Pe rol fiind soluţionarea cererii formulată de către reclamanta SC D.P. SRL în contradictoriu cu pârâta SC L. F. B.V. SRL, având ca obiect – ordonanţă preşedinţială.
La apelul nominal făcut în şedinţa publică se prezintă R. P. pentru reclamanta SC D. P. SRL şi consilier juridic A. D. pentru pârâta SC L. F. B. V. SRL.
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier, după care:
Reprezentantul convenţional al pârâtei depune la dosarul cauzei împuternicire în dovedirea calităţii de reprezentant.
Nefiind alte chestiuni prealabile, instanţa acordă cuvântul la probe.
Părţile, prin reprezentanţi convenţionali, solicită încuviinţarea probei cu înscrisurile ataşate la dosarul cauzei şi arată că nu are alte cereri de formulat , probe de propus.
Instanţa, în raport de dispoz.art.167 alin.1 Cod procedură civilă, încuviinţează pentru părţi proba cu înscrisurile ataşate la dosarul cauzei.
Instanţa faţă de actele depuse la dosar constată că proba cu înscrisuri este administrată.
Nemaifiind alte cereri de formulat, probe de propus, constată cauza în stare de judecată, închide dezbaterile şi acordă cuvântul asupra fondului cererii .
Reclamanta, prin reprezentant convenţional, solicită admiterea acţiunii astfel cum a fost formulată, interzicerea reproducerii şi comercializării de către pârâtă a produselor purtând semne care aduc atingere drepturilor asupra mărcii „BRRÂNCA URSULUI” ce aparţine societăţii reclamante, cu cheltuieli de judecată.
Pârâta, prin reprezentant convenţional, solicită respingerea cererii de ordonanţă preşedinţială, nefiind aplicabile în cauză dispoziţiile art.581 Cod de procedură civilă. Nu solicită cheltuieli de judecată.
T R I B U N A L U L,
Deliberând asupra cauzei de faţă, constată:
Prin acţiunea înregistrată la această instanţă la data de 20.01.2012 sub nr. dosar 610/62/2012 reclamanta SC D.P. SRL a chemat în judecată pe pârâta SC L. F. B.V. SRL O. solicitând ca, pe calea ordonanţei preşedinţiale, să se dispună interzicerea reproducerii şi comercializării de către aceasta a produselor purtând semne care aduc atingere drepturilor asupra mărcii „Brânca Ursului” ce aparţine societăţii reclamante, cu cheltuieli de judecată.
În motivarea acţiunii reclamanta a arătat că este titulara dreptului asupra mărcii verbale individuale „Brânca Ursului”, înregistrată la OSIM conform certificatului de înregistrare nr. 68262/31.12.2004 pentru clasa de produse 30 (cafea, ceai, cacao, orez, faină, cereale) şi conform certificatului de înregistrare nr. 107368/14.08.2009 pentru clasa de produse 5 (produse farmaceutice etc.) şi 33 (băuturi alcoolice cu excepţia berii). De asemenea, reclamanta a arătat că utilizează această marcă pentru suplimente alimentare, pentru care a susţinut de-a lungul timpului o campanie de promovare şi publicitate.
Reclamanta a mai arătat că pârâta produce şi comercializează produse sub denumirea Brânca Ursului şi că nu a înţeles să înceteze aceste acţiuni, deşi i-a solicitat încetarea actelor de contrafacere anterior promovării acţiunii.
Reclamanta a motivat caracterul urgent al acţiunii pe faptul că dată fiind natura actelor de încălcare a drepturilor de proprietate industrială, respectiv acte cu succesivă, de natură comercială, ce presupun o reacţie din partea consumatorului – atragerea clientelei prin folosirea unor semne identice, se realizează prejudicii imposibil de recuperat pentru societatea reclamantă, care este titulara acestor drepturi protejate de Legea nr. 84/1998.
Cu privire la caracterul vremelnic, reclamanta a arătat că şi această condiţie este îndeplinită, măsura luată urmând a produce efecte până la data soluţionării cauzei pe fond – dosar nr. 15358/62/2011.
De asemenea, reclamanta a mai susţinut că este îndeplinită şi cea de-a treia condiţie de admisibilitate a cererii sale – neprejudecarea fondului, deoarece, printr-o examinare sumară a cererii, instanţa poate stabili că societatea are mai mult decât aparenţa unei situaţii juridice legale, fiind chiar titulara dreptului de proprietate intelectuală, drept care a fost încălcat, ceea ce justifică în mod evident un interes legitim pentru menţinerea situaţiei de drept.
În probaţiune, reclamanta a depus la dosar, în copie, înscrisuri (filele 7-29).
Acţiunea fost legal timbrată cu taxă judiciară de timbru în valoare de 10 lei şi timbru judiciar în valoare de 0,3 lei.
În drept a fost invocată aplicarea art. 581 şi urm. c.pr.civ.
Pârâta SC L. F.B.V. SRL O., prin întâmpinare formulată în condiţiile art. 118 c.pr.civ.(filele 39-40), a invocat excepţia necompetenţei teritoriale a Tribunalului Braşov, iar, pe fond, a solicitat respingerea acţiunii reclamantei.
În motivarea acestei poziţii procesuale a arătat că în dosarul nr. 2820/3/2012 înregistrat pe rolul Tribunalului Bucureşti a solicitat anularea mărcii naţionale MN 107368 Brânca Ursului şi a tuturor drepturilor conferite de această marcă pentru SC D. P. SRL. A mai susţinut că cererea de ordonanţă preşedinţială formulată de către reclamantă nu îndeplineşte condiţia neprejudicierii fondului, deoarece măsurile solicitate pe această cale ar rezolva chiar fondul litigiului dintre cele două societăţi.
În şedinţa publică din data de 31.01.2012 instanţa a respins excepţia necompetenţei teritoriale a Tribunalului Braşov pentru considerentele arătate în cuprinsul acestei hotărâri.
Analizând actele şi lucrările dosarului instanţa reţine următoarele:
Pe fond, instanţa va reţine că în cadrul prezentei cereri de ordonanţă preşedinţială societatea reclamantă solicită să se dispună interzicerea reproducerii şi comercializării de către aceasta a produselor purtând semne care aduc atingere drepturilor asupra mărcii „Brânca Ursului” până la soluţionarea litigiului pe fond.
Din actele dosarului rezultă că reclamanta SC D.P. SRL deţine certificatul de înregistrare nr. 68262/31.12.2004 pentru clasa de produse 30 (cafea, ceai, cacao, orez, faină, cereale) şi certificatul de înregistrare nr. 107368/14.08.2009 pentru clasa de produse 5 (produse farmaceutice etc.) şi 33 (băuturi alcoolice cu excepţia berii) prin care i se recunosc anumite drepturi asupra mărcii individuale „Brânca Ursului”, înregistrată la OSIM conform (filele 7-9, 11-12).
De asemenea, instanţa mai reţine că în dosarul nr. 2820/3/2012 înregistrat pe rolul Tribunalului Bucureşti, SC L.F. B. V. SRL a solicitat anularea mărcii naţionale MN 107368 Brânca Ursului şi a tuturor drepturilor conferite de această marcă pentru SC D. P. SRL.
Din înscrisurile depuse de către reclamantă, necontestate de către pârâtă, rezultă că societatea pârâtă produce şi comercializează în prezent produse în denumirea cărora este utilizată denumirea „Brânca Ursului”.
În drept, art. 581 C.pr.civ. prevede că instanţa va putea să ordone măsuri vremelnice în cazuri grabnice, pentru păstrarea unui drept care s-ar păgubi prin întârziere, pentru prevenirea unei pagube iminente şi care nu s-ar putea repara, precum şi pentru înlăturarea piedicilor ce s-ar ivi cu prilejul unei executări.
Din această dispoziţie legală se desprind cele trei condiţii de admisibilitate a cererii de ordonanţă preşedinţială, respectiv urgenţa, vremelnicia măsurii, precum şi cerinţa neprejudecării fondului.
nu determină cazurile considerate urgente, problema fiind lăsată la aprecierea instanţei de judecată, în raport cu împrejurările concrete ale fiecărei cauze.
În speţă, instanţa constată că sunt întrunite condiţiile de admisibilitate prevăzute de art. 581 C.pr.civ.
Urgenţa este justificată de natura actelor de încălcare a drepturilor de proprietate industrială. Astfel, actele pârâtei sunt acte cu executare succesivă, de natură patrimonială, ce pot avea ca efect atragerea clientelei reclamantei prin folosirea unor semne identice sau similare cu cele protejate prin Legea nr. 84/1998. Prin aceste acte este posibilă producerea unor prejudicii dificil de cuantificat şi de recuperat pentru societatea reclamantă, care pare a fi titulara acestor drepturi, respectiv diminuarea clientelei şi, prin aceasta, a cifrei de afaceri.
De asemenea, referitor la celelalte două condiţii de admisibilitate a ordonanţei preşedinţiale – vremelnicia şi neprejudicierea fondului, instanţa constată că şi acestea sunt întrunite.
Astfel, instanţa reţine că nu are căderea, într-un astfel de proces să prejudece fondul dreptului. Or, prin măsura solicitată de societatea reclamantă nu se aduce atingere chiar fondului dreptului, ci numai se tinde a se acorda protecţie provizorie activităţii reclamantei, căreia îi profită aparenţa dreptului protejat de legea nr. 84/1998, protecţie care va dura până la soluţionarea pe fond a litigiului părţilor.
Nu se poate reţine că această măsură are caracter definitiv, deoarece obligaţia de a face instituită de către instanţă are caracter provizoriu, având ca temei necesitatea protejării reclamantei, care justifică aparenţa dreptului de proprietate industrială.
Pentru aceste considerente, instanţa va admite acţiunea formulată pe calea ordonanţei preşedinţiale de către reclamanta SC D. P. SRL şi va obliga pârâta să sisteze reproducerea şi comercializarea produselor purtând semne care aduc atingere drepturilor asupra mărcii „Brânca Ursului”.
Constatând culpa procesuală a pârâtei în promovarea prezentei acţiuni, instanţa o va obliga la plata cheltuielilor de judecată efectuate de către reclamantă în cauză cu titlu de taxe judiciare de timbru, conform dovezilor depuse la dosar.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII,
HOTĂRĂŞTE:
Admite acţiunea promovată de către reclamanta SC D. P. SRL, cu sediul ales în B., str. H., fn, jud. Braşov, în contradictoriu cu pârâta SC L. F.B.V. SRL, cu sediul în O., str. P., nr. x, jud. H..
Obligă pârâta să sisteze reproducerea şi comercializarea produselor purtând semne care aduc atingere drepturilor asupra mărcii „Brânca Ursului”.
Obligă pârâta să plătească reclamantei suma de 10,3 lei cu titlu de cheltuieli de judecată.
Definitivă şi executorie.
Cu recurs în 5 zile de la pronunţare.
Pronunţată în şedinţă publică, azi, 07.02.2012.
1
