SENTINŢA CIVILĂ Nr. 455 /27.04.2011
Pe rol judecarea cauzei civile privind pe petenta AUTORITATEA
NATIONALA PENTRU PROTECTIA CONSUMATORILOR, intimaţii V
GHE şi SC R B S A, având ca obiect plângere contravenţionala Lg 193/2000.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier după care:
Dezbaterile şi susţinerile părţilor au avut loc în şedinţă publică din data
de 20 aprilie 2001 şi au fost consemnate în încheierea de şedinţă de la acea dată
, care face parte integrantă din prezenta hotărâre, când instanţa având nevoie de
timp pentru a delibera a amânat pronunţarea asupra cauzei la termenul de
judecată din data de astăzi, 27 aprilie 2011, când a pronunţat următoarea soluţie:
INSTANŢA
Constată că la data de 3.01.2011, COMISARIATUL JUDEŢEAN
PENTRU PROTCŢIA CONSUMATORILOR ARGEŞ din cadrul
AUTORITĂŢII NAŢIONALE PENTRU PROTECŢIA
CONSUMATORILOR, a înaintat procesul – verbal cu seria ANPC şi nr.
0019578 ( 288/513) din data de 29.11.2010, în scopul aplicării dispoziţiilor art.
13 din Legea nr.193/2000, solicitând aplicarea sancţiunii contravenţionale şi a
măsurilor corespunzătoare, faţă de intimata, SC R B S A, ( cu punctul de lucru
la R B SA- Agenţia C).
S-a solicitat ca soluţionarea sesizării să se realizeze şi în contradictoriu
cu intimatul , V GHE, ce are calitatea de împrumutat , astfel că în situaţia
constatării caracterului abuziv al clauzelor convenţiilor de credit nr. RF
02443089488/01.03.2007 şi RF 02444179019/24.10.2007 şi a modificării
acestora, dispoziţiile să îi fie opozabile.
S-a argumentat, faptul că acele clauze menţionate la art 3 pct. 3.2 ,
potrivit cărora banca îşi rezervă dreptul de a modifica rata dobânzii curente în
mod unilateral, nu sunt în nici un fel circumstanţiate şi lasă în totalitate la
aprecierea acesteia posibilitatea majorării dobânzii.
Prin întâmpinarea depusă la filele 31-38 R B SA a solicitat respingerea
sesizării ca neîntemeiată, susţinând , în esenţă, că acele clauze contractuale care
permit modificarea ratei dobânzii sunt perfect legale şi în concordanţă cu voinţa
părţilor.
Astfel , la momentul semnării celor două contracte, încheiate până la
intrarea-n vigoare a OUG nr. 174/2008, nu există nicio prevedere legală care să
interzică băncii posibilitatea stabilirii unei dobânzi variabile sau modificării
cuantumului acesteia, în funcţie de evoluţia pieţii financiare.
S-a precizat că ambele contracte de credit sunt expresia voinţei clientului,
care a consimţit liber asupra fiecărei prevederi contractuale.
S-a specificat că societatea bancară s-a aliniat prevederilor OUG
nr.50/2010, în sensul că intimatul , V GHE, a fost invitat la sediu pentru a
consulta şi a semna actele adiţionale la contractele de credit în cauză.
În cuprinsul întâmpinării, s-a justificat şi modificarea dobânzii bancare,
în raport de evoluţia pieţei financiare pentru creditele în EURO, indicându-se şi
modul de determinare a costului total de finanţare.
Prin cererea de la filele 74-75, intimatul , V GHE, a solicitat admiterea
sesizării, înaintate de către A.N.P.C. – Comisariatul Judeţean Pentru Protecţia
Consumatorilor Argeş şi restituirea sumelor încasate, cu încălcarea prevederilor
legale de către societatea bancară.
Deliberând asupra prezentei cauze, în raport de înscrisurile aflate
la dosar, instanţa apreciază că sesizarea este întemeiată, pentru
considerentele ce vor fi expuse-n continuare.
Prin contractul de credit cu nr. RF 02444179019, încheiat la data de
24.10.2007, R B , prin Agenţia Costeşti a acordat intimatului, V G, un
împrumut în valoare de 2101, 25 EURO, urmând ca rambursarea acestuia să se
realizeze în 48 de luni ( filele 13-15).
În cuprinsul contractului, la punctul 3, sunt specificate următoarele
clauze:
„Pentru creditul acordat, împrumutatul datorează băncii o dobândă
curentă variabilă, ce se acumulează zilnic până la data rambursării integrale a
sumelor datorate în baza prezentului contract de credit şi se calculează prin
aplicarea ratei anuale a dobânzii curente la soldul creditului (…)”.
La data încheierii prezentului contract, rata dobânzii curente este de
10,9% pe an. Banca poate modifica rata dobânzii curente în funcţie de
evoluţia pieţei financiare, urmând să aducă la cunoştinţa împrumutatului
noua rată a dobânzii în modalităţile menţionate în „ condiţiile Generale de
Derulare a Operaţiunilor Bancare „ (…).
Printr-un alt contract, cu nr. RFO 2443089488/1.03.2007 ( filele 22-24)
aceeaşi societate bancară a acordat intimatului, V G, un împrumut în valoare
de 3000 de EURO, rambursabil pe o perioadă de 60 de luni, rata dobânzii
curente fiind de 11,9% pe an, la data încheierii acestuia.
Şi-n acest contract, la art 3, s-au prevăzut clauze identice, referitoare la
modificarea ratei dobânzii, în funcţie de evoluţia pieţei financiare.
Ca urmare a cercetării petiţiilor cu nr.4914/1734 şi nr.4915/1735
formulate la data de 13.10.2010, de către intimatul V GHE, prin care acesta a
reclamat majorarea dobânzii curente în mod unilateral şi nejustificat de către R
B , s-a întocmit procesul-verbal de constatare a contravenţiei cu nr.
288/513/29.11.2010 ( seria ANPC /0019578) de către COMISARIATUL
JUDEŢEAN PENTRU PROTECŢIA CONSUMATORILOR ARGEŞ.
În cuprinsul procesului-verbal, s-a specificat că acele clauze de la art 3 şi
3.2, din ambele contracte de credit, sunt abuzive, deoarece permit stabilirea în
sarcina consumatorului plata unor sume nejustificate şi creează astfel un
dezechilibru semnificativ în raport cu drepturile şi obligaţiile dintre părţi, în
dezavantajul beneficiarului de servicii ( consumatorului), conform art 4 alin 1
din Legea nr. 193/2000, republicată ( filele 5-7).
Iniţial, intimatul, V Ghe a comunicat societăţii bancare obiecţiunile sale
cu privire la majorarea dobânzii şi a cerut recalcularea acesteia, ţinându-se
seama de prevederile O.U.G nr.50/2010 ( fila 10).
La data de 29.09.2010, Raiffeisen BANK i-a transmis petentului, Voicu
Gheorghe, faptul că „ banca poate practica preţuri diferite ( dobânzi ,
comisioane) , în anumite momente de timp, diferenţele fiind corelate
cu un mixt de criterii/condiţii de piaţă de la un anumit moment:
condiţii de risc asumate ( grad de îndatorare, grad acoperire în garanţii,
criterii de eligibilitate), evoluţia costurilor ( în special costul de
finanţare), istoricul clientului în relaţia cu banca, contextul economic
general şi strategia băncii privind încurajarea unor anumite tipuri de
credite” fila 11).
Ulterior, R B a prezentat instanţei actele adiţionale la cele două contracte
de credit, nesemnate de către debitor, în care este prezentată o nouă formulă de
calcul a dobânzii curente (EURIBOR la 6 luni + marja băncii, respectiv de
12,9% , în cel cu nr. RFO 2443089488 şi de 10,9%, în cel cu nr. RFO
24441790019) – filele 76-85.
Analizând clauzele menţionate la art 3, cu acelaşi conţinut în ambele
contracte de credit, instanţa apreciază că acel criteriu, determinant în stabilirea
ratei dobânzii bancare, respectiv „ în funcţie de evoluţia pieţii financiare”
este de natură să-l prejudicieze pe consumator.
În opinia instanţei, formula de calcul trebuie să cuprindă elemente clare,
previzibile, care să ofere posibilitatea debitorului de a verifica dacă majorarea
ratei dobânzii se justifică sau nu.
Evoluţia pieţii financiare reprezintă un criteriu general, ce favorizează
luarea deciziei societăţii bancare , de a majora discreţionar rata dobânzii fără a
putea fi cenzurată, în absenţa unor elemente de calcul, concrete, neechivoce.
Nu posibilitatea majorării dobânzii imprimă caracterul abuziv al
clauzei, ci modalitatea în care aceasta se realizează, care exclude
exercitarea vreunui control, din partea celeilalte părţi contractante.
Chiar dacă, potrivit art 969 Cod civil, „ convenţiile legal făcute au
putere de lege între părţile contractante” ( făcându-se abstracţie de faptul
că utilizarea contractelor în aceeaşi formă tipizată creează prezumţia absenţei
unei negocieri prealabile între creditor şi debitor), clauzele stabilite sunt supuse
totuşi controlului instituţiilor menţionate în Legea nr.193/2000.
Potrivit art 1 din actul normativ, mai sus indicat, „ orice contract
încheiat, între comercianţi şi consumatori pentru vânzarea de bunuri sau
prestarea de servicii va cuprinde clauze contractuale clare, fără echivoc,
pentru înţelegerea cărora nu sunt necesare cunoştinţe de specialitate”.
Instanţa evidenţiază că textul de lege se referă la contractele deja
încheiate, ori dacă s-ar ţine seama numai de dispoziţiile art 969 Cod civil,
ar însemna că prevederile Legii nr.193/2000 să devină inaplicabile, faţă
de orice convenţie.
Instanţa mai subliniază că aceste clauze contractuale sunt neconcordante
şi cu legislaţia comunitară, întrucât nu se respectă dispoziţiile art. 3 şi 4 din
Directiva nr.87/102/CEE a Consiliului din 22.12.1986, cu privire la
armonizarea normelor statelor membre în materie de credit destinat
consumului.
Aşadar, instanţa concluzionează că în speţa de faţă sunt întrunite toate
elementele constitutive ale contravenţiei descrisă de art. 16 din Legea
nr.193/2000.
În conformitate cu dispoziţiile legale , mai sus indicate, „ constituie
contravenţie, în măsura în care fapta nu este săvârşită în astfel de
condiţii încât, potrivit legii penale , să fie considerată infracţiune,
încălcarea interdicţiei stipulată de art. 1 alin.3 şi se sancţionează cu
amendă de la 200 lei la 1000 lei”.
Potrivit art 1 alin.3 din Legea nr.193/2000, la care face trimitere
dispoziţiile art 16 alin1., „ se interzice comercianţilor stipularea de clauze
abuzive în contractele încheiate cu consumatorii”.
Ţinând seama şi de criteriile enunţate în art 21 alin 3 din O.G nr. 2/2001
( privind regimul juridic general al contravenţiilor), referitoare la
individualizarea sancţiunilor, instanţa , în temeiul art 13 alin.1 din Legea
nr.193/2000, va aplica intimatei o amendă în valoare de 200 lei.
La stabilirea acestei sancţiuni, orientată spre minimul special prevăzut de
lege, instanţa a avut în vedere intenţia intimatei de a înlocui acele clauze
stipulate la art. 3 din ambele contracte de credit, prin întocmirea actelor
adiţionale, în care este expusă o nouă formulă de calcul, cu elemente clar
definite în determinarea dobânzilor fluctuante.
Procedând în conformitate cu art 13 din Legea nr.193/2000, instanţa va
dispune şi modificarea clauzelor contractuale de la pct.3 din contractele de
credit cu nr. RF0 2444179019 şi nr. RFO 2443089488, în sensul determinării
ratei dobânzii curente, în raport de marja băncii, stabilită iniţial la 10,9% ( în
primul contract) şi respectiv la 11,9% ( în al doilea contract), element
(previzibil de la momentul încheierii convenţiilor) ce reprezintă o constantă pe
tot parcursul rambursării creditelor, la care se adaugă o variabilă – valoare
EURIBOR la 6 luni, rată în funcţie de care se vor recalcula şi se vor restitui
debitorului sumele achitate-n plus de către acesta.
Instanţa apreciază că formula de calcul este în consens şi cu prevederile
O.U.G. nr.50/2010.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂŞTE
Admite cererea formulată de petenta AUTORITATEA NATIONALA
PENTRU PROTECTIA CONSUMATORILOR – COMISARIATUL
JUDEŢEAN PENTRU PROTECŢIA CONSUMATORILOR ARGEŞ,
cu sediul în P, str Z nr xx judeţul Argeş în contradictoriu cu intimaţii V GHE,
domiciliat în comuna R, sat R nr.15, judeţul Argeş şi SC R B S A, – cu sediul
social în municipiul B,sector 1 .
Menţine procesul-verbal de constatare a contravenţiei cu
nr.288/513/29.11.2010.
Aplică intimatei o amendă contravenţională, în valoare de 200 lei, pentru
săvârşirea contravenţiei prevăzută de art 13 alin.1 raportat la art.1 alin.3 şi art.16
alin 1 din Legea nr.193/2000.
Dispune modificarea clauzelor contractuale de la punctul 3 din
contractele de credit cu nr. RF02444179019 şi nr. RF02443089488, în sensul
determinării ratei dobânzii curente, în raport de marja băncii, stabilită iniţial la
10,9% ( în primul contract) şi respectiv la 11,9% ( în al doilea contract), la care
se adaugă valoarea EURIBOR la 6 luni, rată în funcţie de care se recalculează şi
se restituie debitorului sumele achitate-n plus de către acesta.
Cu recurs.
Pronunţată în şedinţă publică, 27.04.2011.
Red.MB/dact.El.D
4 ex/13.05.2011
