reparaţii. Martora a înţeles că reclamantul ar fi construit gardul în calitate de proprietar.
Martorul P.P. a efectuat în anii 2007-2008 lucrări la imobilul proprietatea pârâtei . În concret , martorul a montat o terasă şi ţevi de susţinere pentru viţa de vie, ţevile fiind sudate pe stâlpii de la gardul ce desparte cele două proprietăţi. Martorul susţine că apa pluvială nu se scurge de pe terasă pe proprietatea reclamantului deoarece există burlane la acoperişul terasei, acestea fiind montate sub burlanele de la casa proprietatea reclamantului. Martorul a declarat că nu cunoaşte cine a construit gardul, iar pergola nu depăşeşte limita proprietăţii înspre reclamant. Stâlpii de la pergolă nu sunt sudaţi pe gard, iar bordura gardului nu a fost distrusă cu ocazia montării terasei şi a pergolei. Martorul susţine că apa de ploaie de pe terasă nu se scurge înspre proprietatea reclamantului, ci este direcţionată înspre gradina proprietatea pârâtului,la o distanţă de circa 2 metri de gardul părţii reclamante. Reclamantul nu este împiedicat în operaţiunea de curăţire a burlanelor montate la imobilul său. Distanţa dintre gardul despărţitor şi casa reclamantului este de 40 cm sau 60 cm şi la această distanţă sunt montaţi şi stâlpii pergolei.
În urma conflictului apărut între părţi, martorul P.F.A a fost delegat din partea Primăriei (…) să constate starea de lucruri din teren. În vara anului 2008 , martorului s-a deplasat la domiciliul părţilor, ocazie cu care a constatat că pe gardul despărţitor , din loc în loc, au fost sudate ţevi de susţinere a pergolei de la viţa de vie, sudura fiind făcută înspre proprietatea pârâţilor. În urma montării stâlpilor, spaţiul s-a restrâns , iar accesul unei persoane între casa reclamantului şi gard este destul de dificil, cea mai mică distanţă fiind de 35 cm. Cu privire la rezolvarea diferendului, martorul a propus ca în spaţiul cel mai restrâns , lucrarea să aibă forma unui arc de cerc pentru a permite accesul proprietarului la efectuarea lucrărilor. Martorul a declarat că nu cunoaşte cine este proprietarul gardului , iar bordura gardului nu a fost distrusă. Apa pluvială este colectată într-o rigolă amplasată înspre proprietatea pârâtei şi nu afectează proprietatea reclamantului.
Martora T.R. este fosta proprietară a imobilului înstrăinat în anul 2003 către pârâtă. Martora susţine că gardul despărţitor a fost construit de tatăl său , gardul reprezentând limita de demarcaţie dintre cele două proprietăţi. Între reclamant şi foştii proprietari ai imobilului nu au fost divergenţe privind dreptul de proprietate asupra gardului. Două panouri din gard au rămas în podul imobilului cumpărat de pârâtă, acestea fiind confecţionate în plus. În acest sens este şi depoziţia martorei P.A. care susţine că gardul a fost construit de părinţii săi, fără să poată preciza anul . Gardul delimitează cele două proprietăţi, a fost vândut odată cu imobilul către pârâtă, iar în timpul vieţii părinţilor săi, între aceştia şi reclamant nu au fost nici un fel de divergenţe, relaţiile de vecinătate fiind foarte bune.
Declaraţia martorei D.A. nu clarifică dreptul de proprietate asupra gardului despărţitor, aceasta relevând aspecte nesemnificative.
Instanţa analizând declaraţiile martorilor în ceea ce priveşte dovedirea dreptului de proprietate asupra gardului despărţitor, găseşte că declaraţia martorei I.I.este singulară, nefiind coroborată cu restul probelor testimoniale. Dacă martorele T.R. şi P.A. susţin că acel gard a fost construit de către părinţii lor, martorii P.P şi P.F. declară că nu cunosc cine este constructorul/proprietarul gardului.
Participarea reclamantului şi a ginerelui său la efectuarea lucrărilor poate fi interpretată şi sub forma executării unei manopere pentru altul şi nu, neapărat, în virtutea dreptului de proprietar.
În conformitate cu prev. art. 129 alin. 2 Cod procedură civilă, la termenul de judecată din data de (…), instanţa a pus în discuţia părţilor dacă deţin înscrisuri cu care să dovedească proprietatea asupra gardului sau dacă înţeleg, în completarea probaţiunii, să propună noi probe testimoniale ( încheiere de şedinţă f 131).
Reprezentanţii părţilor au declarat că nu deţin înscrisuri , iar în privinţa probei testimoniale , completarea cererii s-a făcut fără însă să releve alte aspecte de natură să ducă la schimbarea convingerii instanţei ( a se vedea depoziţia martorei D.A).
Pentru aceste considerente, în baza prev. art. 1169 Cod civil, instanţa va respinge capătul de cerere din acţiunea reclamantului privind constatarea dobândirii dreptului de proprietate asupra gardului despărţitor .
Cu privire la obligaţia de a face , instanţa va avea în vedere concluziile rapoartelor de expertiză, topografică şi în domeniul construcţii, precum şi declaraţiile martorilor.
Din concluziile raportului de expertiză tehnică topografică întocmit de expert judiciar L.V. ( f 189-194) , instanţa reţine că gardul despărţitor este edificat pe linia de hotar cadastrală şi nici una dintre părţi nu depăşeşte această limită. Apele pluviale şi meteorice sunt drenate spre imobilul proprietatea pârâtei, nu depăşesc bordura gardului şi sunt evacuate în grădina pârâtei printr-o conductă din P.V.C îngropată sub fundaţia garajului. În schiţa anexă, gardul despărţitor este evidenţiat pe aliniamentul cu punctele 7,1,2,3,12.
Partea reclamantă a formulat obiecţiuni. Instanţa examinând conţinutul acestora a constatat că nu au caracterul unor obiecţiuni, motiv pentru care a respins cererea(încheierea de şedinţă din 08 decembrie 2009).
Expert judiciar B.I a propus, în concluziile raportului de expertiză tehnică în domeniul construcţii (f 177-181), reglementarea diferendului prin stabilirea în sarcina părţilor a următoarelor obligaţii: curăţarea permanentă a jgheaburilor ; betonarea spaţiului dintre gard şi casa reclamantului şi realizarea unei scafe în dreptul pereţilor casei reclamantului pentru a împiedica pătrunderea apei pluviale la fundaţie şi dirijarea acesteia spre grădina reclamantului; înălţarea elevaţiei gardului existent spre pârâtă cu realizarea unei scafe , astfel încât, în cazul unei ploi torenţiale , apa să nu deverseze peste gard, ci să se scurgă la căminul realizat de către pârâtă în curte; curăţarea permanentă a şanţului din stradă, atât pe porţiunea reclamantului cât şi a pârâtei.
Părţile nu au formulat obiecţiuni la raportul de expertiză în domeniul construcţii, achiesând la concluziile expertului.
Instanţa analizând pretenţia reclamantului prin prisma probelor de la dosar şi dispoziţiile înscrise în art. 998-999 Cod civil, art. 1077 Cod civil, găseşte că cererea este întemeiată şi urmează a o admite în parte.
Reclamantul a făcut dovada că dreptul său de proprietate asupra imobilului din CF nr. (…) a fost îngrădit prin fapta proprietarului fondului învecinat. În urma acţiunii de montare a pergolei pentru susţinerea viţei de vie, precum şi a burlanelor pentru scurgerea apelor pluviale, burlane montate sub cele aparţinând imobilului proprietatea reclamantului, în caz de reţinere a impurităţilor există riscul ca burlanele să deverseze apa şi să producă igrasie la casa proprietatea reclamantului.
Pentru reglementarea situaţiei , instanţa va stabili în sarcina pârâtei obligaţia de a curăţa în permanenţă jgheaburile montate la pergolă, de a realiza o scafă în dreptul pereţilor casei proprietatea reclamantului în sensul dirijării apei pluviale spre grădina reclamantului; de a înălţa elevaţia gardului despărţitor prin realizarea unei scafe astfel ca, în caz de ploi torenţiale, apa să nu deverseze peste gard şi să se scurgă la căminul construit pe proprietatea pârâtei şi de a curăţa în permanenţă şanţul la stradă, pe porţiunea proprietăţii sale, iar în caz de refuz, va îndritui pe reclamant să efectueze lucrările pe cheltuiala pârâtei.
Cu privire la restul obligaţiilor( de curăţire permanentă a burlanelor de la imobilul proprietatea reclamantului şi de betonare a spaţiului dintre gard şi casa reclamantului), obligaţii stabilite în sarcina acestuia, în lipsa unei cereri reconvenţionale întemeiată pe prev. art. 119-120 Cod procedura civilă , instanţa nu va putea dispune.
Ca urmare a admiterii în parte a acţiunii, în baza prev. art. 276 Cod procedură civilă, instanţa va compensa între părţi cheltuielile de judecată constând în plata onorariilor avocaţiale la limita sumei de 500 lei RON.
Va constata că reclamantul a suportat costul expertizelor în sumă de 800 lei RON ( chitanţe f 146 şi f 206) şi plata taxei judiciare de timbru în sumă de 30 lei RON. Reclamantul s-a prezentat în faţa instanţei la 10 termene de judecată, iar pârâtul H.G. la 16 termene, costul unei deplasări ridicându-se la suma de 50 lei RON potrivit bonului depus la dosar la f 11.
Ca urmare a admiterii excepţiei lipsei calităţii procesuale pasive faţă de pârâtul H.G. , instanţa îl va obliga pe reclamant , potrivit art. 274 Cod procedură civilă, la plata sumei de 800 lei RON către pârât reprezentând costul deplasărilor la instanţă ( 16 deplasări X 50 lei RON/deplasare).
Instanţa va respinge ca nedovedite pretenţiile pârâtului H.G. de plată a sumei de 1.000 lei RON cu titlu de daune morale( pentru calomnie, jigniri, etc.), pretenţii formulate în notele de şedinţă depuse la dosar pentru termenul de judecată din data de 15 decembrie 2009.
Ca urmare a admiterii în parte a acţiunii faţă de pârâta B.L. , în baza art. 276 Cod procedură civilă, urmează a o obliga pe pârâtă la plata sumei de 665 lei RON cheltuieli de judecată parţiale către reclamant ( ? parte din 800 lei RON valori expertize +30 lei RON taxă judiciară timbru + 500 lei RON deplasări la instanţă -10 deplasări x 50 lei RON/deplasare-)
PENTRU ACESTE MOTIVE
IN NUMELE LEGII
H O T A R A S T E
Admite excepţia lipsei calităţii procesuale pasive a pârâtului H.G.
Admite în parte acţiunea civilă înaintată de reclamantul D.F domiciliat în (…) contra pârâtei B.L.A. născută H., domiciliată în (…)şi în consecinţă :
Stabileşte în sarcina pârâtei următoarele obligaţii:
-să realizeze o scafă în dreptul pereţilor casei proprietatea reclamantului în sensul dirijării apei pluviale spre grădina reclamantului;
-să înalţe elevaţia gardului despărţitor prin realizarea unei scafe astfel ca, în caz de ploi torenţiale, apa să nu deverseze peste gard şi să se scurgă la căminul construit pe proprietatea pârâtei;
– să cureţe în permanenţă şanţul la stradă, pe porţiunea proprietăţii pârâtei,
iar în caz de refuz, îndrituieşte pe reclamant să efectueze lucrările pe cheltuiala pârâtei.
Respinge restul pretenţiilor reclamantului ca nedovedite.
Compensează între părţi cheltuielile de judecată constând în plata onorariilor avocaţiale.
Obligă pe reclamant la plata sumei de 800 lei RON către pârâtul H.G. cu titlu de cheltuieli de judecată.
Obligă pe pârâta B.L.A la plata sumei de 665 lei RON cheltuieli de judecată parţiale către reclamant.
Cu drept de apel in termen de 15 zile de la comunicare.
Pronunţată în şedinţa publică din (…).
Judecator, Grefier,
(…) (…)
Red. (…)
Dact. (…)
5 exp/(…)
Se va comunica cu :
– reclamantul D.F. domiciliat în (…)
– pârâţii H.G. domiciliat în (…)
B.L.A. născută H. domiciliată în (…)
