Nu în ultimul rând, diferenta evidenta de valoare dintre terenul de 2,5 ha si terenul de 7,5 ha, în favoarea primului, data de amplasamentul lotului de 2,5 ha la o distanta de numai 500 m de plaja, într-o zona de interes turistic aflata în plina dezvoltare, ar face ca partajul prin atribuirea acestui lot în întregime catre recurentii pârâti sa fie nu numai contrar principiului înscris în art. 6735 Cod procedura civila, dar ar fi si neechitabil.
Nu în ultimul rând, diferenta evidenta de valoare dintre terenul de 2,5 ha si terenul de 7,5 ha, în favoarea primului, data de amplasamentul lotului de 2,5 ha la o distanta de numai 500 m de plaja, într-o zona de interes turistic aflata în plina dezvoltare, ar face ca partajul prin atribuirea acestui lot în întregime catre recurentii pârâti sa fie nu numai contrar principiului înscris în art. 6735 Cod procedura civila, dar ar fi si neechitabil.
La 12.12.2008 reclamanta M.A.M. a solicitat instantei, în contradictoriu cu pârâtii S.P., S.C., C.E., C.N. si C.C., sa dispuna iesirea din indiviziune cu privire la terenul în suprafata de 2,5 ha situat în localitatea Agigea, sola 80, parcela 374/4 si cu privire la terenul în suprafata de 7,5 ha situat în localitatea Agigea, sola 48, parcela 210/32347/4.
În motivarea cererii a aratat ca autorul comun al partilor, S.C., a decedat pe data de 24.06.1960. De pe urma acestuia au ramas ca mostenitori S.R., sotie supravietuitoare, S.I., fiu, S.C., fiica si S.S., fiu. S.(S.)C. a decedat la 15.08.1997, mostenitorii acesteia fiind, potrivit certificatului de mostenitor nr.263/11/1997, S.C. si C.E. S.S. a decedat în anul 1991, mostenitor fiind reclamanta. De pe urma lui C.E., fiica din alta casatorie a lui S.C., au ramas ca mostenitori C.N. si C.C. S-a încercat solutionarea pe cale amiabila a iesirii din indiviziune, dar fara rezultat.
Pârâtii C.N. si C.C. au solicitat prin întâmpinare atribuirea terenului în suprafata de 2,5 ha situat în localitatea Agigea, identificat în Titlul de proprietate 18484/111/15.01.1993 prin sola 80/parcela 347/4.
Au aratat ca aceasta solicitare este fundamentata pe împrejurarea ca, înca din cursul anului 1993, folosesc terenul cu acordul celorlalti coindivizari.
Prin sentinta civila nr. 11866/02.07.2009 Judecatoria Constanta a admis cererea formulata de reclamanta si a dispus iesirea din indiviziune cu privire la terenul în suprafata de 2,5 ha situat în localitatea Agigea, situat în sola 80, parcela 374/4 din Titlul de proprietate nr. 18484/111/15.01.1993 emis de Comisia Judeteana pentru Stabilirea Dreptului de Proprietate asupra Terenurilor si asupra terenului în suprafata de 7,5 ha din Titlul de proprietate nr. 18484/111/15.01.1993 emis de Comisia Judeteana pentru Stabilirea Dreptului de Proprietate asupra Terenurilor.
A atribuit pârâtului C.N. lotul nr.8, pârâtei M.C.C. lotul 4, pârâtului S.C. lotul nr.7, pârâtei C.E. lotul 3, pârâtei S.P. loturile 6 si 2 si reclamantei M.A.M. lotul 1 si 5 din parcela A 374/4, urmând ca lotul nr. 9 sa ramâna în indiviziune.
A atribuit pârâtei S.P. lotul nr. 1, reclamantei M.A.M. lotul nr.2, pârâtului S.C. lotul nr. 3, pârâtei C.E. lotul nr. 4, pârâtului C.N. lotul nr. 5 si pârâtei M.C.C. lotul nr. 6 din parcela 210/32 situata în localitatea Agigea.
În considerentele hotarârii, instanta de fond a retinut ca, prin Titlul de proprietate nr. 18484/111 din 15.01.1993, s-a reconstituit dreptul de proprietate asupra terenului în suprafata de 10 ha în favoarea mostenitorilor defunctului S.C., si anume S.I., S.C., C.E. si M.A.M., 2,5 ha fiind situate în sola 80, parcela 374/4, iar 7,5 ha fiind situate în sola 48, parcela 210/32.
S-a mai retinut ca S.I. a decedat la data de 12.08.1991, mostenitori fiind S.P., conform certificatului de mostenitor nr. 799/13.04.1995, iar S.C. a decedat la data de 15.08.1997, mostenitori fiind S.C. si C.E., conform certificatului de mostenitor nr. 263/11.11.1997.
Pentru a dispune iesirea din indiviziune, instanta a avut în vedere disp. art. 728 C.civ. si art. 9739 C.pr.civ., raportul de expertiza tehnica imobiliara din care rezulta ca terenul este comod partajabil în natura si ca în lotul 8 sunt incluse constructiile realizate de C.N., concluziile raportului de expertiza concordând cu declaratiile martorilor, potrivit carora pe terenul în cauza, la partea dinspre strada, este ridicata o constructie pe o suprafata de circa 50-60 mp.
Cu privire la cererea pârâtilor C.N. si C.C. de a li se acorda în întregime terenul în suprafata de 2,5 ha, situat în localitatea Agigea, situat în sola 80, parcela 374/4, instanta a retinut ca: regula este partajarea în natura a imobilului, în lotul fiecarui proprietar urmând a fi incluse bunuri de aceeasi valoare, ca potrivit art. 6739 C.pr.civ. la atribuirea loturilor trebuie sa se aiba în vedere si constructiile realizate de parti; din raportul de expertiza rezulta ca respectivele constructii edificate de pârâtul C.N. au fost incluse în lotul nr. 8 aferent parcele 374/4 iar pe restul suprafetei ce constituie parcela pârâtii C.N. si C.C. nu au efectuat lucrari care sa justifice acordarea catre acestia a întregii suprafete de teren mentionate.
În termen legal, împotriva sentintei civile mentionate mai sus au declarat recurs pârâtii C.N. si C.C., criticând-o pentru nelegalitate prin prisma modalitatii de formare si atribuire a loturilor.
Prin decizia civila nr. 271 din 3 iunie 2010 Tribunalul Constanta a respins ca nefondat apelul pârâtilor.
Pentru a pronunta aceasta hotarâre tribunalul a retinut ca în mod corect prima instanta a înlaturat pretentia pârâtilor C.N. si C.C. de a li se atribui lor întregul lot de 2,5 ha, modalitatea de partajare aleasa de instanta fiind în concordanta cu regula generala a împartelii în natura, dar si cu celelalte principii reglementate de textele legale referitoare la partajul judiciar (art. 741 Cod civil, art. 6735 , 9739 Cod procedura civila). S-a mai retinut ca nu a fost depusa la dosar o dovada privind conventia încheiata între mostenitorii lui S.C. în legatura cu modalitatea de folosire a terenurilor cu privire la care s-a dispus reconstituirea dreptului de proprietate iar terenul este comod partajabil în natura, cu respectarea cotelor-parti cuvenite tuturor coindivizarilor.
Împotriva acestei decizii au declarat recurs pârâtii C.N. si C.C. sustinând, în esenta, ca instanta nu a tinut seama de modalitatea în care loturile au fost folosite de parti si de faptul ca acestea au înteles înca de la momentul emiterii titlului de proprietate ca fiecare dintre coindivizari sa preia si în drept loturile pe care le-au detinut si le-au exploatat timp de 15 ani. Sustin ca dovada conventiei partilor s-a facut prin proba testimoniala.
Apreciaza ca pentru o corecta solutionare a cauzei instanta trebuia sa încuviinteze solicitarea lor de efectuare a unei expertize tehnice care sa realizeze o identificare a loturilor si în raport de modul în care ele sunt detinute în prezent si, în situatia inegalitatii loturilor, compensarea se putea face prin stabilirea unor sulte corespunzatoare.
Sustin ca instanta nu a tinut seama de criteriile de partajare prevazute de art. 6739 Cod procedura civila si în special de criteriul „folosirea bunului de catre unul dintre ei timp îndelungat”, precum si de faptul ca, fiind divizat în exces, sunt scazute posibilitatile valorificarii eficiente a terenului din punct de vedere economic.
Examinând legalitatea deciziei pronuntate în raport de criticile formulate de pârâti, Curtea constata ca recursul nu este întemeiat, pentru urmatoarele considerente:
În materia partajului regula stabilita potrivit art. 741 si art. 6735 Cod procedura civila este aceea a împartirii în natura a bunurilor ce compun masa partajabila.
Posibilitatea unui acord între parti cu privire la modul de lichidare a starii de indiviziune, chiar numai în privinta unuia dintre bunurile supuse împartelii, nu este interzis de lege, dimpotriva, o astfel de împarteala fiind în concordanta cu principiul disponibilitatii si cu prevederile art. 6739 Cod procedura civila care dispune ca, la formarea si atribuirea loturilor instanta tine seama, dupa caz, si de acordul partilor.
În speta însa, asa cum au retinut instantele de fond si de apel pe baza probelor administrate, pârâtii recurenti nu au dovedit ca a existat un acord de împarteala a lotului de 2,5 ha în sensul atribuirii lui în întregime catre acestia si, în lipsa unei alte probe consemnate într-un înscris (ex. o conventie scrisa între mostenitori) care sa rastoarne probatoriul administrat în fata primei instante, Curtea nu poate proceda la o reapreciere a probelor pentru a ajunge la o alta concluzie, punctele 10 si 11 din art. 304 Cod procedura civila fiind abrogate prin art. I din OUG nr. 138/2000, aprobata prin Legea nr. 219/2005.
Art. 6739 Cod procedura civila enumera, cu caracter exemplificativ, criteriile de care instanta va tine seama la atribuire în partajul judiciar dar aceste criterii trebuie avute în vedere, toate la un loc sau numai unele, astfel încât sa nu se nesocoteasca drepturile copartasilor, sa satisfaca nevoile lor actuale si deci, partajul sa fie echitabil.
Printre criteriile de împarteala se afla, este adevarat, si acela al folosirii bunului de catre unul dintre copartasi ori evitarea împartirii excesive a bunului, reclamate de recurenti ca fiind încalcate prin hotarârile pronuntate.
Folosirea unei portiuni de teren de 160 mp pentru construirea unei case nu justifica însa atribuirea întregului lot de 25.000 mp numai catre constructorii edificiului. De asemenea, nu se poate reprosa instantei ca prin modalitatea de partaj dispusa a determinat o farâmitare excesiva a imobilului de 2,5 ha ori o scadere importanta a valorii acestuia câta vreme chiar recurentii pârâti au înteles sa nu foloseasca acest teren în scopul exploatarii agricole ci, lotizându-l, au edificat o constructie pe o suprafata de 160 mp.
În consecinta, constatând ca instantele au respectat prevederile legale în materia partajului, în temeiul art. 312 alin. 1 Cod procedura civila Curtea va respinge recursul ca nefondat.
