Plângere de carte funciară. Notarea unui proces. Interesul celui ce solicită notarea trebuie verificat atât la momentul depunerii cererii, cât şi la momentul soluţionării cererii. Carte Funciară


Art. 26 alin.4 lit.c din Legea nr. 7/1996.

Secţia I civilă – Decizia civilă nr. 512/01 septembrie 2011

Prin plângerea înregistrată la Judecătoria Mediaş, la data de 12.02.2009, petenta ZMM a solicitat desfiinţarea încheierii de carte funciară nr. 19293/12.12.2008 pronunţată de BCF Mediaş, prin care s-a notat în CF 4587/a nr. top 425/2 procesul civil ce face obiectul dosarului nr. 563 F 083266/06.

În motivarea plângerii arată că încheierea este nelegală pentru că încalcă art. 47 din Legea 7/1996 în condiţiile în care soţul său – care a cerut notarea procesului – nu are nici un drept asupra imobilului în cauză. Protocolul în baza căruia s-a făcut notarea nu este nici act administrativ în sensul legii şi nici hotărâre judecătorească, iar soţul său nu este titular al vreunui drept real sau de creanţă şi înţelegerea de împărţire a bunurilor comune nu este finalizată.

Prin sentinţa civilă nr. 1702/27.08.2010 Judecătoria Mediaş a admis plângerea formulată de petenta ZMM împotriva încheierii de carte funciară nr. 19293/12.12.2008 dată de OCPI Sibiu – BCPI Mediaş în contradictoriu cu intimatul ZJ şi a dispus radierea menţiunii privind notarea procesului civil făcută de BCPI Mediaş în baza Protocolului Judecătoriei Munchen.

Pentru a pronunţa această hotărâre, judecătoria a reţinut că prin încheierea de carte funciară nr. 19293/12.12.2008 OCPI – BCPI Mediaş a dispus notarea în cartea funciară nr. 4587/a Mediaş nr. top 425/2 de sub B+14 a procesului civil din dosarul nr. 563 F 083266/06, care are ca obiect partajul bunurilor comune şi se poartă între reclamanta ZMM şi pârâtul ZJ. La baza notării procesului a stat cererea formulată de intimat şi actul emis de judecătoria de primă instanţă Munchen, intitulat „proces verbal” pe care BCPI Mediaş l-a denumit „Protocol Judecătoria Munchen” .

Judecătoria Mediaş, analizând acest act a constatat că între părţile dosarului de partaj a intervenit o înţelegere, astfel că iniţiativa intimatului de a nota procesul apare ca lipsită de temei legal. De aceea, s-a reţinut că notarea procesului s-a făcut cu încălcarea art. 93 din Ordinul nr. 633/13.10.2006 pentru aprobarea Regulamentului de organizare şi funcţionare a biroului de şi publicitate imobiliară, iar pe de altă parte, intimatul nu justifică interes în notarea procesului.

Apelul declarat împotriva acestei sentinţe de intimat a fost admis prin decizia civilă nr. 34/21.01.2011 pronunţată de Tribunalul Sibiu, care a schimbat sentinţa atacată şi a respins plângerea formulată de petenta ZMM împotriva încheierii de carte funciară nr. 19293/12.12.2008 dată de OCPI Sibiu – BCPI Mediaş.

Tribunalul a apreciat că încheierea atacată nu avut în vedere procesul verbal din 14.11.2008, ci înştiinţarea cu privire la disputa asupra proprietăţii imobilului şi că instanţa de fond şi-a depăşit atribuţiile ce-i revin în cadrul procedurii plângerii împotriva încheierii de carte funciară, apreciind că pârâtul nu poate pretinde un drept de creanţă cu privire la imobil. Înştiinţarea emisă de instanţa germană s-a considerat că echivalează cu un certificat de grefă, care cuprinde numărul de dosar, obiectul cauzei şi părţile, astfel că rezultă că există o dispută în litigiul dintre părţi privitor la împărţirea bunurilor comune. De aceea, faţă de art. 26 alin. 4 lit. c din Legea nr.7/1996 şi art.93 din Ordinul nr. 633/13.10.2006 pentru aprobarea Regulamentului de organizare şi funcţionare a biroului de cadastru şi publicitate imobiliară, în forma în vigoare la data cererii formulate de intimat, a fost respinsă plângerea petentei împotriva încheierii de notare a procesului.

Împotriva acestei decizii a declarat recurs petenta, solicitând modificarea deciziei recurate în sensul respingerii apelului şi menţinerii sentinţei civile nr. 1702/2010 pronunţată de Judecătoria Mediaş.

Criticând decizia de apel petenta susţine, în esenţă că, imobilul este proprietatea sa exclusivă, apelantul nu are nici un drept real asupra lui. În al doilea rând, „înştiinţarea” pe care îşi întemeiază BCPI notarea a fost emisă la data de 7.10.2008, iar protocolul care i-a servit solicitantului a fost încheiat la data de 4.11.2008, deci la o lună după eliberarea adeverinţei. Protocolul reflectă situaţia dintre părţi la data depunerii cererii. Înţelegerea din protocol a fost considerată valabilă de intimat şi de judecătorul care a judecat divorţul, astfel că în baza ei s-a pronunţat divorţul şi s-a stins litigiul privind partajul, sentinţă pronunţată la 12.11.2009. Acea „înştiinţare” nu îndeplineşte condiţiile legale, fiind eliberat la cererea urgentă a avocatului apelantului. Spre informare, recurenta susţine că cererea de împărţire a bunurilor formulată de intimat a fost respinsă în faza de apel şi nu există un alt proces de partaj pe rol.

Analizând legalitatea deciziei atacate, Curtea a admis recursul declarat de petenta ZMM, constatând următoarele:

Prin încheierea nr. 19293/19.12.2008 s-a dispus notarea procesului civil în dosar nr. dosarului nr. 563 F 083266/06 având ca obiect partaj bunuri comune reclamant ZMM c/a pârât ZJ asupra imobilului înscris în CF 4587/a Mediaş top 425/2, la cererea pârâtului şi având în vedere înştiinţarea din dosarului nr. 563 F 083266/06 a Judecătoriei de primă instanţă Munchen din data de 07.10.2008. Cererea de notare a procesului a fost înregistrată la data de 17.11.2008.

În înscrisul intitulat „înştiinţare” din 7.10.2008 se reţine că la Judecătoria Munchen a fost depusă o procedură de între ZMM şi ZJ care cuprinde şi o dispută referitoare la proprietăţile realizate în comun şi anume imobilul situat în M. str. MV nr. 3A înscris în CF 4587 top 425/5. În acelaşi dosar de carte funciară a fost înregistrat actul intitulat „proces verbal” din 4.11.2008 încheiat la Curtea de justiţie Munchen în care s-a consemnat că între reclamantă şi pârât s-a realizat o înţelegere în sensul că banii proveniţi din vânzarea casei din Mediaş să fie trecuţi în conturile copiilor comuni, urmând ca avocaţii să redacteze această înţelegere. Acest din urmă act a fost depus cu cererea de înscriere de către intimat la data de 19.12.2008.

Aşadar, din actele depuse de intimat rezulta că la data pronunţării încheierii atacate cu prezenta plângere, exista o înţelegere între cele două părţi cu privire la imobilul în litigiu. De aceea, nu se justifica notarea procesului, nefiind în litigiu imobilul.

Potrivit art. 26 alin. 4 lit. c din Legea 7/1996 în forma pe care o avea la data formulării cererii de către intimat, se puteau nota în cartea funciară acţiuni şi căi de atac în justiţie, măsuri de indisponibilizare, în legătură cu imobilele din cartea funciară. Ori, la data soluţionării cererii de notare a procesului dintre părţi, disputa în legătură cu imobilul era soluţionată prin bună înţelegere de părţi, urmând a fi redactat doar înscrisul de către avocaţi. Confirmarea acestui fapt rezultă şi din actul intitulat „sentinţa finală” (depusă la fila 86 în dosar nr. 1479/257/2010 a Judecătoriei Mediaş) eliberată de judecătoria Munchen, în care s-a reţinut că „cererile relativ la împărţirea bunurilor şi întreţinere după divorţ s-au soluţionat prin convenţia părţilor din 4.11.2008”.

Concluzionând, la data soluţionării cererii petentului de notare a procesului, în condiţiile în care s-a acordat termen pentru depunerea de înscrisuri, nu erau îndeplinite condiţiile textului legal menţionat pentru notarea procesului. De aceea, în mod corect instanţa de fond a admis plângerea formulată de petentă pentru radierea notării procesului din CF 4587/a Mediaş.

Având în vedere aceste argumente, Curtea a considerat că este fondat recursul petentei şi, constatând că tribunalul a interpretat greşit actul juridic dedus judecăţii şi a aplicat greşit legea, l-a admis în temeiul art. 312 cod procedură civilă. În consecinţă a fost modificată decizia atacată în sensul respingerii apelului intimatului şi menţinerii ca legală şi temeinică a sentinţei pronunţate de instanţa de fond.