Plângere împotriva hotărârii comisiilor de fond funciar
S.C. 3100/02.12.2011
Constată că prin plângerea înregistrată sub acest număr de dosar civil la data de 21 iulie 2011 petentul B. I. a solicitat ca prin hotărârea ce se va pronunţa ,
în contradictoriu cu intimatele C. J. pentru S. D. de P. P. asupra TERENURILOR S. şi COMISIA LOCALĂ L. pentru STABILIREA DREPTULUI de PROPRIETATE PRIVATĂ asupra TERENURILOR, împotriva hotărârii Nr.956/2011 a Comisie Judeţene pentru stabilirea Dreptului de Proprietate Privată asupra Terenurilor S., să se dispună următoarele :
-să se constate că are calitatea de persoană îndreptăţită la reconstituirea dreptului de proprietate asupra terenurilor agricole situate pe raza localităţii L. sat R.;
– anularea Hotărârii nr.956/2011 a comisiei funciare judeţene şi obligarea comisiei locale funciare să întocmească documentaţia necesară în baza căreia comisia judeţeană va elibera titlul de proprietate pentru terenul solicitat, fie pe vechile amplasamente, fie în altă locaţie.
În expunerea de motive a plângerii introductive de instanţă se arată că, urmare a intrării în vigoare a Legii nr.247/2005, petentul a solicitat reconstituirea dreptului de proprietate pentru restul terenurilor aparţinând antecesorilor săi, dar prin Hotărârea nr.956/2011 comisia judeţeană i-a respins pe considerentul că nu s-a dovedit faptul că autorul petentului a avut în proprietate mai mult de 5 ha teren, în condiţiile în care petentul consideră că a dovedit acest fapt cu martori.
Petentul mai pretinde că a formulat cererea de reconstituire în termenul legal prevăzut de Legea nr.247/2005; că a depus toate diligenţele pentru rezolvarea acestei probleme pe cale administrativă, precum şi faptul că comisia funciară judeţeană ar fi trebuit să-i solicite orice lămurire ar fi considerat – o necesară înainte de a hotărî respingerea cererii.
Plângerea s-a întemeiat în drept pe prevederile Legii nr.18/1991; ale Legii nr.1/2000 şi respectiv ale Legii nr.247/2005.
Plângerea este scutită de taxa de timbru în temeiul prevederilor legilor fondului funciar.
Legal citată, COMISIA LOCALĂ L. pentru STABILIREA DREPTULUI de PROPRIETATE PRIVATĂ asupra TERENURILOR a depus la dosarul cauzei întâmpinare fila 27-28 dosar, prin care arată că nu se opune admiterii cererii.
În justificarea acestei poziţii procesuale se arată că, pentru suprafaţa de 3 ha teren cerută suplimentar de petent, această pârâtă a realizat formalităţile ce-i incumbau şi a considerat că cererea petentului este îndreptăţită deoarece este susţinută de actele de stare civilă şi probele testimoniale administrate.
În drept s-au invocat prevederile art.115-18 din Codul de procedură civilă.
Prin întâmpinarea ataşată fila 31 şi următoarele dosar COMISIA JUDEŢEANĂ pentru STABILIREA DREPTULUI de PROPRIETATE PRIVATĂ asupra TERENURILOR S………. solicită respingerea plângerii ca netemeinică şi nelegală.
Pârâta arată că prin hotărârea atacată de petent a dispus invalidarea propunerilor comisiei locale funciare pe considerentul/în esenţă/ că probele testimoniale pe baza cărora comisia locală a considerat cererea de reconstituire îndreptăţită nu îndeplinesc cerinţele art.6 alin.13 din Legea nr.1/2000.
Pârâta a invocat în drept dispoziţiile Legii nr.18/1991; ale Legii nr.169/1997; ale Legii nr.1/2000; Legii nr.247/2005; dispoziţiile H.G.nr.890/2005 şi art.115 şi următoarele din Codul de procedură civilă.
Examinând actele şi lucrările dosarului instanţa reţine cele ce urmează.
Petentului i s-a restituit dreptul de proprietate , în baza Legii nr.18/1991 şi în considerarea calităţii de membru C.A.P. a tatălui său defunct, pentru o suprafaţă de 5 ha teren. Dreptul de proprietate al autorului său rezultă din registrul agricol de la data cooperativizării respectiv din cererea de înscriere în C.A.P. a tatălui defunct.
În consecinţă, la data de 7 februarie 2004 s-a eliberat titlul de proprietate nr.273 corespunzător suprafeţei solicitate de 5 ha.
După apariţia Legii nr.247/2005, în aceeaşi calitate de moştenitor al defunctului tată B. I., petentul a formulat din nou o cerere de reconstituire a dreptului de proprietate pentru o suprafaţă de 3 ha teren ( fila 6 dosar).
Cum referitor la această suprafaţă de teren cerută în plus nu au existat acte doveditoare ale dreptului de proprietate s-a uzat de mijloacele de probă admise de art.11 din Legea nr.18/1991, şi anume probe testimoniale. În acest sens, comisia locală a procedat la audierea martorilor B. V., C. M. şi C. M. ( fila 15-17 dosar), ale căror declaraţii extrem de sumare atestă faptul că antecesorul petentului ar fi avut în proprietate 8,50 ha teren agricol pe raza satului R., după cum urmează: 2 ha în locul HINISTIOL; 2,5 ha în PÂRÂUL HODOSULUI şi 4 ha în HESSENDOL.
Instanţa/ în baza rolului activ / a dispus audierea martorilor C. M. şi B. V. (fila 40-41 dosar ) şi cu această ocazie a constatat că martorii şi-au nuanţat declaraţiile , afirmând că despre terenurile defunctului B. I. cunosc ceea ce au declarat din discuţiile purtate cu cei din familia petentului dar şi că martorii nu au avut teren în vecinătatea celui revendicat de petent.
Comisia funciară locală L. a soluţionat favorabil cererea petentului şi prin propunerile adoptate la data de 9 februarie 2011 a considerat că se justifică retrocedarea către petent a suprafeţei de 3 ha teren agricol ( a se vedea procesul verbal fila 11 dosar). În consecinţă, prin hotărârea nr.1/2011 comisia locală a înaintat comisiei judeţene-pentru validare – propunerile făcute şi care-l vizau pe petent.
Prin Hotărârea nr.956/20 mai 2011 ( ataşată fila 8 dosar) comisia judeţeană a invalidat propunerile comisiei locale L. cu argumentul că declaraţiile de martori pe care s-a bazat soluţionarea favorabilă a cererii de reconstituire făcute de petent nu întrunesc condiţiile prevăzute de art.6 alin.13 din Legea nr.1/2000, potrivit cărora: „In situaţia in care nu mai exista înscrisuri doveditoare, proba cu martori este suficienta in reconstituirea dreptului de proprietate când aceasta se face pe vechile amplasamente si când martorii ce le recunosc sunt proprietarii vecini sau moştenitorii lor, pe toate laturile terenului pentru care s-a cerut reconstituirea.”
Din analiza probelor dosarului prin prisma prevederilor legale sus invocate instanţa apreciază că hotărârea comisiei funciare judeţene este pe deplin legală, petentul nefăcând dovezi certe privind existenţa în patrimoniul antecesorilor săi a suprafeţei de teren cerute suplimentar, potrivit rigorilor instituite de art. 6 din Legea nr.1/2000 raportat la prevederile art.9 alin.5 şi art. 11 alin.1 şi 2 din Legea nr.18/1991.
Aşa fiind şi apreciind că plângerea nu este întemeiată, în baza prevederilor art.53 şi 58 din Legea nr.18/1991 instanţa o va respinge.
