din 03.02.2009
Prin acţiunea înregistrată pe rolul acestei instanţe la data de …………sub nr……………., reclamanta …………..a chemat în judecată pe pârâtul………………., pentru ca prin hotărârea ce se va pronunţa să se dispună împărţirea în cote de 1/2 pentru fiecare a casei de locuit tip P+1, situată în mun…………, strada…….., judeţul …………
În motivarea acţiunii, reclamanta a arătat că în timpul căsătoriei au dobândit acest imobil cumpărat în stare de fundaţie, în baza contractului de vânzare-cumpărare autentificat la BNP………….., autentificat sub nr. 881/13/04/2004, pentru terenul aferent în suprafaţă de 337,96 mp , existând un contract de concesiune încheiat de către părţi cu Consiliul Local………….., înregistrat sub nr. G/639/03.02.2006.
În dovedirea acţiunii, reclamanta a depus la dosar înscrisuri.
Pârâtul legal citat, a depus întâmpinare şi cerere reconvenţională, solicitând constatarea faptului că imobilul casă de locuit P+1 este bun propriu iar în subsidiar, în măsura în care instanţa nu va constata calitatea sa de unic proprietar a imobilului, solicită admiterea în parte a acţiunii reclamantei cu privire la încetarea stării de indiviziune şi de a se constat că în raport de aceasta are un drept de creanţă constând în îmbunătăţirile pe care le-a realizat la imobilul supus partajării, cota de contribuţie fiind de 90% în ceea ce îl priveşte şi de 10 % pentru reclamantă.
În motivare s-a arătat că în contractul de vânzare cumpărare autentificat sub nr. 1278/23.04.2001 de BNP……………, părinţii săi …………..şi ……….„ au vândut” lui şi soţiei sale de la acea dată , reclamanta din prezenta cauză, imobilul situat în……., strada ……..nr….., pentru preţul de 40.000.000 lei vechi.
Prin contractul de vânzare –cumpărare autentificat din 13. 04.2004, autentificat la BNP…………….., părţile au vândut imobilul din…………, strada ………… nr……, cumpărătoarei………………, pentru preţul de 200.000.000 lei vechi.
Prin contractul de vânzare cumpărare autentificat sub nr. 881/13.04.2004, de BNP………………, părţile au cumpărat de la………………, imobilul din…………., strada ………. nr….., reprezentând fundaţie pentru casa de locuit pentru preţul de 20.000.000 lei vechi.
În continuare, pârâtul reclamant învederează că prin contractul de concesiune 6/639/03.02.2006, au devenit titularii unui drept de folosinţă în modalitatea concesiunii, asupra terenului aferent casei d locuit, pentru o perioadă de 49 de ani.
Faţă de cele mai sus expuse, opinează că imobilul situat în…….., strada …………….. este bun propriu , fiind dobândit cu suma de 20.000.000 lei vechi, banii fiind obţinuţi din vânzarea imobilului dobândit de la părinţii săi prin donaţia deghizată, din contractul 1278/23.04.2001 , anterior datei autentificării actului de vânzare –cumpărare, valoare care alături de banii încasaţi din tranzacţia ulterioară, înlocuieşte valoarea construcţiei în discuţie.
În sprijinul acestei opinii s-au adus următoarele argumente:
În perioada 21.05.1994, data căsătoriei şi încheierea contractului 1278/23.04.2001 părţile nu au acumulat sume de bani; au crescut împreună doi copii, nu au avut împrumuturi contractate, iar sursele lor de au fost limitate. Astfel sunt incidente dispoziţiile legale privitoare la subrogaţia reală cu titlu universal, statuate prin dispoziţiile art. 31 lit. f din Codul familiei. În situaţia în care se apreciază de către instanţă că imobilul nu este bunul lui propriu, solicită să se constate că în raport de persoana reclamantei are un drept de creanţă constând în valoarea lucrărilor de construcţie, realizate de către el în imobil, lucrări normale, faţă de faza constructivă, în care se afla construcţia, la data la care reclamanta a părăsit domiciliul conjugal şi necesare pentru folosinţa utilă a imobilului.
Astfel, s-au făcut următoarele lucrări: a tencuit integral sufrageria, dormitorul, holul şi baia de la parterul casei; a aplicat glet pe pereţii şi tavanul din sufragerie, dormitor, bucătărie şi baie; a construit acoperişul casei, prin montarea integrală a structurii de lemn şi astereală (8 mc cherestea) şi prin aplicarea stratului de carton asfaltat (9 suluri); a construit canalizarea pentru ape menajere de la casă până la reţeaua publică; a montat apometru la ţeava de alimentare cu apă potabilă şi a realizat branşamentul de alimentare în casă cu apă potabilă; a realizat instalaţia sanitară integral, a turnat placa de beton armat în interior; a construit scara interioară de acces la etaj; a realizat instalaţia electrică integral; a făcut închiderea dinspre parter spre etaj şi dinspre living spre spate; a construit gardul din spatele curţii, al cărui fundaţie a tencuit-o; a tencuit faţada casei pe toată porţiunea parterului; a turnat integral trotuarele în jurul casei; a turnat o platformă betonată de acces la casă; a turnat scările de acces în curte; a construit bordura de la marginea trotuarului pe toată lungimea; a construit o magazie pentru lemne de foc; a montat tâmplărie din lemn, prevăzută cu geamuri la etajul casei; la partea din faţă şi spate a mansardei a executat închiderea cu tâmplărie din rigle şi scândură şi a aplicat lambriu din lemn; a construit o sobă de teracotă; iar sub scara scării a construit o debara.
Cum în toată perioada căsătoriei doar el a fost cel care s-a ocupat de aducere unui spor financiar , familiei, contribuţia sa fiind substanţială, fiind angajat în permanenţă cu contract de muncă, s-au prestând activităţi lucrative în timpul liber, apreciază cotele de contribuţie de 90 %.
În susţinerea acestui capăt de cerere, solicită să se reţină că în mod constant a adus veniturile cele mai mari în familie, în permanenţă a lucrat în construcţii în timpul liber, de creşterea celor două fete rezultate în căsătorie s-a ocupat deopotrivă atât el cât şi reclamanta, fiind în aceeaşi măsură ajutaţi în această privinţă de către bunici, menajul casei a fost efectuat de către ambele părţi , au fost ajutaţi material de părinţii săi care iniţial le-au dat jumătate din casa lor iar apoi sume mari de bani rezultate din vânzarea imobilului din………., care le aparţinea, toate împrumuturile bancare pe care le-a contractat au fost achitate exclusiv din veniturile sale şi au avut ca unic scop, edificare casei de locuit din strada Balizei nr. 3.
În drept au fost invocate dispoziţiile art. 728 şi 845 din Codul civil, art. 115-120 din Codul de procedură civilă, 6731-67314 Cod procedură civilă, art. 31 Codul familiei şi pe principiul îmbogăţirii fără justă cauză.
În dovedirea acţiunii principale, reclamanta a solicitat încuviinţarea probei cu înscrisuri, interogatoriul pârâtului reclamant, şi proba cu martori, iar în dovedirea cererii reconvenţionale şi în combaterea acţiunii principale, pârâtul reclamant a solicitat încuviinţarea probei cu înscrisuri, interogatoriul reclamantei-pârâtă şi proba cu martori, probe încuviinţate de către instanţă, considerându-le utile, pertinente şi concludente soluţionării cauzei.
Pârâtul-reclamant a depus înscrisuri , au fost audiaţi martorii Tornea………….., ……………., ……………., ……………… , declaraţiile lor fiind consemnate şi ataşate la dosar.
Totodată s-a depus la dosar răspunsul dat de către reclamanta –pârâtă la interogatoriu, în condiţiile art. 223 Cod procedură civilă, iar pârâtul-reclamant a
depus concluzii scrise , fiind depuse şi de către reclamanta-pârâtă note scrise la dosar.
În cauză s-a dispus efectuarea unei expertize tehnico-imobiliare, a unei expertize merceologice şi a unei expertize auto, fiind depuse la dosar rapoartele de expertize.
La termenul din data de 18 martie 2008, reclamanta-pârâtă a depus o cerere prin care a solicitat completarea masei partajabile cu un calculator şi un frigider , precizându-se de către pârâtul-reclamant la termenul din 1 aprilie 2008, că nu contestă faptul că frigiderul şi calculatorul au fost dobândite în timpul căsătoriei.
Au mai solicitat părţile includerea în masa partajabilă şi a unui autoturism.
Pârâtul-reclamant a depus la termenul din 18 martie 2008 precizări relativ la cererea-contravenţională formulată de el, arătând care lucrări au fost efectuate între momentul despărţirii în fapt de reclamantă şi cel al rămânerii definitive şi irevocabile a hotărârii de divorţ, solicitând o cotă de contribuţie mai mare în raport cu aceste îmbunătăţiri şi lucrările efectuate după data rămânerii definitive şi irevocabile a hotărârii de divorţ, apreciind că aceste din urmă lucrări justifică un drept de creanţă în favoarea sa.
Analizând cauza în raport cu probele administrate , instanţa reţine următoarele:
Părţile s-au căsătorit în data de 24 mai 1994, căsătoria lor fiind desfăcută prin divorţ,prin sentinţa civilă nr…………………, pronunţată de Judecătoria ………………………
Probatoriul administrat în cauză a confirmat faptul că în timpul căsătoriei părţile au dobândit următoarele bunuri: imobilul casă de locuit situat în municipiul …………., str. ……….. nr……. parcela B lot. 14 tip P+1 precum şi următoarele bunuri mobile: calculator, frigider, 1 autoturism marca Ford.
Existenţa acestor bunuri a fost dovedită în cauză prin răspunsurile date de pârâtul-reclamant în şedinţa din 1 aprilie 2008, prin care personal a învederat că nu contestă frigiderul şi calculatorul făcând parte din masa partajabilă, fapt ce echivalează cu un interogatoriu spontan precum şi cu înscrisurile depuse respectiv: contractul de vânzare-cumpărare pentru vehicul (fila 130), din care rezultă că părţile au dobândit în timpul căsătoriei un autoturism marca Ford cu nr. înmatriculare TL-92-DAS, contractul fiind încheiat la 21.03.2006.
Din contractul de vânzare-cumpărare autentificat sub nr. 881/13.04.2004, la BNP ……………..(fila 8),rezulta ca părţile au cumpărat de la numitul………………., casa de locuit situată în Mun……………, strada …………. nr. ……. (fostă strada 2, parcela B, lot 14) , P+1, jud. ……………, aflată în stare de fundaţie, terenul pe care se află locuinţa fiind concesionat în baza contractului de concesiune G/639/03.02.2006 (fila 9) , încheiat cu Consiliul Local…………….., pe o perioadă de 49 de ani.
Instanţa apreciază că probatorul administrat a reliefat nu numai faptul că bunurile mai sus reţinute erau bunuri comune ale soţilor, dar şi faptul că ele au fost dobândite de către părţi cu o cotă de contribuţie de 40 % reclamanta-pârâtă şi 60 % pârâtul-reclamant, deşi pârâtul-reclamant a contestat includerea în masa partajabilă a bunului imobil , în considerarea faptului că sunt incidente dispoziţiile art. 31 lit. f din Codul familiei, precum şi cota de contribuţie.
Astfel, susţinerile pârâtului-reclamant relativ la caracterul de bun propriu al imobilului nu pot fi reţinute de către instanţă, întrucât această susţinere nu a fost probată. Deşi în materia dreptului familiei, caracterul de bun propriu al unui bun, pentru a conduce la înlăturarea lui din masa partajabilă poate fi dovedit prin orice mijloc de probă, în prezenta cauză probele administrate nu au concluzionat caracterul de bun propriu, şi nu în ultimul rând nu s-a confirmat că pârâtul-reclamant are o contribuţie de 90% la dobândirea bunurilor.
Instanţa reţine că bunurile au fost dobândite de soţi cu o contribuţie de 40 % şi respectiv 60%, întrucât depoziţiile concordante ale martorilor coroborate cu răspunsurile date de reclamanta-pârâtă la interogatoriu , au probat că şi reclamanta –pârâtă a muncit în perioada căsătoriei, s-a ocupat de creşterea copiilor şi s-a îngrijit de gospodărie, s-a implicat în mod direct în perioada ridicării construcţiei, prin faptul că a participat prin fizică depusă la ridicarea acesteia şi a făcut mâncare pentru muncitorii care lucrau, mama reclamantei pârâte i-a dat o sumă considerabilă de bani , echivalentul a 7000 euro, şi mare parte dintre materiale pentru ridicarea acoperişului şi etajului s-au procurat cu sume provenind din banii daţi de mama reclamantei-pârâte, părţile au fost ajutate în egală măsură de către părinţi la ridicarea casei, şi în ceea ce priveşte împrumuturile bancare efectuate de către pârâtul-reclamant la care face referire, nu există probe cu caracter indubitabil care ar putea concluziona că aceste sume au fost investite în exclusivitate în imobilul dobândit de către părţi,parte din sumele rezultate din împrumuturile bancare fiind destinate achiziţionării autoturismului, aşa cum rezulta si din răspunsurile date de către reclamanta parata la interogatoriu.
Astfel, martorul …………….. ştie de la însuşi pârâtul-reclamant că mama fostei soţii le-a dat 7000 euro pentru ridicarea celui de-al doilea nivel al casei, inclusiv acoperişul, acelaşi martor confirmând că materialele pentru acoperiş s-au cumpărat după ce soacra le-a dat 7000 euro, etajul fiind construit în perioada în care părţile erau împreună.
De altfel, faptul că mare parte din materialele folosite la acoperiş existau încă dinaintea perioadei despărţirii în fapt a soţilor este confirmat şi de martorul……….., care a precizat că din materialele folosite la casă, 20 % existau încă dinaintea despărţirii în fapt a soţilor.
Faptul că mama reclamantei a contribuit cu o sumă substanţială de bani pe care a dat-o părţilor pentru ridicarea casei, rezulta si din depoziţia martorului…………………, cunoscând acest lucru chiar de la pârâtul-reclamant, care i-a confirmat acest aspect.
Nu pot fi reţinute apărările formulate de pârâtul-reclamant în conţinutul concluziilor scrise, în sensul că, suma de 7000 euro despre care se afirmă că ar fi fost dată de mama reclamantei a fost afectată unui împrumut pe care aceasta îl datora conform contractului autentificat sub nr. 2272/2005 şi pe care l-a restituit imediat ce apartamentul său a fost înstrăinat prin mandatara………………., întrucât această apărare este lipsită de suport probator relativ la destinaţia sumei în euro, aşa cum afirmă pârâtul –reclamant, fiind infirmată de depoziţiile martorilor mai sus indicaţi.
Aceste lucrări au fost confirmate de către martorii……………….., …………….. Se mai reţine că o parte din îmbunătăţirile precizate de către pârâtul-reclamant nu au fost confirmate ca fiind executate în exclusivitate de către el . Astfel, relativ la construirea acoperişului aşa cum s-a expus anterior, din probe a rezultat că marea parte a acestor materiale exista dinaintea despărţirii în fapt a soţilor, şi nu în ultimul rând că etajul şi acoperişul s-au ridicat cu bani proveniţi de la mama reclamantei (martorii ………………….şi…………….); placa de beton armat din interior s-a efectuat cu bani trimişi de către reclamanta-pârâtă din străinătate (martorul………………..); pentru scara interioară de acces la etaj există probe contradictorii, martorul ……………………. afirmând că au fost efectuate de pârâtul-reclamant în timp ce martorul ……………… şi reclamanta-pârâtă prin răspunsurile date la interogatoriu au arătat că s-au efectuat în perioada în care părţile erau împreună, astfel că dubiul îi profită reclamantei-pârâte; instalaţia electrică a fost realizată cu sume de bani trimise de reclamanta-pârâtă din străinătate – martorul……………….., martorul ……………………….. afirmând că părţile erau împreună în perioada efectuării acestei lucrări , neconfirmându-se astfel executarea ei în exclusivitate de către pârât; şi pentru construirea gardului din spatele curţii există probe contradictorii ce au determinat existenţa unor dubii şi care profită reclamantei-pârâte prin prisma faptului că martorul ………………… afirmă că lucrarea a fost executată de pârâtul-reclamant în timp ce martorul …………… a învederat că părţile erau împreună la acel moment iar reclamanta-pârâtă prin răspunsurile date la interogatoriu a precizat că lucrarea se efectua cu banii daţi de către mama sa; martorul …………….. a afirmat relativ la trotuarele ce au fost turnate în jurul casei , că părţile erau împreună la acel moment iar în ceea ce priveşte turnarea scărilor de acces în curte nici un martor nu a confirmat executarea lor.
Dintr-un alt punct de vedere, celelalte lucrări indicate de către pârât în conţinutul cererii reconvenţionale ca fiind efectuate înainte de rămânerea definitivă şi irevocabilă a hotărârii de divorţ, deşi s-a confirmat că au fost efectuate în mare parte de el, acestea nu sunt lucrări care să aibă caracter substanţial şi care să determine o creştere majoră a valorii de circulaţie a imobilului, urmare a efectuării lor, iar dintr-un alt punct de vedere, mama reclamantei-pârâte a contribuit cu bani la ridicarea imobilului, lucru afirmat de majoritatea martorilor fără a se exclude şi aceste îmbunătăţiri, în ideea că ar fi fost efectuate exclusiv cu bani ai pârâtului-reclamant , în lipsa unor probe contrarii.
Pentru considerentele mai sus expuse şi având în vedere dispoziţiile art. 36 Cod familiei, raportat şi la faptul că pârâtul reclamant a avut în perioada căsătoriei venituri uşor mai mari faţă de reclamanta-pârâtă şi a suportat parţial contravaloarea unor îmbunătăţiri executate la imobil, urmează a se admite în parte acţiunea principală şi în parte cererea reconvenţională.
Astfel, se va constata că părţile au dobândit în timpul căsătoriei în cote de contribuţie de 40% reclamanta-pârâtă şi 60% pârâtul-reclamant următoarele bunuri: imobilul casă de locuit situat în………., str………….., nr…….., parcela B lot 14 tip P+1, cu o valoare de circulaţie 225.348,954 lei, precum şi următoarele bunuri mobile: calculator – 120 lei; frigider – 150 lei; un autoturism marca Ford – 12.250 lei, valoarea totală a masei partajabile fiind de 237.868,954 lei.
Se va dispune partajarea, urmând a atribui pârâtului-reclamant lotul nr.1 din imobilul inclus în masa partajabilă, reprezentând parter, individualizat conform raportului de expertiză efectuat de expert Morfi Rozalia, ce face parte din prezenta hotărâre, precum şi următoarele bunuri mobile: autoturismul marca Ford, frigider, valoarea lotului atribuit pârâtului-reclamant fiind de 131.311,978 lei.
Se va atribui reclamantei-pârâte lotul nr.2 din imobil, reprezentând etajul unu, individualizat conform raportului de expertiză efectuat de expert Morfi Rozalia, şi calculatorul, valoare lotului atribuit reclamantei-pârâte fiind de 106.556,976 lei.
La modalitatea de partajare, instanţa avut în vedere concluziile raportului de expertiză, în sensul că imobilul este comod partajabil în natură, dar şi opţiunile manifestare la cuvântul pe fond de către părţi prin apărători, deşi apărătorul pârâtului-reclamant a susţinut că imobilul trebuie atribuit în integralitate părţii pe care o reprezintă întrucât partea adversă prin răspunsurile date la interogatoriu a învederat că nu solicită a-i fi atribuit imobilul in natură, instanţa nu va ţine seama de acest lucru în considerarea faptului că reclamanta-pârâtă a fost reprezentată de apărător căruia i-a dat astfel mandat de a pune concluzii în ceea ce priveşte modalitatea de lotizare în maniera solicitată de către parte. Iniţial, deşi prin încheierea de admitere în principiu s-a constat că pârâtul-reclamant a efectua după desfacerea căsătoriei o serie de îmbunătăţiri asupra imobilului inclus în masa partajabilă, având în vedere că toate aceste îmbunătăţiri au căzut în lotul ce i s-a atribuit pârâtului-reclamant, nu se mai pune problema unui drept de creanţă operând confuziunea de patrimonii.
Reclamanta-pârâtă va fi obligată la plata sumei de 11.409,395 lei către pârâtul-reclamant, cu titlu de sultă, pentru egalizarea loturilor, urmând a fi compensate cheltuielile de judecată şi va obliga reclamanta-pârâtă la plata sumei de 161,14 lei către pârâtul-reclamant, reprezentând cheltuieli de judecată rămase necompensate.
