Prin actiunea înregistrata la Judecatoria Gura Humorului sub nr.1400/237 din 9 iunie 2008 reclamantul P. V. i-a chemat în judecata pe pârâtii: P. A., P. G., B. M., B. M., V. S. si F. R., pentru partaj succesoral si iesire din indiviziune cu privire la averea succesorala ramasa dupa defunctul R. L. (O.), decedat la data de 13.09.1962, solicitând sa se constate ca:
– dupa defunctul R. L. (O.), decedat la data de 13 septembrie 1962, cu ultimul domiciliu în com…., jud… au ramas ca mostenitori succesibili si acceptati fiicele acestuia: P. R., B. R. si I. A., în prezent decedate;
– dupa cele trei fiice decedate au calitate de mostenitori reclamantul si pârâtii 1-3 – dupa defuncta P. R., pârâta 4 dupa defuncta B. R. si pârâtul 5 dupa I. A.;
– masa succesorala se compune din suprafata totala de 1 ha si 7200 mp teren, conform Titlului de proprietate nr.401/1993 precum si din cota de ˝ din imobilele constructii – casa, sura cu grajd, sandrama, fântâna;
– cotele cuvenite mostenitorilor sunt de ˝ parti indivize pe tulpini si dupa sentinta civila nr.2998/1987 a Judecatoriei Suceava, restul cote de Ľ revenind pârâtilor 4 si 5;
– din suprafata totala de teren pârâtul F. R., în calitate de mostenitor dupa parintii sai, are dreptul la suprafata de 125 mp din parcela de 500 mp (curti constructii);
– din valoarea constructiilor reclamantul si pârâtii 1-3 au dreptul la o cota de ˝;
– din totalul imobilelor constructii pârâtul F. R. are dreptul la cota de ˝ parti indivize, autorii lui cumparând doar aceasta cota.
Sa se dispuna iesirea din indiviziune prin formarea si atribuirea loturilor functie de întinderea drepturilor succesorale ale partilor, eventualele diferente urmând a fi compensate prin plata unor sulte.
Sa fie obligat pârâtul F. R. la plata c/v cotei de ˝ din constructii motivat de faptul ca acestea au fost demolate în parte si distruse într-un incendiu când acestea se aflau în paza sa sau a autorilor sai si obligarea la plata cheltuielilor de judecata.
În motivarea actiunii reclamantul a aratat ca bunicul sau matern a avut trei fete: R., casatorita B., R., casatorita P. si A., casatorita I.. Anterior decesului sau, survenit la 13 septembrie 1962, acesta a trait în relatii de concubinaj cu K. R. careia i-a testat întreaga avere, aspect ce a nemultumit pe cele trei fiice, care au intentat o actiune în reductiune testamentara, actiune admisa prin sentinta civila nr.1203 din 14 octombrie 1963 al fostului Tribunal Popular al raionului Gura Humorului. Cum concubina a continuat sa locuiasca în gospodaria bunicului si dupa moartea lui si cum a avut nevoie de îngrijire si întretinere, acest lucru a fost facut de parintii sai, în schimbul acestei întretineri ei devenind pe cota parte din mostenirea acesteia. Prin sentinta nr.2998/13 iulie 1987 a fost anulat în parte contractul de vânzare-cumparare autentificat sub nr.5244 din 18 septembrie 1986 la fostul Notariat de stat judetean Suceava, conform careia autorii pârâtului 6 au ramas drept proprietari doar pe suprafata de 125 mp precum si pe cota de ˝ din constructii. A mai aratat ca în anul 1991 a promovat o actiune de iesire din indiviziune, suspendata si perimata ulterior cu motivarea ca nu era eliberat titlul de proprietate, ca în acel dosar a fost efectuata o expertiza tehnica în constructii prin care a fost stabilita valoarea de atunci precum si faptul ca unele au fost demolate de sotii F. si ca între timp toate au disparut într-un incendiu.
În drept actiunea reclamantului a fost întemeiata pe dispozitiile art.651,659,728,729, 998 Cod civil, art.274 Cod de procedura civila.
Prin întâmpinare pârâtul V. S., formulata de sotia sa V. V., a aratat ca este în vârsta, bolnav, netransportabil, clasificat cu grad de I, sufera de „dementie severa mixta” si Boala Parkinson”, are mari pierderi de memorie si lipsa de discernamânt, ca nu are cunostinta despre felul în care averea succesorala dupa defunctul R. L. ar fi fost împartita.
Pârâtul V. S. a depus la dosar acte medicale.
Pârâtii P. G. si P. A., prezenti în instanta au aratat ca sunt de acord cu actiunea reclamantului si ca renunta la cotele ce li se cuvin în favoarea reclamantului.
Pârâta B. M. prezenta în instanta la termenul de judecata din 3 iulie 2008 a aratat ca este de acord cu actiunea si ca doreste sa primeasca bani si nu bunuri.
La termenul de judecata din 3 iulie 2008 instanta a luat act de modificarea cererii de chemare în judecata si a dispus introducerea în cauza în calitate de pârâte a numitelor P. A. F. si F. V. în locul pârâtului F. R..
Prin întâmpinare pârâta P. A. F. a aratat ca este mostenitoare legala dupa defunctul F. T., ca în prezent locuieste în imobilul în litigiu, ca parintii sai au cumparat în anul 1986 de la B. R. si I. A. casa de locuit si anexele gospodaresti, care au apartinut bunicului reclamantului, încheind în acest sens contractul de vânzare-cumparare nr.5244 din 18.09.1986, ca acest contract a fost anulat în parte prin sentinta civila nr.2998/13.07.1987 a Judecatoriei Gura Humorului doar cu privire la cota de ˝ parte indiviza din casa cu anexele gospodaresti si terenul de 250 mp aferent constructiilor si atribuit în folosinta. A mai aratat ca acest constructii au fost demolate, pe locul lor au fost ridicate alte constructii noi care au fost distruse într-un incendiu, ca în prezent pe acel loc exista o alta constructie pe care a ridicat-o împreuna cu sotul sau P. C..
Prin cerere reconventionala pârâta a solicitat sa fie obligat reclamantul si pârâtii 1,2,3 sa încheie un contract de vânzare-cumparare pentru cota de ˝ din imobilul în litigiu motivat de faptul ca parintii sau au fost de buna credinta si au cumparat întregul imobil asupra caruia a avut posesia din momentul cumpararii; pârâtii 4 si 5 sa fie obligati în calitate de mostenitori ai celor doua vânzatoare, B. R. si I. A. sa plateasca reclamantului si pârâtilor 1,2,3 partea din pretul încasat pe nedrept de autorii acestora pentru cota de ˝ din valoarea pretului încasat; sa se constate ca pârâta P. A. F. împreuna cu sotul sau P. C. au dobândit prin edificare în regie proprie o casa de locuit cu doua camere amplasata pe locul casei vechi si înscrierea în cartea funciara a dreptului de proprietate asupra constructiilor noi pe numele lor. Pârâta- reclamanta a depus la dosar înscrisuri si a solicitat admiterea probei cu martori. La termenul de judecata din 23 octombrie 2008 au fost introdusi în cauza în calitate de pârâti P. C. si P. V..
Prin sentinta civila nr.659/13.05.2010 Judecatoria Gura humorului a admis actiunea constatând ca dupa defunctul R. L. decedat la data de 13.09.19662 au ramas ca mostenitori succesibili si acceptanti fiicele acestuia: P. R., B. R. si I. A., în prezent decedate , si care sunt mostenitorii acestor defuncte; a constatat compunerea masei succesorale dupa defunctul R. L., cotele parti cuvenite mostenitorilor, dispunând, apoi, formarea si atribuirea de loturi.
A admis în parte cererea reconventionala constatând ca pârâtii P. A. F. si P. C. au dobândit prin edificare o casa de locuit amplasata pe parcela delimitata de punctele A,B,C,D,10,11,12,A din anexa nr.2 a planului de situatie întocmit de expertul Luca Liviu,a atribuit pârâtilor suprafata de 397 mp teren aferenta constructiilor si cale de acces, a respins capatul de cerere privind instituirea unui drept de superficie pentru terenul ocupat de cele 2 fose septice si instalatia de canalizare si cel de intabulare a constructiilor ca fiind prematur introdus si a obligat pârâtii P. A. F. si P. C. sa-i plateasca reclamantului P. V. suma de 2995 lei reprezentând contravaloarea demolarii si transportul materialelor din fundatia distrusa de incendiul din 2007.
Pentru a hotarî astfel, instanta de fond a retinut ca , defunctul R. L., decedat la data de 13.09.1962 a avut trei fete, în prezent decedate: B. R., P. R. si I. A. (fosta V.). Dua defuncta P. R. au ramas ca mostenitori: reclamantul P. V. si pârâtii P. A.l, P. G. si B. M.. Dupa defuncta B. R. a ramas ca mostenitor pârâta B. M., iar dupa defuncta I. A. au ramas ca mostenitori V. S. si P. V.. Anterior decesului survenit la data de 13 septembrie 1962 R. L. a trait în relatii de concubinaj cu K. R. careia i-a testat întreaga avere, aspect ce i-a nemultumit pe ceilalti mostenitori care au introdus o actiune în reductiune testamentara, actiune admisa prin sentinta civila nr.1203 din 14 octombrie 1963 a fostului Tribunal Popular al raionului Gura Humorului, iar prin Sentinta civila nr.2998/13 iulie 1987 a Judecatoriei Suceava s-a constatat ca numita K. R. le-a transmis sotilor P. R. si P. C. cota de Ľ din masa succesorala ramasa dupa defunctul R. L. (O.). Prin aceeasi sentinta a fost anulat în parte contractul de vânzare-cumparare autentificat sub nr.5244 din 18 septembrie 1986 de Notariatul de stat judetean Suceava, încheiat între B. R., mama pârâtei B. M. si I. A., autoarea pârâtilor V. S. si P. V. vânzatoare si pârâta F.V. si defunctul sau sot F. T., cu privire la cota de ˝ parte indiviza din imobilul format din suprafata de 250 mp teren, cu casa si anexe gospodaresti, aceasta cota din imobil fiind proprietatea sotilor P. R., decedata la data de 11 mai 1965 si P. C., decedat la data de 8 martie 1985. Cu toate ca ˝ din suprafata de 250 mp teren si din casa de locuit cu anexe gospodaresti au revenit sotilor P., în acest imobil a continuat sa locuiasca familia F., care a demolat constructiile vechi, au ridicat altele noi care au fost distruse într-un incendiu în anul 2007, iar în prezent în acel loc si-au edificat o locuinta pârâtii-reclamanti P. A. F., fiica defunctului F. T. si a pârâtei F. V. si sotul acesteia P. C., de unde rezulta ca pretul a fost platit pentru întreaga gospodarie defunctilor B. R. si I. A..
Conform titlului de proprietate si sentintei judecatoresti depuse la dosar masa succesorala ramasa dupa defunctul R.l L., decedat la data de 13.09.1962 se compune din:
1. Suprafata de 4700 mp arabil din extravilanul satului Valea Moldovei, comuna Valea Moldovei, jud.Suceava, punctul „Lunca”, înscrisa în titlul de proprietate la rubrica A 1.1, cu urmatoarele vecinatati: N- F. Gr, E – Drum, S- L. S., V- Drum, teren în valoare de 6580 lei;
2. Suprafata de 3500 mp teren arabil din extravilanul satului Valea Moldovei, comuna Valea Moldovei, jud.Suceava, punctul „Lunca”, înscrisa în titlul de proprietate la rubrica A 1.2, cu urmatoarele vecinatati: N- C. E., E- Drum, S- B. A., V- Drum, teren în valoare de 4900 lei;
3. Suprafata de 2600 mp arabil din extravilanul satului Valea Moldovei, comuna Valea Moldovei, jud.Suceava, punctul „Lunca”, înscrisa în titlul de proprietate la rubrica A 1.3, cu urmatoarele vecinatati: N- I. A., E- Drum, S- F. R., V-Drum, teren în valoare de 3640 lei.
4. Suprafata de 4431 mp teren situat în intravilanul satului Valea Moldovei, com.Valea Moldovei, jud.Suceava, delimitata de punctele 1,2,3,4,12,13,14,1 din anexa nr.2 din raportul de expertiza topo întocmit de expertul Luca Liviu – fila 178 la dosar – teren în valoare de 17945 lei.
5. Suprafata de 903 mp teren situat în intravilanul satului Valea Moldovei, com.Valea Moldovei, jud.Suceava, delimitata de punctele 4,5,7,8,9,D,C,B,A,12 din anexa nr.2 din raportul de expertiza topo întocmit de expertul Luca Liviu – fila 178 la dosar – teren în valoare de 15983 lei.
6. Cota de ˝ din imobilele: casa, sura cu grajd, sandrama, fântâna în valoare de 10787 lei, cealalta cota de ˝ fiind cumparata de defunctul F. T. si pârâta F. V. de la defunctele B. R. si I. A..
Dupa defuncta P. R. au ramas ca mostenitori:
-reclamantul P. V.
-pârâtul P. A.
-Pârâtul P. G.
-pârâta B. M., toti cu cota de ˝.
Dupa defuncta B. R. au ramas ca mostenitori:
-pârâta B. M., cu cota de Ľ din masa succesorala ramasa dupa defunctul R.L.
Dupa defuncta I. A. au ramas ca mostenitori:
-pârâtul V. S.
-pârâtul P. V., amândoi cu cota de Ľ din masa succesorala ramasa dupa defunctul R. L..
Toata configuratia si valoarea bunurilor atribuite sunt redate în rapoartele de expertiza întocmite de expertul topo Luca Liviu si expertul constructii Radianov Vanda.
Având în vedere ca suprafata de teren delimitata de punctele5,6,8,7,5 este detinuta de o alta persoana care nu a fost chemata în judecata instanta a respins capatul de cerere privind introducerea în masa de partajat a acestei suprafete.
În ce priveste cererea reconventionala aceasta a fost admisa în parte în sensul ca din înscrisurile depuse la dosar, rapoartele de expertiza si declaratiile martorilor s-a retinut ca pârâtii reclamanti P. A. F.a împreuna cu sotul sau, au edificat pe vechiul amplasament o casa de locuit cu doua camere, parcela delimitata în anexa 2 din raportul de expertiza, de la fila 178 din dosar, prin punctele A,B,C,D,10,11,12,A. Terenul pe care este amplasata aceasta constructie si cu zona aferenta strict necesara este de 397 mp din care 125 mp sunt cumparati de defunctul F. T. si pârâta F.V., iar cu diferenta de 272 mp fiind de acord si reclamantul sa fie atribuit pârâtilor reclamanti, asa cum rezulta din concluziile scrise depuse la dosar, motiv pentru care instanta le-a atribuit aceasta suprafata de teren.
Cu privire la capatul de cerere privind instituirea unui drept de superficie pentru terenul ocupat de cele doua fose septice si instalatia de canalizare, instanta a respins aceasta cerere motivat de faptul ca pe suprafata atribuita este necesara numai o singura fosa septica si ca aceasta poate fi construita pe aceasta suprafata.
Cum pentru imobilele atribuite nu a fost întocmita si avizata documentatia de catre OCOT Suceava instanta a respins capatul de cerere privind intabularea, ca prematur introdus.
Împotriva sentintei civile susaratate au declarat recurs atât reclamantii cât si pârâtii P. A. F. si P. C., criticând-o pentru nelegalitate si netemeinicie.
Reclamantii au sustinut ca instanta de fond trebuia sa oblige pârâtii P. A.F. si P. C. la plata sumei de 10787 lei în loc de 2995 lei reprezentând cota de ˝ din valoarea actualizata a constructiilor distruse, ca se impune atribuirea în lotul sau a suprafetei de 990 m.p. teren (în loc de 903 m.p.) din anexa 3 a raportului de expertiza Luca Liviu, ca, în mod gresit s-a atribuit pârâtilor-recurenti suprafata de 397 m.p. teren ei fiind îndreptatiti doar la 310 m.p. si ca a fost retinuta gresit valoarea demolarii fundatiilor la casa, grajd si sura la dosar 2995 lei în loc de 6766 lei.
Pârâtii au criticat sentinta retinând ca în mod eronat li s-a admis în parte cererea reconventionala si li s-au admis doar 397 m.p. aferenti constructiilor, în opinia lor, aceasta suprafata trebuind a fi mult mai mare; au mai criticat hotarârea pentru modul în care instanta de fond a rezolvat problema dreptului de superficie pentru terenul ocupat de cele 2 fose septice si instalatia de canalizare, pentru faptul ca au fost obligati sa plateasca suma de 2995 lei reprezentând c/val demolarii constructiei.
Examinând motivele de recurs invocate si ansamblul probelor administrate în cauza, tribunalul retine ca recurentul reclamant P. V. este fondat pentru considerentele urmatoare:
Articolul 261 pct.5 Cod procedura civila prevede obligatia pentru instantele de judecata de a arata în cadrul hotarârii motivele de fapt si de drept care au format convingerea instantei, precum si motivele pentru care au fost înlaturate cererile partilor.
În speta, reclamantul a solicitat obligarea pârâtului F. R. la plata c/val cotei de ˝ din constructii motivat de faptul ca acestea au fost în parte demolate si distruse într-un incendiu când se afla în paza sa sau a autorilor sai.
Verificând actele dosarului de fond, instanta de recurs retine ca judecatoria desi a dispus obligarea pârâtilor P. A. F. si P. C. la plata catre reclamanti a sumei de 2995 lei reprezentând contravaloarea demolarii si transportului materialelor din fundatia distrusa de incendiul din 2007, nu a motivat în considerente, în nici un fel, aceasta solutie.
Cum nemotivarea în fapt si în drept a acestei cereri echivaleaza cu nepronuntarea, întrucât judecatorul nu a analizat cele invocate de reclamant în cererea formulata si probele anexate acesteia, încalcând dreptul partii în cauza la un proces echitabil prevazut de art. 6 din CEDO, tribunalul retinând incidenta prevazuta de art.312 pct.5 Cod procedura civila, urmeaza sa admita recursul reclamantului, sa caseze sentinta recurata si sa trimita cauza spre rejudecare primei instante, ocazie cu care, instanta de trimitere, va avea în vedere toate cele retinute mai sus, precum si celelalte critici aduse de reclamant solutiei pronuntate.
Cu referire la recursul pârâtilor, examinând actele si lucrarile dosarului, acesta urmeaza a se respinge ca nefondat.
Au sustinut pârâtii ca în mod gresit li s-a admis doar în parte cererea reconventionala si ca în opinia lor sunt îndreptatiti a li se atribui o suprafata mai mare de 397 m.p. aferenti constructiei lor.
Aceasta critica nu va fi primita de instanta de recurs.
Astfel, din înscrisurile depuse la dosar, rezulta ca autorii pârâtei P. A. F., respectiv numitii F.T. si V. au cumparat în anul 1986 de la B. R. si I. A., imobilul casa de locuit cu anexe gospodaresti situate în comuna Valea Moldovei conform contractului de vânzare-cumparare nr.5244 din 18.09.1986, dar cum acest contract de vânzare-cumparare a fost în parte anulat irevocabil prin sentinta civila nr.2998/13.07.1987 a Judecatoriei Gura Humorului cu privire la cota de ˝ p.i din casa cu anexe si terenul de 250 m.p. aferent constructiilor si atribuit în folosinta, e evident ca acestia nu sunt îndreptatiti a li se atribui o suprafata mai mare de teren fata de cea dispusa prin sentinta civila recurata, aceasta depasind cu mult cei 125 m.p. la care fac referire dispozitiile sentintei civile nr.2998/1987 ale Judecatoriei Gura Humorului.
Pentru aceleasi considerente vor fi înlaturate si motivatiile recurentilor pârâti, privitoare, la cumpararea de catre autorul lor F. T. a unei suprafete totale de 1300 m.p. teren de la fiicele defunctului R. O., o astfel de sustinere fiind în contradictie cu cele statornicite irevocabil prin sentinta civila din anul 1987.
Au mai aratat pârâtii, ca, în mod defectuos a fost solutionata de prima instanta problema dreptului de superficie în legatura cu cele 2 fose septice si instalatia de canalizare.
Este a se observa ca si aceasta critica a fost nejustificat formulata drept pentru care nu va fi primita de instanta de recurs.
Potrivit art.492 „ orice constructie, plantatie sau lucru facut în pamânt sau asupra pamântului, sunt prezumate a fi facute de catre proprietarul acelui pamânt cu cheltuiala sa si ca sunt ale lui, pâna ce se dovedeste din contra”. Prin urmare, în favoarea proprietarului terenului functioneaza prezumtia ca este si proprietarul supraedificatelor dar prezumtia poate fi rasturnata, facându-se dovada contrarie.
În speta, pârâtii P. A. F. si P. C. au solicitat constituirea unui drept de superficie pentru terenul ocupat de cele 2 fose septice si instalatia de canalizare identificata în planul de situatie întocmit de expert Vanda Radianov pe terenul CC2-CC3-F situate în afara terenului de 397 m.p. aferent constructiei C1.
Dreptul de superficie a facut obiectul unei analize a CEDO, care, în cauza Back si Palade împotriva României a statuat ca:
–stabilirea printr-o hotarâre judecatoreasca a unui drept de folosinta asupra terenului proprietatea unui tert, nu poate fi echivalata nici cu o în fapt si nici cu o reglementare a folosirii bunului, dar are semnificatia unei „ingerinte” legate de prima fraza a primului alineat al art.1 din protocolul nr.1 la Conventie (paragraf 57);
–expresia „ dreptul la superficie”, este mentionata în mai multe acte normative, care nu stabilesc regimul juridic al acestui drept (paragraf 60);
–exista o jurisprudenta bogata privind dreptul de superficie, ceea ce în acceptiunea Curtii echivaleaza cu „ ingerintei” în „lege” (paragraf 61);
–conform jurisprudentei constante (echivalata de Curte cu prevederea ingerintei ”în lege”) în sistemul de drept românesc, dreptul de superficie nu se poate naste decât din lege, prescriptie achizitiva, legat sau acordul parintilor iar „ simplu fapt de a ridica constructii pe terenul altuia, nu ar putea duce la constituirea unui drept de superficie pe terenul altuia, în lipsa unuia din cele patru elemente mentionate anterior (paragraf 63 teza a II a si a III a)”.
Concluzionând, Curtea Europeana a Drepturilor Omului, a retinut ca în speta pe care a analizat-o, fosta Curte Suprema de Justitie, constatând, contrar practicii judiciare constante, nasterea dreptului de superficie dintr-o simpla „ … situatie de fapt care nu a fost urmarita sau cunoscuta de cei interesati” dând efect juridic „ aparentei de drept”, care nu se încadreaza în niciuna din cauzele care pot duce la nasterea dreptului de superficie, a pronuntat o hotarâre prin care s-a adus atingere dreptului de proprietate fara ca ingerinta sa aiba temei în dreptul intern (paragraf 63 teza finala si paragraf 64).
Este a se observa ca reclamantul are incontestabil „un bun” în sensul prev. de art.1 din protocolul nr.1 la CEDO- fiind mostenitorul defunctului R. L. – respectiv proprietarul terenului, în calitate de descendent.
Daca referitor la acest „bun” contra vointei proprietarului instanta ar constata existenta unui drept de superficie, acest fapt ar constitui în mod evident o „ingerinta” în sensul frazei întâi a primului alineat al art.1 din Protocolul nr.1 la CEDO.
Situatia nu ar putea fi analizata doar ca o atingere adusa folosintei terenului ci trebuie analizata ca o lipsire de proprietate pentru simplul motiv ca daca s-ar constata în favoarea pârâtilor recurenti dreptul de folosinta a terenului pe toata perioada existentei foselor septice si a instalatiei de canalizare existente în afara celor 397 m.p. teren, s-ar aduce o atingere chiar substantei dreptului de proprietate (dreptul de superficie având particularitatea, fata de alte dezmembramânte ale dreptului de proprietate de a fi un drept perpetuu).
Or, pentru ca o astfel de privare sa fie în acord totusi cu prev.art.1 din Protocolul nr.1 CEDO, ar trebui sa fie prevazuta de lege „ sa urmareasca un scop legitim” iar ingerinta în dreptul de proprietate ar trebui sa raspunda criteriului proportionalitatii ( a se vedea paragraf 78 din Hotarârea pronuntata de CEDO în cauza Brumarescu împotriva României.)
În cauza se constata ca dreptul pretins de pârâti prin cererea reconventionala nu are la baza nici una dintre cauzele care pot duce la nasterea dreptului de superficie, ceea ce înseamna ca ingerinta „nu este prevazuta de lege”.
Astfel, în urma probelor administrate s-a constatat ca pârâtii au edificat fosele septice si instalatia de canalizare mult dupa ramânerea irevocabila a sentintei civile nr.2998/1987 a Judecatoriei Gura Humorului prin care s-a constatat vânzarea-cumpararea catre autorul lor F. T. a cotei de ˝ din suprafata de teren în litigiu, aceste instalatii si fose fiind amplasate, în afara celor 125 m.p. la care era îndreptatit autorul lor în calitate de cumparator.
Cum pe suprafata de 397 m.p. atribuita, acestia pot construi o fosa septica, având în vedere toate cele mai sus aratate, tribunalul va respinge motivatiile lor privitoare la instituirea dreptului de superficie.
Au mai aratat pârâtii ca nu sunt de acord sa plateasca despagubiri reclamantului în suma de 2995 lei reprezentând c/val demolarii constructiei vechi, critici ce de asemenea urmeaza a fi înlaturate.
Din sustinerile reclamantului, coroborate cu recunoasterile partilor, cu concluziile raportului de expertiza efectuat în cauza în dosar si cu înscrisurile anexate, rezulta fara putinta de tagada, ca locuinta cu anexe gospodaresti ce a constituit proprietatea defunctului R. O. ce s-a cerut a fi partajata, nu mai exista fizic în prezent, întrucât o parte din aceasta a fost demolata de autorii pârâtilor iar o parte a ars într-un incendiu, pe locul acesteia fiind edificata locuinta pârâtilor P. A. F. si P. C..
Ca atare, în mod corect instanta de fond i-a obligat pe acestia la plata catre reclamant a cotei de ˝ din valoarea actualizata a constructiilor distruse.
În contextul tuturor celor de mai sus, apreciind ca motivatiile pârâtilor sunt nefondate, în baza dispozitiilor art.312 Cod procedura civila, tribunalul urmeaza sa admita recursul reclamantului, sa caseze sentinta recurata si sa trimita cauza spre rejudecare primei instante si sa respinga ca nefondat recursul pârâtilor.
