Ordonanţă preşedinţială.Recurs Ordonanţă Preşedinţială


R O M Â N I A

TRIBUNALUL COVASNA

SECŢIA CIVILĂ

DECIZIA CIVILĂ NR. 451/R

Şedinţa publică de la 11 octombrie 2011

Pe rol fiind soluţionarea recursului declarat de reclamanţii K. A. şi K. I., ambii cu domiciliul procesual ales în ….., împotriva sentinţei civile nr. 1778 din 19 iulie 2011, pronunţată de Judecătoria Sfântu Gheorghe.

La apelul nominal, făcut în şedinţa publică de astăzi, se prezintă av. N. G. pentru recurenţii K. I. şi K. I., potrivit împuternicirii avocaţiale pe care o depune la dosar şi consilierul juridic S. Z. pentru intimata Asociaţia Vânătorilor şi Pescarilor Sportivi Covasna.

Procedura de citare este legal îndeplinită.

S-a făcut referatul cauzei, după care:

Reprezentantul recurenţilor depune la dosar dovada achitării taxei judiciare de timbru în cuantum de 10 lei şi a timbrului judiciar 0,50 lei.

La întrebarea instanţei, reprezentanţii părţilor arată că nu au alte cereri de formulat.

Nemaifiind alte cereri de formulat, nici din oficiu de administrat, instanţa în temeiul art. 150 C. proc. civ., declară dezbaterile închise şi acordă cuvântul asupra recursului.

Reprezentantul recurenţilor solicită admiterea recursului, casarea în totalitate a sentinţei, iar judecând în fond cauza, dispunerea admiterii cererii şi, pe cale de consecinţă, ridicarea suspendării calităţii de membru al AJVPS Covasna până la soluţionarea cererii de anulare ce face obiectul dosarului nr. 3328/305/2011, obligarea pârâtei de a permite exercitarea vânătorii pe fondurile gestionate, conform calităţii de membrii pe care recurenţii o deţin până la soluţionarea cererii în anulare ce face obiectul dosarului nr. 3328/305/2011.

Cu cheltuieli de judecată, sens în care depune la dosar copia chitanţei nr. 113/06.10.2011, respectiv 114/06.10.2011 reprezentând dovada achitării onorariului avocaţial.

Arată că, instanţa de fond, în mod suspect, a constatat faptul că reclamanţii au fost convocaţi la şedinţa consiliului AJVPS Covasna din data de 12.05.2011, iar în convocator au fost menţionate numărul articolelor din statut.

Deşi reclamanţii au susţinut, atât prin cererea introductivă, cât şi ocazia dezbaterii în fond a cauzei, faptul că nu au fost convocaţi statuar la şedinţa în care s-a dezbătut excluderea lor din rândul membrilor asociaţiei pârâte, instanţa de fond a constatat îndeplinirea acestei obligaţii statuare, obligaţie care constituie o garanţie a dreptului la apărare garantat de României şi Convenţia Europeană a Drepturilor Omului.

În sensul celor arătate mai sus, depune la dosar concluzii scrise.

Reprezentantul intimatei solicită respingerea recursului ca nefondat, menţinerea hotărârii instanţei de fond, ca fiind temeinică şi legală.

Arată că, instanţa de fond a reţinut în mod corect starea de fapt, din probele administrate reiese în mod indubitabil faptul că, cererea de ordonanţă preşedinţială intentată de recurenţii – reclamanţi nu poate fi admisă, deoarece aceasta nu întruneşte condiţiile de admisibilitate prevăzute de art. 581 C. proc. civ.

De asemenea, se arată că cei doi recurenţi în urma abaterilor comise au pierdut calitatea de membru AJVPS şi astfel nu pot practica dreptul de a vâna şi de a pescui pe teritoriile aflate în administrarea AJVPS –lui, însă nu au pierdut dreptul de a vâna, drept care se pierde doar în cazuri speciale, de regulă în urma comiterii unor fapte penale.

Din înscrisurile aflate la dosarul de fond, rezultă că Asociaţia Vânătorilor şi Pescarilor Sportivi Cătruşa, asociaţie în cadrul căreia cei doi recurenţi – reclamanţi deţin funcţia de preşedinte, respectiv membru a consiliului de conducere, au în administrare, doar în judeţul Covasna, trei fonduri de vânătoare.

Astfel, cei doi recurenţi pe aceste fonduri de vânătoare, precum şi pe orice alt fond de vânătoare, care nu este administrat de AJVPS, îşi pot exercita, fără niciun impediment, dreptul de a vâna.

Consideră că prin limitarea posibilităţilor de a participa la activităţi de recreere şi sport nu se pot crea pagube iminente şi prejudicii neevaluabile şi ireparabile, aşa cum pretind cei doi recurenţi.

Instanţa rămâne în pronunţare asupra recursului declarat.

T R I B U N A L U L

Constată că prin sentinţa civilă nr. 1778 din 19 iulie 2011 a Judecătoriei Sfântu Gheorghe a fost respinsă cererea formulată de către reclamanţii K. A. şi K.I. împotriva pârâtei Asociaţia Vânătorilor şi Pescarilor Sportivi Covasna

Au fost obligaţi reclamanţi să plătească pârâtei suma de 1500 lei-cheltuieli de judecată.

Pentru a pronunţa această sentinţă, prima instanţă a reţinut următoarele:

Reclamanţii împreună cu D. T.r şi cu N. O. au înfiinţat Asociaţia Vânătorilor şi Pescarilor Sportivi „Cătruşa” , având acelaşi scop şi obiect de activitate, precum asociaţia pârâtă, fiind circumscrise activităţii de vânătoare şi pescuit sportiv.

Asociaţia Vânătorilor şi Pescarilor Sportivi „Cătruşa” nu este afiliată la A.G.V.P.S. din România.

Această asociaţie a obţinut gestionarea fondurilor cinegetice pe o durată de 10 ani.

Prin intermediul executorului judecătoresc, această asociaţie a somat pârâta să-şi ridice instalaţiile şi amenajările vânătoreşti de pe fondurile cinegetice nr.19 Petriceni şi nr.17 Turia.

La data de 09.05.2011 , prin Fan Courier Expres, reclamanţii au fost convocaţi la şedinţa consiliului A.J.V.P.S. Covasna din data de 12.05.2010 , iar în convocator au fost menţionate numărul articolelor din statut, precum şi adresa nr.518/29.04.2011.

Ambele convocatoare au fost comunicate la domiciliile celor doi reclamanţi, nefiind adevărată susţinerea reclamantului K.A. , precum că invitaţia nu i-ar fi fost comunicată la adresa de domiciliu , aşa cum a susţinut prin cererea de amânare către AJVPS .

Nu a fost dovedit că cererile de amânare ale reclamanţilor ar fi fost trimise către pârâtă, nici una dintre ele , neavând vreun număr de înregistrare.

Prin Hotărârea nr.31/12.05.2011, a fost luată decizia de excludere a celor doi reclamanţi în temeiul art.6 alin.4 lit.g coroborat cu dispoziţiile art.11 lit. din statut.

Deciziile au fost comunicate către cei doi reclamanţi.

Deoarece nu şi-au depus carnetele de membru , au fost excluşi din rândul membrilor AJVPS.

Instanţa de fond a considerat că cererea este nefondată.

Potrivit art.581 C.pr.civ „Instanţa va putea să ordone măsuri vremelnice în cazuri grabnice, pentru păstrarea unui drept care s-ar păgubi prin întârziere, pentru prevenirea unei pagube iminente şi care nu s-ar putea repara, precum şi pentru înlăturarea piedicilor ce s-ar ivi cu prilejul unei executări.”

Condiţia ca dreptul care s-ar păgubi prin întârziere nu există , la fel cum nici cel privind prevenirea unei pagube iminente şi care nu s-ar putea repara nu este îndeplinită.

Până la soluţionarea litigiului ce priveşte excluderea lor ,reclamanţii nu suferă nici o restrângere în ce priveşte exercitarea vânătorii, cât timp aceştia prin Asociaţia Vânătorilor şi Pescarilor Sportivi „Cătruşa” , administrează trei fonduri de vânătoare.

Singura restrângere pe care o suferă este aceea că până finalizarea procesului de fond, nu au calitatea de membrii A.J.V.P.S. Covasna , dar în cazul în care contestaţia lor va fi admisă , ei vor fi reprimiţi cu toate drepturile ce decurg din această calitate.

Dar principala consecinţă ce decurge din calitatea de membru A.J.V.P.S. este aceea de a practica vânătoarea şi pescuitul sportiv.

Cum prin prisma acestui beneficiu , reclamanţii nu sunt prejudiciaţi, condiţia privind imposibilitatea de a repara prejudiciul este lipsită de obiect.

Pentru aceste motive , instanţa a respins cererea ca nefondată:

Împotriva acestei hotărâri au declarat recurs reclamanţii K. A. şi K. I. solicitând casarea sentinţei , admiterea cererii de ordonanţă preşedinţială cu consecinţa ridicării suspendării calităţii de membru al AJVPS Covasna până la soluţionarea cererii în anulare ce face obiectul dosarului nr.3328/305/2011 al Judecătoriei Sfântu Gheorghe şi obligarea intimatei pârâte în a permite recurenţilor reclamanţi exercitarea vânătorii pe fondurile gestionate , conform calităţii de membru pe care o deţin , până la soluţionarea aceluiaşi dosar , cu cheltuieli de judecată.

În motivarea recursului se arată că măsura excluderii din AJVPS Covasna a recurenţilor este una abuzivă , admiterea cererii de ordonanţă preşedinţială impunându-se pentru păstrarea unui drept care s-ar păgubi prin întârziere , soluţia pronunţată de prima instanţă constituind implicit o încălcare a dreptului la asociere garantat de art.40 din Constituţia României şi art.20 din Declaraţia Universală a Drepturilor Omului.

Recurenţii au mai susţinut că , pipăind fondul , judecătoria trebuia să constate că nu există o identitate între faptele prezentate Consiliului AJVPS Covasna potrivit procesului verbal de şedinţă şi conţinutul comunicărilor nr.617/20.05.2011 şi nr.618/20.05.2011, sancţiunea excluderii fiind lovită de nulitate absolută.

Intimata AJVPS Covasna nu a depus întâmpinare.

Examinând sentinţa atacată prin raportare la motivele de recurs invocate tribunalul reţine că prezentul litigiu se grefează pe un conflict între o asociaţie de vânătoare şi pescuit cu caracter privat , AVPS Cătruşa , ai cărei membri sunt recurenţii reclamanţi , şi AJVPS Covasna , ambele asociaţii disputându-şi câteva fonduri cinegetice şi instalaţiile vânătoreşti aflate pe aceste fonduri.

Într-adevăr Statutul AJVPS Covasna prevede sancţiunea excluderii membrilor săi care se înscriu sau fac parte din organizaţii neafiliate la AGVPS , tot adevărat fiind că acest statut prevede şi o obligaţie de fidelitate a membrilor asociaţiei intimate , aceea de a nu desfăşura activităţi contrare intereselor legitime ale AJVPC Covasna.

Recurenţii nu neagă apartenenţa lor la acea asociaţie de vânătoare şi pescuit concurentă , ei contestând sancţiunea excluderii fără a depune însă carnetele lor de membru odată cu înaintarea contestaţiilor , ceea ce , tot potrivit statului , conduce la excluderea contestatorilor , fără îndeplinirea altor formalităţi , cu alte cuvinte conform statutului intimatei , excluderea iniţială , adoptată ca sancţiune aptă de a fi contestată , devine o sancţiune deplină care are drept urmare nu doar suspendarea dreptului de a vâna şi a pescui , ci însuşi pierderea acestui drept , evident în interiorul asociaţiei care a pronunţat excluderea.

Tribunalul nu afirmă dacă recurenţii reclamanţi au săvârşit sau nu vreo abatere de la statutul AJVPS Covasna însă constată că aceştia au fost sancţionaţi cu excluderea lor din asociaţie , au contestat măsurile sancţionatorii la forul emitent , după care s-au adresat cu o cerere în anulare judecătoriei.

Până la soluţionarea cererii în anulare sancţiunile dictate împotriva celor doi recurenţi se bucură de aparenţă statutară , inadvertenţele sesizate de ei referitor la ceea ce s-a decis în cadrul AJVPC Covasna şi ceea ce li s-a comunicat lor inclusiv primirea convocărilor , nu au puterea de a invalida sancţiunile propriu-zise , drept pentru care , tribunalul apreciază că soluţia judecătoriei este legală şi temeinică , în sensul că în mod just prima instanţă a reţinut că recurenţii îşi pot exercita dreptul de a vâna pe fondurile cinegetice administrate de propria lor asociaţie , ca atare dreptul pretins nu este afectat ori păgubit şi cu atât mai mult nu se poate aduce în discuţie necesitatea prevenirii unei pagube iminente.

Aşa fiind , caracterul abuziv al excluderii din asociaţia intimată nu este dovedit în procedura sumară a ordonanţei preşedinţiale , nici pipăirea fondului nu permite ca instanţa de recurs să-şi însuşească un atare caracter al excluderii , drept pentru care lipsind cerinţa dreptului care se păgubeşte prin întârziere , în baza art.312 alin.1 teza a II-a Cpc , va respinge ca nefondat recursul declarat , menţinând sentinţa atacată.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E:

Respinge, ca nefondat, recursul declarat de reclamanţii K. A. şi K. J. împotriva sentinţei civile nr.1778/19.07.2011 a Judecătoriei Sfântu Gheorghe, pe care o menţine.

Irevocabilă.

Pronunţată în şedinţa publică din 11.10.2011.