Aşa cum s-a statuat în literatura de specialitate şi practica judiciară, în situaţia edificării unei construcţii de către soţi pe terenul proprietatea doar a unuia dintre ei, imobilul-construcţie devine proprietate comună a soţilor, iar soţul neproprietar dobândeşte asupra acestuia un drept de superficie pentru partea aferentă construcţiei.
Aşa cum s-a statuat în literatura de specialitate şi practica judiciară, în situaţia edificării unei construcţii de către soţi pe terenul proprietatea doar a unuia dintre ei, imobilul-construcţie devine proprietate comună a soţilor, iar soţul neproprietar dobândeşte asupra acestuia un drept de superficie pentru partea aferentă construcţiei.
Este dovedită împrejurarea şi pârâtul a recunoscut că terenul în suprafaţă de 1.000 mp. a constituit proprietatea tatălui reclamantei, care l-a transmis acesteia, în anul 2004, cu titlu de . În condiţiile în care tatăl reclamantei s-a mutat definitiv în apartamentul părţilor încă din anul 1998 (fapt recunoscut de către reclamantă), apare ca justificată susţinerea pârâtului că a fost hotărârea comună a soţilor să îşi construiască o casă de locuit mai mare, pentru întreaga familie care, la data începerii edificării construcţiei (2003-2004), o includea şi pe fiica părţilor (actualmente căsătorită) şi pe tatăl reclamantei, apartamentul acestora format din doar două camere fiind neîncăpător.
Este adevărat că jumătate din acest teren a fost înstrăinat de către reclamantă fratelui ei, urmând ca în schimbul suprafeţei înstrăinate fratele să contribuie financiar la ridicarea construcţiei, însă, având în vedere că şi pârâtul a contribuit efectiv, cu mijloace financiare şi muncă, la diferite lucrări, nu se poate reţine că imobilul a fost edificat exclusiv de către fratele reclamantei, cu atât mai mult cu cât părţile au accesat şi credite în acest scop.
Este adevărat că jumătate din acest teren a fost înstrăinat de către reclamantă fratelui ei, urmând ca în schimbul suprafeţei înstrăinate fratele să contribuie financiar la ridicarea construcţiei, însă, având în vedere că şi pârâtul a contribuit efectiv, cu mijloace financiare şi muncă, la diferite lucrări, nu se poate reţine că imobilul a fost edificat exclusiv de către fratele reclamantei, cu atât mai mult cu cât părţile au accesat şi credite în acest scop.
Judecătoria Bistriţa – Secţia civilă, Sentinţa civilă nr. 10190/2011
Prin acţiunea civilă înregistrată sub nr. 2095/190/2009, reclamanta BF a chemat în judecată pe pârâtul ŞAC, solicitând instanţei ca prin sentinţa ce o va pronunţa să constate că au calitatea de bunuri comune prin dobândire în timpul căsătoriei, cu o contribuţie egală a părţilor următoarele: imobilul apartament situat în B, str. AG, nr. 2, sc. B, ap. 29, compus din: 2 camere, bucătărie, cămară, baie, hol, conform extrasului de CF 5567/29 având nr. top. 8024/b/29; bunuri mobile camera mare: 2 noptiere mici cu sertare, în valoare de 50 lei; 2 paturi cu saltea, în valoare de 300 lei; dulăpior haine cu 2 uşi, în valoare de 20 lei; comodă cu 2 uşi, în valoare de 20 lei; un scaun birou, în valoare de 100 lei; perdea, în valoare de 50 lei, Dacia 1300 cu nr. de înmatriculare BN 02 JBP, în valoare de 1000 lei; bunuri mobile în camera mică: mobilă compusă din 6 piese, în valoare de 1200 lei; televizor NEI, în valoare de 50 lei; birou pentru televizor, în valoare de 70 lei; măsuţă, în valoare de10 lei; congelator 5 sertare, în valoare de 300 lei; canapea, în valoare de 30 lei; fotoliu pat persoane, în valoare de 50 lei, centrală termică Junkers, în valoare de 1700 lei; candelabru, în valoare de 50 lei; aspirator, în valoare de 50 lei; calculator, în valoare de 1200 lei; bicicletă, în valoare de 50 lei: bunuri mobile în hol: maşină de spălat automată Arctic, în valoare de 1000 lei; dulap 2 uşi pentru haine, în valoare de 200 lei; bunuri mobile în bucătărie: masă bucătărie + 4 scaune, în valoare de 10 lei, mobilă lemn masiv, în valoare de 35 lei; aragaz cu patru ochiuri Samus, în valoare de 10 lei; frigider, în valoare de 30 lei; radio casetofon Eurotek, în valoare de 50 lei; să dispună partajarea imobilului apartament în sensul vânzării la licitaţie şi împărţirea preţului în cote egale, iar în privinţa bunurilor mobile formarea a două loturi cu obligarea eventual la sulte compensatorii pentru egalizarea valorică a loturilor, cu cheltuieli de judecată.
În motivarea acţiunii se arată că reclamanta şi pârâtul s-au căsătorit în anul 1987, iar prin Sentinţa civilă nr. 505/2009 a Judecătoriei Bistriţa din dosarul nr. 7283/190/2008 s-a pronunţat desfacerea căsătoriei dintre aceştia. În timpul căsătoriei, au dobândit împreună bunurile indicate, cu o contribuţie egală.
În drept, s-au invocat disp. art. 30, 31 şi 36 alin. 1 C.fam, disp. art. 6731 şi urm. şi art. 67311 şi art. 274 C.pr.civ., art. 242 alin. 2 C.pr.civ.
Prin acţiunea civilă înregistrată sub nr. 2143/190/2009, reclamantul ŞAC a solicitat instanţei ca, în contradictoriu cu pârâta BF, să constate că au calitatea de bunuri comune dobândite în timpul căsătoriei cu contribuţie egală următoarele bunuri: apartamentul nr. 29, cu două camere situat în mun. B, str. G, bl. 2m sc. B, înscris în CF 5567/29 B, nr. top. 8024/b/29, împreună cu cota indiviză de 14,66/107 părţi din terenul aferent şi cota indiviză de 5,11/107 părţi din părţile comune, în valoare de120.000 lei; imobilul casă în regim P+M cu suprafaţa utilă de 150 mp, edificată pe terenul pârâtei, înscris în CF 15635 B, nr. top. noi 7459/1/a/3/2, 7459/1/c/3/2/2 şi nr. cadastral 9274, în valoare de 350.000 lei; mobilă sufragerie tip Izabela cu 4 dulapuri, în valoare de 1500 lei; comodă televizor, în valoare de 100 lei; TV NEI, în valoare de 500 lei; ladă frigorifică cu 5 sertare, în valoare de 500 lei; covor sufragerie, în valoare de 200 lei, canapea extensibilă, în valoare de 50 lei; fotoliu pat de 2 persoane, în valoare de 200 lei; aspirator, în valoare de 100 lei; mobilă camera mică formată din 2 paturi de 1 persoană, 2 noptiere şi un dulap cu haine, în valoare de 350 lei; calculator complet echipat şi imprimantă, în valoare de 1500 lei; mochetă camera mică, în valoare de 50 lei; maşină de cusut electrică Nicoleta, în valoare de 400 lei; dulap hol, în valoare de 150 lei; maşină de spălat haine automată, în valoare de 700 lei; mobilă de bucătărie formată de 5 dulapuri cu 2 uşi şi o mască de chiuvetă, în valoare de 1000 lei; aragaz, în valoare de 400 lei; frigider, în valoare de 400 lei; centrală termică, în valoare de 2.000 lei; să dispună partajarea bunurilor comune, în sensul de a atribui bunul imobil apartament către reclamant, iar a casei către pârâtă şi a atribui bunurile mobile către ambele părţi, prin formarea de loturi, cu obligarea pârâtei la plata unei sulte compensatoare în favoarea sa, cu cheltuieli de judecată.
În motivare, reclamantul a arătat că împreună cu pârâta au achiziţionat în anul 1993 apartamentul în litigiu, precum şi bunurile mobile descrise în primul petit al acţiunii.
Prin anii 1998 – 1999, tatăl pârâtei şi-a vândut proprietăţile de la ţară şi s-a mutat la locuinţa părţilor, iar cu banii obţinuţi a cumpărat un teren în Bistriţa, pe care l-a donat pârâtei, teren înscris iniţial în CF 8591 B, nr. top. 7459/1/a/3/2 şi 7459/1/c/3/2, în suprafaţă de 1000 mp.
Jumătate din acest teren a fost înstrăinat de către pârâtă fratelui ei, iar pe cealaltă jumătate, în perioada 2003 – 2004, părţile au început construirea unei case, sens în care s-a eliberat certificatul de urbanism 3475/317/04.03.2004 emis pe nunele pârâtei, dat fiind faptul că aceasta era proprietatea terenului.
Mai arată reclamantul că până la momentul pronunţării divorţului, casa era acoperită şi tencuită, având toate utilităţile, dotată cu geamuri termopan. Au mai rămas de executat lucrări de zugrăvit pentru a deveni locuibilă. Ulterior pronunţării divorţului, reclamantul a propus pârâtei o variantă de partajare convenabilă, respectiv aceea de a îi lăsa acestuia apartamentul şi bunurile mobile care doreşte şi să se mute în casă, cu tatăl ei şi cu fiica părţilor, după ce reclamantul amenajează parterul casei pentru a-l face locuibil. Părţile însă nu au ajuns la un consens.
În drept, s-au invocat disp. art. 30, 31 şi art. 36 alin. 1 C.fam, art. 6731 şi urm. , art. 274 C.pr.civ.
Având în vedere strânsa legătură dintre cele două dosare, fiind vorba de identitate de părţi, obiect şi cauză, la termenul de judecată din data de 16.04.2009 instanţa a dispus conexarea dosarului nr. 2143/190/2009 la dosarul nr. 2095/190/2009, în aplicarea prevederilor art. 164 alin 1 C.pr.civ.
După conexarea celor două dosare, la termenul de judecată din data de 11.11.2010, pârâtul-reclamant reconvenţional a formulat o precizare de acţiune reconvenţională, solicitând, în completarea bunurilor supuse partajului, să fie inclus şi contractul de credit personal din data de 11.05.2007 încheiat cu CR SA, prin care a accesat împreună cu reclamanta un credit în valoare de 15.645 lei, utilizat integral la achiziţionarea tâmplăriei de termopan la casa de locuit edificată de către părţi pe terenul proprietatea reclamantei. Solicită pârâtul ca instanţa să dispună asupra atribuirii contractului de credit, făcând menţiunea că este singurul care a achitat ratele începând cu data de 22.06.2007 şi până în prezent, rămânând de achitat 6.639,75 lei.
Prin concluziile scrise depuse la dosar, reclamanta a recunoscut calitatea de datorie comună a sumei menţionată în contractul de credit, învederând că în perioada 22.06.2007-05.02.2009 ratele s-au achitat împreună, şi în continuare de către pârât. Referitor la imobilul casă în regim P+M, a susţinut că nu este bun comun, ci bun propriu al reclamantei, ca urmare a înstrăinării către fratele său a suprafeţei de 500 mp. teren (bun propriu) dobândit prin donaţie. Se menţionează că pârâtul nu are un drept de proprietate asupra imobilului casă, ci eventual un drept de creanţă care trebuia precizat şi probat de acesta.
Prin Sentinţa civilă nr. 10190/2011 pronunţată de Judecătoria Bistriţa, s-au admis în parte atât acţiunea civilă principală formulată de reclamanta BF împotriva pârâtului ŞAC, cât şi cererea reconvenţională precizată, formulată de pârât împotriva reclamantei şi, în consecinţă: s-a constatat că au calitatea de bunuri comune, prin dobândire în timpul căsătoriei, următoarele bunuri în valoare totală de 287.953,1 lei: 1. apartamentul nr. 29, situat în B, Aleea Ghiocelului, bl. 2, sc. B, compus din 2 camere, 1 bucătărie, 1 cămară alimente, 1 baie, 1 antreu, 1 debara, 1 balcon împreună cu cota indiviză de 14,66/305 părţi din terenul aferent şi cota de 5,11/107 părţi din părţile comune, imobil înscris în CF 5567/29 B, nr. top. 8024/b/29, în valoare de 120.000 lei; 2. imobilul casă, în regim P+M, cu suprafaţa utilă de 150 mp., edificată pe terenul reclamantei, înscris în CF 15635 B, nr. top. nou 7459/1/a/3/2, 7459/1/c/3/2/2 şi nr. cadastral 9274, în valoare de 159.100 lei; 3. garnitură mobilă din PANEL, culoare maro, compusă din: 2 buc. noptiere mici, pat dublu cu saltea, dulap pentru haine cu 2 uşi, comodă cu uşă dublă, în valoare de 435 lei; 4. scaun birou, în valoare de 135 lei; 5. garnitură mobilă Izabela, din lemn, culoare maro, compusă din: 2. buc. dulapuri cu uşă dublă şi suprapozabil, una vitrină cu 2 dulăpioare cu uşă dublă şi vitrină cu 2 rânduri poliţe, una vitrină cu 2 dulăpioare cu uşă dublă, o vitrină mică şi un dulăpior tip bar, în valoare de 1.290 lei; 6. comodă TV din lemn, culoare maro, în valoare de 236 lei; 7. măsuţă din PAL laminat, culoare maro închis, în valoare de 40 lei; 8. canapea extensibilă, în valoare de 286 lei; 9. fotoliu pat 2 persoane, în valoare de 262,8 lei; 10. dulap tip Călin din PAL laminat, culoare maro închis, cu uşă dublă şi suprapozabil, în valoare de 385 lei; 11. masă bucătărie cu 4 scaune, în valoare de 90 lei; 12. mobilă bucătărie din lemn, culoare maro deschis, compusă din: 3 corpuri suspendate, 2 corpuri joase, mască chiuvetă, în valoare de 475 lei; 13. TV Nei, în valoare de 205 lei; 14. combină muzicală Eurotek, în valoare de 344,8 lei; 15. candelabru din metal cu 2 braţe, în valoare de 48 lei; 16. aspirator Arctic 1400 W, în valoare de132 lei; 17. maşină de spălat automată Arctic B, în valoare de 641,9 lei; 18. aragaz Samussi cu 4 ochiuri, în valoare de 328 lei; 19. frigider Fram, în valoare de 358,5 lei; 20. maşină de cusut Nicoleta, electrică, în valoare de 225 lei; 21. congelator Arctic cu 5 sertare, în valoare de 481 lei; 22. calculator Pentium 4, în valoare de 850 lei; 23. perdea sintetică+galerie, în valoare de 42,5 lei; 24. covor imitaţie persan 400/300 cm., în valoare de 324 lei; 25. mochetă sintetică 300/200 cm., în valoare de 57,6 lei; 26. autoturism Dacia 1300 Berlină, în valoare de 1.000 lei; 27. bicicletă semicursă Montai Big Deh, în valoare de 180 lei; s-a constatat că la dobândirea bunurilor comune reclamanta are o cotă de contribuţie de 65%, iar pârâtul o cotă de 35%; s-a dispus partajarea bunurilor comune, prin formarea de loturi în natură şi atribuirea lor, astfel: I. Lotul nr.1 reclamantei, compus din următoarele bunuri în valoare totală de 161.170,5 lei: imobilul casă, în regim P+M,cu suprafaţa utilă de 150 mp., edificată pe terenul pârâtei, înscris în CF 15635 B, nr. top. nou 7459/1/a/3/2, 7459/1/c/3/2/2 şi nr. cadastral 9274, în valoare de 159.100 lei; garnitură mobilă din PANEL, culoare maro, compusă din: 2 buc. noptiere mici, pat dublu cu saltea, dulap pentru haine cu 2 uşi, comodă cu uşă dublă, în valoare de 435 lei; covor imitaţie persan 400/300 cm., în valoare de 324 lei; congelator Arctic cu 5 sertare, în valoare de 481 lei; candelabru din metal cu 2 braţe, în valoare de 48 lei; perdea sintetică+galerie, în valoare de 42,5 lei; măsuţă din PAL laminat, culoare maro închis, în valoare de 40 lei; dulap tip Călin din PAL laminat, culoare maro închis, cu uşă dublă şi suprapozabil, în valoare de 385 lei; masă bucătărie cu 4 scaune, în valoare de 90 lei; maşină de cusut Nicoleta, electrică, în valoare de 225 lei; II. Lotul nr.2 pârâtului, compus din următoarele bunuri în valoare totală de 126.782.6 lei: apartamentul nr. 29, situat în B, str. G, bl. 2, sc. B, compus din 2 camere, 1 bucătărie, 1 cămară alimente, 1 baie, 1 antreu, 1 debara, 1 balcon împreună cu cota indiviză de 14,66/305 părţi din terenul aferent şi cota de 5,11/107 părţi din părţile comune, imobil înscris în CF 5567/29 Bistriţa, nr. top. 8024/b/29, în valoare de 120.000 lei; garnitură mobilă Izabela, din lemn, culoare maro, compusă din: 2. buc. dulapuri cu uşă dublă şi suprapozabil, una vitrină cu 2 dulăpioare cu uşă dublă şi vitrină cu 2 rânduri poliţe, una vitrină cu 2 dulăpioare cu uşă dublă, o vitrină mică şi un dulăpior tip bar, în valoare de 1.290 lei; scaun birou, în valoare de 135 lei; comodă TV din lemn, culoare maro, în valoare de 236 lei; canapea extensibilă, în valoare de 286 lei; fotoliu pat 2 persoane, în valoare de 262,8 lei; mobilă bucătărie din lemn, culoare maro deschis, compusă din: 3 corpuri suspendate, 2 corpuri joase, mască chiuvetă, în valoare de 475 lei; TV Nei, în valoare de 205 lei; combină muzicală Eurotek, în valoare de 344,8 lei; aspirator Arctic 1400 W, în valoare de 132 lei; maşină de spălat automată Arctic B, în valoare de 641,9 lei; aragaz Samussi cu 4 ochiuri, în valoare de 328 lei; frigider Fram, în valoare de 358,5 lei; calculator Pentium 4, în valoare de 850 lei; mochetă sintetică 300/200 cm., în valoare de 57,6 lei; autoturism Dacia 1300 Berlină, în valoare de 1.000 lei; bicicletă semicursă Montai Big Deh, în valoare de 180 lei; a fost obligată reclamanta să plătească pârâtului suma de 25.999,02 lei cu titlu de sultă compensatoare; s-a constatat că are calitatea de datorie comună suma de 16.704,8 lei, reprezentând rate (achitate de pârât în perioada februarie 2009-octombrie 2011 şi de achitat în perioada noiembrie 2011- mai 2012), conform contractului de credit personal din data de 11.05.2007 încheiat cu CR SA şi a fost obligată reclamanta să plătească pârâtului suma de 8.352,4 lei, reprezentând parte din datoria comună; s-au compensat creanţele reciproce dintre părţi până la concurenţa sumei mai mici şi a fost obligat pârâtul să plătească reclamantei suma de 17.646,62 lei. Totodată, a fost respinsă cererea privind calitatea de bun propriu al reclamantei, imobilul casă, în regim P+M, ca fiind neîntemeiată şi s-au compensat cheltuielile de judecată în întregime.
Pentru a hotărî astfel, judecătoria a avut în vedere următoarele:
Părţile au fost căsătorite, căsătorie ce a fost desfăcută prin Sentinţa civilă nr. 505/2009 pronunţată de Judecătoria Bistriţa, în dosarul civil nr. 7283/190/2008.
In timpul căsătoriei, cei doi soţi au dobândit împreună următoarele bunuri imobile şi mobile, la valorile indicate în rapoartele de expertiză tehnică întocmite de experţii PI, CI şi MC şi respectiv de expertul FV, necontestate de părţi: 1. apartamentul nr. 29, situat în B, str. G, bl. 2, sc. B, compus din 2 camere, 1 bucătărie, 1 cămară alimente, 1 baie, 1 antreu, 1 debara, 1 balcon împreună cu cota indiviză de 14,66/305 părţi din terenul aferent şi cota de 5,11/107 părţi din părţile comune, imobil înscris în CF 5567/29 B, nr. top. 8024/b/29; 2. imobilul casă, în regim P+M, cu suprafaţa utilă de 150 mp., edificată pe terenul reclamantei, înscris în CF 15635 B, nr. top. nou 7459/1/a/3/2, 7459/1/c/3/2/2 şi nr. cadastral 9274, în valoare de 159.100 lei; 3. garnitură mobilă din PANEL, culoare maro, compusă din: 2 buc. noptiere mici, pat dublu cu saltea, dulap pentru haine cu 2 uşi, comodă cu uşă dublă, în valoare de 435 lei; 4. scaun birou, în valoare de 135 lei; 5. garnitură mobilă Izabela, din lemn, culoare maro, compusă din: 2. buc. dulapuri cu uşă dublă şi suprapozabil, una vitrină cu 2 dulăpioare cu uşă dublă şi vitrină cu 2 rânduri poliţe, una vitrină cu 2 dulăpioare cu uşă dublă, o vitrină mică şi un dulăpior tip bar, în valoare de 1.290 lei; 6. comodă TV din lemn, culoare maro, în valoare de 236 lei; 7. măsuţă din PAL laminat, culoare maro închis, în valoare de 40 lei; 8. canapea extensibilă, în valoare de 286 lei; 9. fotoliu pat 2 persoane, în valoare de 262,8 lei; 10. dulap tip Călin din PAL laminat, culoare maro închis, cu uşă dublă şi suprapozabil, în valoare de 385 lei;11. masă bucătărie cu 4 scaune, în valoare de 90 lei;12. mobilă bucătărie din lemn, culoare maro deschis, compusă din: 3 corpuri suspendate, 2 corpuri joase, mască chiuvetă, în valoare de 475 lei;13. TV Nei, în valoare de 205 lei;14. combină muzicală Eurotek, în valoare de 344,8 lei;15. candelabru din metal cu 2 braţe, în valoare de 48 lei;16. aspirator Arctic 1400 W, în valoare de132 lei;17. maşină de spălat automată Arctic B, în valoare de 641,9 lei;18. aragaz Samussi cu 4 ochiuri, în valoare de 328 lei;19. frigider Fram, în valoare de 358,5 lei; 20. maşină de cusut Nicoleta, electrică, în valoare de 225 lei;21. congelator Arctic cu 5 sertare, în valoare de 481 lei; 22. calculator Pentium 4, în valoare de 850 lei; 23. perdea sintetică+galerie, în valoare de 42,5 lei; 24. covor imitaţie persan 400/300 cm., în valoare de 324 lei; 25. mochetă sintetică 300/200 cm., în valoare de 57,6 lei; 26. autoturism Dacia 1300 Berlină, în valoare de 1.000 lei; 27. bicicletă semicursă Montai Big Deh, în valoare de 180 lei. Referitor la imobilul apartament nr. 29, valoarea reţinută de instanţă a fost cea indicată de pârât şi recunoscută de către reclamantă prin răspunsul la întrebarea nr. 1 din interogatoriu, respectiv de 120.000 lei.
În privinţa bunurilor mobile, s-a constatat faptul că părţile au achiesat în sensul că ele reprezintă bunuri comune, fiind de acord cu includerea lor în masa bunurilor de partajat.
În ceea ce priveşte imobilul casă de locuit, în regim de înălţime P+M, cu suprafaţa utilă de 150 mp., edificată pe terenul reclamantei, înscris în CF 15635 B, nr. top. nou 7459/1/a/3/2, 7459/1/c/3/2/2 şi nr. cadastral 9274, instanţa a constatat că a fost dobândit în timpul căsătoriei părţilor, şi constituie bun comun pentru următoarele considerente:
Este dovedită împrejurarea şi pârâtul a recunoscut că terenul în suprafaţă de 1.000 mp. a constituit proprietatea tatălui reclamantei, care l-a transmis acesteia, în anul 2004, cu titlu de donaţie. În condiţiile în care tatăl reclamantei s-a mutat definitiv în apartamentul părţilor încă din anul 1998 (fapt recunoscut de către reclamantă), apare ca justificată susţinerea pârâtului că a fost hotărârea comună a soţilor să îşi construiască o casă de locuit mai mare, pentru întreaga familie care, la data începerii edificării construcţiei (2003-2004), o includea şi pe fiica părţilor (actualmente căsătorită) şi pe tatăl reclamantei, apartamentul acestora format din doar două camere fiind neîncăpător.
Majoritatea probelor testimoniale administrate în cauză converg spre ideea că la construcţia casei au participat alături de fratele reclamantei şi pârâtul cu colegii săi de muncă, care l-au ajutat atât la turnarea fundaţiei, cât şi la alte lucrări, pârâtul fiind considerat, conform spuselor martorului ŞI, „omul de bază”.
De fapt, toţi martorii propuşi de către pârât au declarat, în esenţă, faptul că pârâtul fost implicat efectiv în ridicarea construcţiei, în diverse etape (fundaţie, canalizare, împrejmuire, fântână, tâmplărie, izolaţie termică) la care a participat atât cu muncă fizică proprie, cu ajutor neremunerat din partea colegilor săi de serviciu („clacă”) cât şi cu mijloace financiare (salariu şi credit).
Deşi martorii propuşi de reclamantă au făcut vorbire despre edificarea construcţiei de către o firmă specializată, angajată de fratele acesteia, nu există la dosar devize de lucrări, facturi, chitanţe ori alte documente care să ateste provenienţa materialelor de construcţie şi finanţatorul care a suportat costurile aferente acestora şi a manoperei, astfel încât nu poate fi primită susţinerea implicării exclusive a fratelui reclamantei, pentru a se putea concluziona că această construcţie ar fi bun propriu al reclamantei.
Pe de altă parte, în cauză s-a făcut dovada că pârâtul beneficia de venituri din muncă care i-au permis să contribuie financiar la executarea lucrărilor de construcţii sus amintite (în valoare expertizată de 37.400 lei), pe lângă carnetul de muncă, relevante în acest sens fiind depoziţiile martorilor IV şi ŞI colegi de seviciu, care cunoşteau situaţia câştigurilor sale din muncă (salariu, premii, dividende), importante pentru acea dată.
Totodată, martorii audiaţi în instanţă au declarat şi despre accesarea de credite de către pârât, pentru aceste lucrări, sens în care martorul IV a arătat că „În perioada respectivă pârâtul a luat bani cu împrumut de la CAR, eu am fost girant. Cred că banii au fost împrumutaţi pentru ridicarea casei, trebuia să-şi cumpere materiale”, iar martorul BE a declarat că „Ştiu că pârâtul a luat împrumut de la CAR pentru a pune geamuri la casă şi pentru izolarea ei pe exterior cu polistiren”.
Faptul că celelalte lucrări de construcţii au fost realizate de reclamantă cu sprijinul nemijlocit al fratelui său, nu conduce la excluderea imobilului din masa bunurilor de împărţit, ci oferă indiciile unei contribuţii superioare la dobândirea construcţiei în cauză, de natură să conducă la stabilirea unei cote-părţi mai mari la nivelul întregii mase partajabile, soluţie impusă de aplicarea principiului unicităţii patrimoniului comun al soţilor.
Legislaţia noastră admite ca în virtutea dovedirii unei contribuţii mai mari a unuia dintre soţi la dobândirea şi conservarea bunurilor comune, acestuia să i se stabilească şi o cotă-parte mai mare la partajarea acestor bunuri, cotă ce trebuie stabilită în raport de întreaga masă partajabilă, nefiind permisă diferenţierea cotelor în raport de categoriile de bunuri.
Aşa fiind, luând în considerare ajutorul financiar acordat reclamantei de fratele acesteia la ridicarea construcţiei şi reţinând că pe durata căsătoriei părţilor pârâtul a realizat venituri substanţiale în calitate de angajat la T (reclamanta câştigând constant la nivelul venitului minim pe economie), instanţa apreciază o cotă de contribuţie a reclamantei de 65% la dobândirea bunurilor comune, iar a pârâtului de 35%.
Având în vedere aceste cote de contribuţie, stabilite în urma înlăturării prezumţiei de contribuţie egală prin probele administrate în cauză, şi constatând că valoarea totală a bunurilor comune supuse partajului este de 287.953,1 lei, în aplicarea dispoziţiilor art. 6739 C.pr.civ. cu raportare la art. 30, art. 36 alin. 1 Cod familiei, instanţa a dispus sistarea stării de devălmăşie, prin formarea de loturi în componenţa arătată în dispozitivul hotărârii şi atribuirea lor, în funcţie de solicitările părţilor, dar şi de utilitatea bunurilor pentru părţi (reclamantei un lot în valoare de 161.170,5 lei şi pârâtului un lot de 126.782.6 lei), iar în vederea egalizării loturilor a obligat pârâtul să plătească reclamantei suma de 25.999,02 lei, cu titlu de sultă compensatoare (stabilită în raport cu cota contributivă).
Totodată, s-a constatat că are calitatea de datorie comună a soţilor suma de 16.704,8 lei, reprezentând rate (achitate de pârât în perioada februarie 2009-octombrie 2011 şi de achitat în perioada noiembrie 2011- mai 2012), conform contractului de credit personal din data de 11.05.2007 încheiat cu CR SA, care s-a atribuit pârâtului, raportat la manifestarea de voinţă neîndoielnică în acest sens, cu obligarea reclamantei la plata sumei de 8.352,4 lei, reprezentând parte din datoria comună.
Făcându-se aplicarea prevederilor art. 1143, 1144 C.civ., s-au compensat creanţele reciproce dintre părţi până la concurenţa sumei mai mici, pârâtul fiind obligat să plătească reclamantei suma de 17.646,62 lei.
În temeiul art. 276, 277 C.pr.civ., cheltuielile de judecată suportate de părţi s-au compensat în întregime.
