– O.G. 12/2006, OG 2/2001
JUDECĂTORIA OLTENIŢA – SENTINŢA CIVILĂ NR.28 DIN 12.01.2012
Prin plângerea înregistrată la Judecătoria Olteniţa petenta SC E SRL a solicitat în contradictoriu cu intimata Garda Financiară Călăraşi, în principal, nulitatea absolută a procesului verbal seria H nr. 0212097/25.09.2011 şi obligarea intimatei la restituirea cantităţii de 25.300 kg. porumb confiscat ilegal, în aceeaşi stare /calitate ca la momentul confiscării ; în subsidiar, a solicitat anularea procesului verbal de contravenţie, anularea măsurii – sanctiunii complementare de confiscare şi, pe cale de consecinţă, obligarea intimatei la restituirea mărfii confiscată ilegal, întrucât fapta contravenţională nu există.
In motivare arată că la data de 25.09.2011, în urma unui control abuziv al Gărzii Financiare efectuat asupra ansamblului auto format din autoutilitara marca MAN cu nr. de inmatriculare AB XX XXX si semiremorca cu nr. de inmaticulare AB XX XXX, s-a încheiat procesul-verbal seria H nr.0212097.
In cuprinsul acestuia s-a consemnat de către agentul constatator împrejurarea că petenta se face vinovată de încălcarea dispoziţiilor art. 10 lit. b si art. 14 lit. e din O.U.G. nr. 12/2006 modificata, respectiv pe timpul transportului cantităţii de 25.300 kg. de porumb boabe, marfa nu este insotita de factura fiscala si contractul de vânzare- cumpărare aferent, iar marfa nu ar fi fost livrata din spaţiul de depozitare autorizat.
Măsura dispusă împotriva petentei este netemeinică şi nelegală.
Astfel cum se va dovedi cu martori şi înscrisuri, susţinerile agentului constatator nu corespund realităţii.
Mai mult, pretinsa faptă contravenţională nu există.
Potrivit dispoziţiilor legale invocate de către agentul constatator, respectiv art. 10 lit. b si art. 14 lit. e din O.U.G. nr.12/2006 modificata , pentru stabilirea unor masuri de reglementare a pieţei pe filiera cerealelor si a produselor procesate din cereale s-a statuat:
Art 10 litera b. prevede – “Cerealele si/sau produsele procesate din cereale se comercializează (Nu transportarea) pe piaţa interna sau la export, cu respectarea următoarelor cerinţe minimale:
b) sa fie achiziţionate de la ceilalţi parteneri de pe filiera, din spatii de depozitare autorizate, pe baza contractelor de vânzare-cumpărare si însoţite de facturi fiscale.”
Conform art. 14 litera e) constituie contravenţie -“Transportul în scop comercial al cerealelor sau al produselor de panificaţie, neînsoţite de documentele prevăzute de lege, care să justifice provenienţa licită a acestora ( avizul de expediţie conform codului fiscal şi legii contabilităţii ) cu amenda de la 3.000 lei la 5.000 lei, confiscarea mărfii şi a mijlocului de transport marfă utilizat în acest scop dacă acesta apartine contravenientului sau dacă nu există contract legal de cărăuşie.”
Petenta a avut întocmite toate documentele legale necesare comercializării de produse cerealiere.
Astfel, între petentă în calitate de finanţator producţie agricolă, de creditor cu contract de gaj asupra recoltei şi de cumpărător al celor 25.300 kg.porumb şi SC A SRL , în calitate de producător debitor şi vânzător al cantităţii de 25.300 kg. porumb, s-au încheiat mai multe contracte.
La data de 30.03.2011, un contract de finanţare producţie agricolă având ca obiect acordarea finanţării de către petenta creditoare către debitoarea – furnizoare, finanţare în produse şi/sau bani pentru recolta aferentă anului 2011.
La data de 30.03.2011, contractul de gaj fără deposedare pentru cultura agricolă de floarea soarelui şi porumb aferentă anului 2011 ce garanta restituirea /plata/vânzarea – compensarea datoriei cu produse agricole – porumb.
Contractul de fidejusiune comercială , acesta fiind o anexă la contractul de finanţare producţie agricolă 123/30.03.2011.
Contractul de vânzare – cumpărare nr. 15/C/23.11.2010, având ca obiect vânzarea – cumpărarea produselor din recolta anului agricol 2011, cuprinse în anexa , inclusiv porumb.
Factura fiscală nr. 321/24.09.2011, pentru cantitatea de 25.300 kg. porumb în val. de 18.975 RON.
La data întocmirii procesului – verbal, 25.09.2011, conducătorul care transporta marfa avea asupra sa avizul de însoţire a mărfii, si o copie a facturii.
Agenţii de la Garda Financiară Arad practic nu au constatat în mod personal şi nemijlocit săvârşirea nici unei contravenţii intrucat nu există nici o faptă contravenţională.
Societatea petentă avea toate documentele în conformitate cu dispoziţiile legale şi, de asemenea, toate transporturile au fost efectuate în condiţii de legalitate.
Singura motivaţie pentru care s-a încheiat acest proces – verbal îl reprezintă abuzurile efectuate de către Comisarii de la Garda Finaciară Călăraşi care au procedat la sancţionarea petentei, desi deţinea atat contracte de colaborare, de vânzare cumpărare, cat si factura fiscala emisa in 24.09.2011, deci anterior transportului.
Faptul ca pe avizul de insotire a mărfii nu era trecuta la momentul controlului cantitatea transportata, nu este culpa contestatoarei, intrucat nu a fost in sarcina ei obligaţia de a întocmi avizul de insotire a mărfii.
În primul rând, agenţii de la Garda Financiară Călăraşi care au încheiat procesul – verbal ce face obiectul prezentei plângeri nu au constatat nici o faptă contravenţională, în cuprinsul procesului – verbal nu se regăseşte menţionată nici una din condiţiile stabilite de lege care nu ar fi fost îndeplinite de societatea noastră, astfel cum se prevede în art. 10 lit. b) si art.14 lit. e) din O.U.G. nr. 12/2006.
Mai mult, înţelege sa invoce si nulitatea absoluta a procesului verbal de contravenţie întrucât acesta a fost întocmit si comunicat unei persoane ce nu are calitatea de reprezentant al societăţii, respectiv şoferul CDT, angajat la SC D & E T SRL, alta societate decât societatea pretins contravenienta, acesta semnând la rubrica contravenient.
Acesta a prezentat agenţilor constatatori actele pe care le avea, respectiv avizul de însoţire a mărfii si o copie a facturii fiscale, insa acesta nu putea sa aiba asupra sa actele originale ale altor societăţii, acesta fiind un simplu transportator. Agenţii constatatori puteau solicita de la petentă aceste acte, şoferul nefiind angajatul societăţii petente , acte pe care le-ar fi prezentat acestora de îndată si s-ar fi lămurit întreaga situaţie de fapt.
Legea nu prevede ca pe timpul transportului, transportatorii să aibă asupra lor documentele contabile originale efectuate intre cele 2 societăţi vânzător si cumpărător, avizul de însoţire a mărfii fiind suficient
Scopul legiuitorului in introducerea textului art. 14. lit e din OUG. 12/2006 a fost încercarea de a limita evaziunea fiscala ce se efectuează in domeniul cerealelor, insa in prezenta speţa o astfel de situaţie este exclusa, din toate documentele contabile ale celor 2 societăţi, rezultând o activitatea legala, cu toate actele înregistrate in contabilitate, facturi, contracte, etc.
Nulitatea procesului verbal de contravenţie este evidenta si in raport de lipsa sau amestecul menţiunilor cuprinse in art 16 din OG.2/2001 si anume : contravenient apare si SC E SRL si numitul CDT, art. 16 alin. 6 din OG 2/2001 prevede ca pentru persoana juridica trebuiesc făcute menţiuni si cu privire la datele de identificare ale reprezentantului acesteia.
De asemenea este important de stabilit de ce sancţiunea a fost aplicata petentei si nu vânzătorului sau transportatorului. Care este culpa petentei.
Petenta a invocat nulitatea şi în raport de dispoz. art. 19 din OG 2/2001 ca prevăd că :
„ (1) Procesul verbal se semnează pe fiecare pagină de agentul constatator şi de contravenient. In cazul în care contravenientul nu se află de faţă, refuză sau nu poate să semneze, agentul constatator va face mentiune despre aceste împrejurări, care trebuie să fie confirmate de cel puţin un martor. In acest caz, procesul verbal va cuprinde şi datele personale din actul de identitate al martorului şi semnătura acestuia.”
CDT este angajat la SC D & E T SRL , altă societate decât societatea pretins contravenientă şi nu este reprezentantul societăţii petente, nu are drept de semnătură pe actele de primire. De altfel, semnătura din partea de jos a procesului verbal nu le apartine, acesta nu a fost înmânat personal la data întocmirii reprezentantului societăţii.
Faţă de aceste considerente, având în vedere că petenta nu a săvârşit nici o faptă contravenţională, în mod nelegal agentul constatator a sanctionat administrativ societatea petentă, motiv pentru care solicită admiterea plângerii şi anularea procesului verbal de contravenţie şi obligarea intimatei la restituirea mărfii confiscate.
Solicită a se avea în vedere şi dispoz. art. 21 alin. 3 din OG nr. 2/2001, cu modificările şi completările ulterioare, potrivit cărora :
„Sanctiunea trebuie să fie proporţională cu gradul de pericol social al faptei săvârşite, ţinându-se seama de împrejurările în care a fost săvârşită fapta, de modul şi mijloacele de săvârşire a acesteia, de scopul urmărit, de urmarea produsă, precum şi de circumstanţele personale ale contravenientului şi de celelalte date înscrise în procesul verbal. „ precum şi art. 5 alin. 5 din OG nr. 2/2001 cu modificările şi completările ulterioare : „Sanctiunea stabilită trebuie să fie proporţională cu gradul de pericol social al faptei săvârşite.”
Petenta a depus la dosar copia procesului verbal de contravenţie, contractul de finanţare producţie agricolă nr. 123/30.03.2011, încheiat între părti, contractul de gaj fără deposedare pe culturi agricole şi pe recoltă, încheiat între părti la data de 30.03.2011, contractul de fidejusiune comercială anexă la contractul de finanţare producţie agricolă nr. 123/30.03.2011 încheiat între părti, contractul de vânzare – cumpărare nr. 15 C/23.11.2010 încheiat între părti, factura fiscală şi împuternicire avocaţială.
Intimata Garda Financiară Călăraşi a formulat întâmpinare, prin care a solicitat respingerea plângerii ca neîntemeiată şi mentinerea procesului verbal ca fiind temeinic şi legal.
In motivare arată că în urma controlului efectuat in data de 25.09.2011 ora 11, de către comisarii Gărzii Financiare secţia Călăraşi asupra ansamblului auto marca MAN, având număr de inmatriculare AB XX XXX si semiremorca cu număr de inmatriculare AB XX XXX conducător auto CDT, s-a constatat ca acesta transporta porumb boabe recolta anului 2011, având ca document de insotire pe timpul transportului avizul de insotire a mărfii fara serie, cu nr. 10028/24.09.2011, furnizor SC A M SRL si cumpărător SC E SRL. Avizul de insotire a mărfii are inscris la rubrica „ produse,, – porumb boabe care a fost incarcat din camp, dar nu are înscrisă nicio cantitate la rubrica cantitatea livrata . In urma cântăririi ansamblului auto, s-a constatat ca se transporta cantitatea de 25.300 kg porumb boabe, fara a fi respectate prevederile art.3 alin.2, art.10 lit.b din OUG nr. 12/2006 modificata, in sensul ca pentru marfa transportata nu exista factura fiscala , nu s-a incheiat contract de vânzare cumpărare si nu a fost achiziţionată din spaţiu de depozitare autorizat.
Agenţii constatatori au încadrat fapta ca fiind contravenţie prevăzuta de art. 14 alin.l lit.e din OUG nr. 12/2006, sancţionând petenta cu avertisment si totodată, in baza aceluiaşi articol menţionat mai inainte s-a procedat la confiscarea mărfii. Ca excepţii:
Petenta afirma faptul ca, nu au fost respectate prevederile art. 16 alin.6 din Q.G. nr.2/2001 privind regimul juridic al contravenţiilor precizând ca, nu au fost menţionate in procesul verbal de contravenţie datele de identificare ale reprezentantului societăţii contraveniente , motiv pentru care , procesul verbal ar fi nul.
În continuare învederează instanţei că nu poate fi reţinut acest motiv de nulitate întrucât, la art. 17 din O.G. nr.2/2001 se specifica faptul ca, numai lipsa menţiunilor privind numele, prenumele si calitatea agentului constatator, numele si prenumele contravenientului, iar in cazul persoanei juridice lipsa denumirii si sediului acesteia, a faptei săvârşite si a datei comiterii acesteia sau a semnăturii agentului constatator, atrage nulitatea procesului verbal . Ori, dupa cum se poate observa, toate aceste condiţii au fost îndeplinite, fapt pentru care nu poate fi atrasa nulitatea procesului verbal.
Un motiv de nulitate al procesului verbal invocat de petenta, l-ar constitui nerespectarea dispoziţiilor art. 19 din O.G. nr.2/2001, in sensul ca , daca reprezentantul legal al contravenientei nu a fost de fata la încheierea procesului verbal, acesta trebuia semnat de un martor.
Procesul verbal a fost incheiat la sediul IJPF Călăraşi cu sediul in mun. Olteniţa, mentionandu-se despre acest lucru in procesul verbal la punctul 1, sediu in care se aflau alti agenţi constatatori, iar singurul martor de faţă fiind doar şoferul care transporta marfa care dealtfel, a si semnat procesul verbal.
Faţă de aceste motive, solicită respingerea acestei excepţii ca neîntemeiate.
Cu privire la susţinerile petentei pe fondul cauzei, precum ca , factura fiscala si contractul de vânzare cumpărare erau întocmite, nu se pot retine întrucât, asa cum reiese chiar din textul de lege respectiv art.3 alin. 2 din OUG nr. 12/2006 care prevede ca: vânzarea cerealelor de către producătorii agricoli, pe piaţa interna sau la export, se realizează pe baza contractelor de vânzare – cumpărare încheiate si a facturilor fiscale, in cazul producătorilor agricoli persoane juridice, iar în cazul producătorilor agricoli persoane fizice, pe baza contractelor de vanzare-cumparare si a borderourilor de achiziţii cu regim special personalizate prin imprimarea datelor de identificare pentru fiecare utilizator. Asa cum rezulta si din nota explicativa a conducătorului auto , la momentul controlului, petenta nu avea nici factura fiscala si nici nu incheiase contract de vânzare – cumpărare pentru marfa transportata având doar avizul de insotire a mărfii, aviz care, considera ca nici acesta nu a fost emis cu respectarea dispoziţiilor legale in materie , cantitatea nefiind înscrisa in avizul de insotire a mărfii. Este greu de crezut ca un furnizor isi vinde marfa , produsul, fara sa-1 cantareasca (in cazul de fata cantitatea de porumb care a fost cântărită de comisarii Gărzii Financiare la Baza Siloz Olteniţa conform tichetelor de cântar), astfel ca, agenţii constatatori au considerat ca au fost incălcate normele legale, procedând in final la sancţionarea petentei cu avertisment si la confiscarea mărfii.
Fata de aceste motive, solicită respingerea plângerii pe care o considera netemeinica si nefondata si menţinerea procesului verbal de contravenţie seria H nr.0212097, ca fiind temeinic si legal intocmit.
In drept, a invocat O.U.G. nr.12/2006 , O.G. nr.2/2001 , art.115-118 Cod proc. civila.
La cererea petentului, instanţa în temeiul art. 167 alin. 1 C.pr.civilă, a încuviinţat proba cu înscrisuri şi un martor.
A fost audiată cu respectarea dispoz. art. 193 şi urm. C.pr.civilă, martora BM ce a declarat că este administratorul firmei SC A SRL . Impreună cu DG ce este reprezentantul petentei are o relaţie de afaceri de câtiva ani . Petenta îi asigură îngrăşăminte, seminţe şi motorină. In contrapartidă el îi oferă produse (cereale şi plante tehnice). Pentru o parte din cantitatea de porumb obţinută are încheiat contract de gaj fără deposedare cu petenta. A derulat acest contract trimiţându-i o cantitate de porumb. Pe 24 sau 25 septembrie, era noapte, între orele 21 şi 22 s-a terminat de încărcat maşina cu porumb care trebuia să plece la Olteniţa unde avea loc preluarea mărfii. A făcut aviz de expediţie în câmp. Nici o maşină nu plecă fără aviz de expediţie. A fost la silozul din Urziceni unde există o basculă mare unde cântăreşte marfa. A cântărit marfa în prezenţa reprezentantului firmei petentei, a făcut factură, a predat factura delegatului petentei, însă a uitat să treacă pe aviz cantităţile. Ea se face vinovată de faptul că a uitat să treacă pe aviz cantitatea de marfă şi reprezentantul firmei E. Înaintea campaniilor de recoltat întotdeauna s-au încheiat contracte de vânzare – cumpărare a mărfii. Nu a existat nici o clipă intenţia de a se face evaziune fiscală. Era noapte, era obosită şi nu a fost atentă atunci când a completat avizul. DG este un partener corect, un de afaceri corect. Pentru toată cantitatea de porumb inclusiv pentru cantitatea confiscată a existat contract de vânzare – cumpărare şi factură fiscală. Maşina a plecat direct din câmp, nu din spaţiul de depozitare. Soferul depistat de organele de control avea contract de transport cu societatea petentă nu cu E. Avizele de expediţie se dau întotdeauna şoferului dar nu celelalte acte care se pot pierde. De aceste acte oficiale răspunde administratorul firmei.
Soluţionând cauza, Judecătoria Olteniţa prin sentinţa civilă nr.176/2012 a respins excepţia nulităţii procesului-verbal, invocată de petenta S.C. E SRL.
În fond, a respins plângerea contravenţională formulată de petenta S.C. E SRL împotriva procesului-verbal de constatare şi sancţionare a contravenţiilor seria H nr.0212097 încheiat la data de 25 septembrie 2011 de Garda Financiară Călăraşi .
Pentru a pronunţa astfel, instanţa de fond a avut în vedere următoarele considerente:
Din studiul întregului material probator existent la dosarul cauzei, instanţa a constatat următoarea situaţie de fapt : la data de 25.09.2010 , ora 11,00, comisarii Gărzii Financiare Călăraşi, SM şi UN au efectuat un control asupra ansamblului auto marca MAN cu nr. de înmatriculare AB – XX – XXX şi semiremorca cu nr. de înmatriculare AB – XX – XXX, conducător auto CDT.
Cu ocazia controlului efectuat cei doi comisari au constatat că şoferul CDT transporta porumb boabe din recolta anului 2011 având ca document de însoţire pe timpul transportului avizul de însoţire a mărfii nr. 10028/24.09.2011, fără serie, furnizor SC A SRL, iar cumpărător SC E SRL .
S-a mai constatat că marfa nu a fost livrată dintr-un spaţiu de depozitare autorizat.
In avizul de însoţire a mărfii este înscris la rubrica specificaţia (produse, ambalaje) porumb boabe iar la rubrica cantitatea livrată este înscris doar „bruto …..neto „
Aşadar, nu este trecută cantitatea de porumb boabe livrată .
Totodată nu sunt completate rubricile privind pretul unitar şi valoarea în lei a produselor.
In urma cântăririi mărfii s-a constatat că se transporta o cantitate de 25.300 kg. porumb boabe.
Potrivit art. 3 alin. 1 din OG 12/2006, „vânzarea cerealelor de către producătorii agricoli , pe piaţa internă sau la export, se realizează pe baza contractelor de vânzare – cumpărare încheiate şi a facturilor fiscale în cazul producătorilor agricoli persoane fizice.
Potrivit art. 14 lit. „e” constituie contravenţie transportul în scop comercial al cerealelor, neînsoţite de documente prev. de lege care să justifice provenienţa licită a acestora, cu amendă de la 3.000 lei la 5.000 lei şi confiscarea mărfii.
Potrivit art. 14 lit. „ c „ constituie contravenţie achiziţionarea cerealelor de către operatorii economici din spaţii de depozitare care nu deţin autorizaţie de depozit şi se sanctionează cu amendă de la 4.000 lei la 5.000 lei.
Probele administrate în cauză , înscrisuri şi declaraţie de martor, nu au răsturnat situaţia de fapt reţinută în procesul verbal . Conducătorul auto în declaraţia dată a arătat că a încărcat din câmp marfa , că i s-a înmânat ca document decât avizul de însoţire a mărfii.
Aşadar, petenta se face vinovată de săvârşirea celor 2 fapte contravenţionale iar sanctiunile aplicate prin procesul verbal nr. 0212097/25.09.2011 încheiat de Garda Financiară Călăraşi , respectiv avertisment şi confiscarea mărfii sunt legale.
Cu privire la nulitatea procesului verbal invocată de petentă instanţa de fond a avut în vedere următoarele considerente : motivele de nulitate ale procesului verbal sunt prevăzute în mod expres de dispoziţiile art. 17 din OG nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravenţiilor.
Faptul că apar 2 contravenienti în cuprinsul procesului verbal, respectiv SC E SRL şi CDT nu este un motiv de nulitate absolută care să se regăsească în dispoziţiile prev. de articolele mai sus mentionate.
Potrivit art. 19 din OG 2/2001 : „Procesul verbal se semnează pe fiecare pagină de agentul constatator şi de contravenient. In cazul în care contravenientul nu se află de faţă, refuză sau nu poate să semneze , agentul constatator va face mentiune despre aceste împrejurări, care trebuie să fie confirmate de cel puţin un martor. In acest caz procesul verbal va cuprinde şi datele personale din actul de identitate al martorului şi semnătura acestuia. „
Textul legii nu prevede şi sanctiunea care intervine în cazul nerespectării acestor dispoziţii, aşa cum o face în situaţia nerespectării condiţiilor de formă prev. la art. 17 din OG nr. 2/2001. Fiind vorba de o nulitate virtuală, anularea actului intervine în condiţiile art. 105 C.pr.civilă, doar în măsura dovedirii unei vătămări care să decurgă din viciul constatat şi care să nu poată fi înlăturat decât prin anularea actului. Din cuprinsul procesului-verbal rezultă locul efectuării controlului şi că procesul-verbal a fost întocmit în lipsa contravenientei. Rolul martorului era acela de a confirma acest lucru, aşa cum se deduce din art. 19 citat mai sus. Or, contravenienta nu a negat modalitatea de întocmire a procesului verbal pentru a se putea trage concluzia că prin nesemnarea procesului verbal de contravenţie de către un martor i s-ar fi produs o vătămare care să nu poată fi înlăturată decât prin anularea actului.
Împotriva acestei sentinţe a declarat recurs SC E SRL, criticând-o pentru nelegalitate si netemeinicie, susţinând că instanţa de fond în mod greşit nu a constatat nulitatea absolută în temeiul art.16 si art.19 din OG 2/2001.
Astfel, instanţa de fond a ignorat faptul că procesul verbal nu poartă semnătura unui martor care să confirme cele consemnate, contravenienta nefiind de faţă la dresarea procesului verbal.
Au fost încălcate şi dispoziţiile art.16 din OG 2/2001 lipsind menţiunile prevăzute de acest text de lege.
De asemenea, nulitatea procesului verbal este evidentă în condiţiile în care procesul verbal stabileşte culpa în sarcina altei persoane decât subiectul activ al contravenţiei. În cauză, eventualul contravenient pentru lipsa documentaţiei ar fi SC A SRL şi în nici un caz recurenta.
Pe fondul cauzei, petenta a arătat că fapta nu există, la momentul controlului fiind prezentat avizul de expediţie, document care îndeplineşte toate condiţiile prevăzute de art.415 cod comercial, respectiv prevede natura lucrurilor de transportat, numele expeditorului şi datele sale de identificare, prevede numele cărăuşului si datele sale de identificare si arată inclusiv persoana destinatarului. Instanţa de fond nu a ţinut cont de probele prezentate, respectiv contractul de vânzare – cumpărare şi factura care atestau provenienţa mărfii si prin urmare nevinovăţia sa.
Recursul este nefondat.
Verificând în conformitate cu depoziţiile art.34 alin.1 din OG 2/2001 legalitatea procesului verbal de constatare si sancţionare a contravenţiei, instanţa reţine că acesta a fost întocmit cu respectarea dispoziţiilor legale incidente, neexistând cazuri de nulitate absolută.
Raportat la motivele de nulitate invocate de către petentă prin cererea de recurs, instanţa constată că procesul verbal este întocmit cu respectarea dispoziţiilor prev. de art.16 si 19 din OG 2/2001.
Nulitatea prev. de art.16 si art.19 din OG 2/2001 este o nulitate relativă si nu absolută, astfel că, fiind vorba de o nulitate virtuală, anularea intervine în condiţiile art.105 c.pr.civilă, doar în măsura dovedirii unei vătămări care să decurgă din viciul constatat şi care să nu poată fi înlăturată decât prin anularea actului, iar petenta nu a dovedit că ar fi suferit vreo vătămare.
Petentei nu i s-a încălcat dreptul la apărare în condiţiile în care a avut posibilitatea să formuleze plângere împotriva procesului verbal de contravenţie, iar în cursul procesului să – şi formuleze apărările pe care le consideră necesare.
În ceea ce priveşte apărarea formulată de petentă că nu ar avea calitatea de subiect activ al contravenţiei, tribunalul urmează a o respinge întrucât din actele depuse la dosar rezultă că ea este proprietara mărfii şi nu SC A SRL.
Dacă SC A SRL era proprietara mărfii aceasta avea posibilitatea de a solicita în justiţie restituirea mărfii confiscate, lucru pe care nu l-a făcut. Nu s-au depus dovezi în acest sens de către recurentă, motiv pentru care tribunalul constată că recurenta are calitatea de subiect activ al contravenţiei.
Sub aspectul temeiniciei procesului verbal, tribunalul constată că petenta a contestat situaţia de fapt reţinută de agentul constatator, dar nu a probat că la momentul controlului exista contractul de vânzare cumpărare şi factura fiscală pentru marfa depistată şi că aceste acte au fost prezentate agentului constatator.
Faptul că aceste documente au fost prezentate ulterior în instanţă nu este de natură a înlătura răspunderea petentei întrucât dispoziţiile art.14 alin.1 lit.e din OUG 12/2006 prevăd că transportul cerealelor trebuie să se facă însoţite de documentele prev. de art.3 alin.2 din aceeaşi ordonanţă, respectiv factură fiscală si contract de vânzare cumpărare.
Este evident că la momentul controlului aceste documente nu însoţeau marfa, probă fiind declaraţia conducătorului auto CDT, care la momentul depistării sale de către organele Gărzii Financiare a declarat în legătură cu marfa transportată că nu deţine factură fiscală şi contract de vânzare cumpărare.
Mai mult decât atât, în aviz nu este trecută cantitatea de porumb livrată, situaţie în care se impunea existenţa facturii.
Întrucât petenta nu a reuşit să răstoarne prezumţia de veridicitate instituită de lege în favoarea actului sancţionator şi neexistând alte elemente care să formeze convingerea instanţei că procesul verbal atacat ar fi netemeinic, urmează să menţină procesul verbal ca legal şi temeinic.
Pentru aceste considerente, urmează a respinge recursul declarat de petenta SC E SRL împotriva sentinţei civile nr.176/2.02.2012 pronunţată de Judecătoria Olteniţa.
