Nr. 925/13 Aprilie 2010
Constată că prin cererea înregistrată pe rolul acestei instanţe sub nr. 3984/321/2009, petentul X. a formulat plângere împotriva Hotărârii nr. 7891/06.11.2009 a Comisiei Judeţene Neamţ pentru stabilirea dreptului de proprietate privată asupra terenurilor prin care a fost invalidată propunerea Comisiei locale Y. de aplicare a Legii nr. 18/1991 privind admiterea cererii de reconstituire a dreptului de proprietate pentru suprafaţa de 5,0 ha teren situat în comuna Y..
În motivarea cererii petentul arată că este beneficiarul prevederile art. 2 lit. „a” şi „b” din Legea nr. 187/23.03.1945 privind înfăptuirea reformei agrare, acesta fiind înscris în tabelul locuitorilor din comuna Y., cu drept de împroprietărire, la poziţia 13 cu suprafaţa de 5,0 ha.
Mai arată petentul nu a mai fost împroprietărit cu suprafaţa de teren la care era îndreptăţit, astfel că la intrarea în vigoare a prevederilor Legii nr. 193/19.06.2007, prin care a fost modificat art. 36 din Legea nr. 1/2000, a formulat în termen, cerere de reconstituire a dreptului de proprietate pentru suprafaţa de 5,0 ha teren, cererea însoţită de acte doveditoare, fiind depusă la Comisia Comunală Y., care, în urma analizării temeiniciei şi legalităţii cererii lor, a admis-o prin Hotărârea nr. 8/2009.
Petentul mai învederează că hotărârea nr.8/2009 a Comisiei Comunale Y., împreună cu dosarele şi tabelele cuprinzând cetăţenii îndreptăţiţi să li se reconstituie dreptul de proprietate în baza art.36 din Legea nr.1/2000, modificat prin Legea nr.193/2007 au fost înaintate Comisiei Judeţene Neamţ pentru validare, însă această autoritate publică, cu autoritate administrativ-jurisdicţională, prin Hotărârea nr. 7891/2009, a invalidat hotărârea comisiei locale, cu motivarea că, nu îndeplineşte condiţiile prevăzute de art. 2 din Legea nr. 187/1945 şi că cererea lui ar fi tardivă. A mai argumentat petentul că persoanelor care au formulat cereri de reconstituire în temeiul art. 36 din Legea nr. 1/2000, nu li se poate reconstitui dreptul de proprietate pentru terenuri cu vegetaţie forestieră, deoarece Legea pentru înfăptuirea reformei agrare nr.187/1945 se referă la terenuri arabile, că întrucât Hotărârea Comisiei Judeţene este contrară prevederilor Legii nr.187/1945 şi creează o certă , între cetăţenii din aceeaşi comună, câtă vreme unii au fost împroprietăriţi cu teren pădure chiar din anul 1945, iar alţii au aşteptat această împroprietărire, timp de peste 60 de ani, a fost nevoit să formuleze prezenta plângere.
În dovedirea plângerii, petentul au depus în copie: Hotărârea Comisiei Judeţene, a cărei anulare o solicită, Hotărârea nr.8/2009 a Comisiei Comunale Y., comunicarea primită de la Comisia Comunală Y., extras din Tabelul nominal cuprinzând persoanele fizice cărora li s-a stabilit dreptul de proprietate, prin împroprietărire, în baza Legii nr. 187/1945, dosarul personal (anexa nr.48 la HG nr.890/2005 ) înaintat Comisiei Judeţene, acte de stare civilă şi certificatul nr.C32/19.06.2009 emis de MAN.
Plângerea este scutită de plata taxei de timbru şi a timbrului judiciar, conform art. 42 din Legea nr. 1/2000.
Comisia Judeţeană Neamţ, citată legal, nu şi-a trimis reprezentant în faţa instanţei dar a depus întâmpinare.
Comisia Comunală Y. a formulat întâmpinare prin care a solicitat respingerea plângerii deoarece există neconcordanţe dintre actele de stare civilă ale părţilor şi ale autorului lor
Din probatoriul administrat în cauză, instanţa reţine următoarele:
Cu privire la excepţia tardivităţii formulării de către petent a cererii de reconstituire a dreptului de proprietate, invocată de Comisia Judeţeană, prin Hotărârea nr.7891/2009 instanţa urmează să o respingă ca neîntemeiată pe următoarele considerente :termenul de 60 de zile pentru introducerea plângerilor în baza Legii nr.1/2000, nu curge pentru cetăţenii din comuna Y. care au fost îndreptăţiţi la împroprietărire în baza Legii nr.187/1945 şi înscrişi în tabelele de împroprietărire, de la data prevăzută în art.33 din lege, ci, curge, de la data adoptării Legii nr.193/19.06.2007, prin care a fost modificat şi completat art.36 din legea nr.1/2000.
Examinând data introducerii cererii de reconstituire de către petent, menţionată expres pe cerere, rezultă, fără nici un dubiu, că aceasta(cererea) a fost introdusă înăuntrul termenului de 60 de zile.
De altfel, la data adoptării şi promulgării Legii nr.1/2000 nu se putea şti că peste 7 ani, art.36 din acest act normativ va fi modificat şi completat printr-o nouă lege.
Este adevărat, că prin Ordonanţa de Urgenţă nr.127/15.09.2005, prin art. I, a fost modificat art.33 din Legea nr.1/2000, în sensul că termenul de depunere a cererilor de reconstituire a dreptului de proprietate în baza Legii nr.169/1997 şi nr.1/2000, s-a prelungit până la data de 30.11.2005. La fel şi termenul pentru introducerea cererilor de reconstituire formulate în baza art. III al titlului VI din Legea nr.247/2005, a fost prelungit până la data de 30.11.2005.
Dar, prelungirea termenului de introducere a cererilor, de reconstituire, reglementată de OUG nr.127/15.09.2005 nu are nici o legătură cu Legea nr.193/19.06.2007, care a modificat art.36 din Legea nr.1/2000.
Cu privire la fondul cauzei, instanţa reţine că petentul a fost beneficiarul prevederilor art. 2 lit. „a” şi „b” din Legea nr. 187/23 martie 1945, lege care prevede împroprietărirea participanţilor la cel de-al doilea război mondial, cu teren în completare ,până la lotul-tip de 5 ha, întocmindu-se de către Comitetul Comunal de Reforma Agrară al Comunei Y., tabele cu numele şi prenumele locuitorilor cu drept de împroprietărire.
În aplicarea acestei legi, s-au creat situaţii diferite : astfel ,dacă la rubrica „Suprafaţa ce posedă”, au fost înscrise suprafeţele pe care persoanele îndreptăţite le deţineau, la rubrica „Completarea lotului tip”, la o parte din persoane au fost trecute unele suprafeţe, la altele nu a fost înscrisă nici o suprafaţă. Ulterior unele persoane au primit efectiv terenuri iar altele nu au primit nici o suprafaţă, însă aceasta nu înseamnă că cei care nu au fost împroprietăriţi efectiv, nu ar mai avea dreptul la completarea lotului-tip, deoarece o asemenea situaţie, ar conduce la o gravă discriminare a unor persoane,fapt ce ar fi în totală contradicţie cu prevederile constituţionale, referitoare la egalitatea cetăţenilor în faţa legii, dar şi cu prevederile privind respectarea şi garantarea proprietăţii.
Deci, petentul avea vocaţie la o suprafaţă de 5,0 ha teren care, în prezent, i se cuvine acestuia
Cât priveşte categoria de folosinţă a terenului cuvenit petenţilor, este de notorietate, că în zona de munte a judeţului Neamţ (Comuna Y. fiind situată în zona de munte), nu existau şi nu există terenuri arabile disponibile, ci, doar terenuri fâneţe, păşuni şi terenuri cu vegetaţie forestieră, iar principala ocupaţie a locuitorilor din această localitate a fost şi este creşterea animalelor şi la pădure. În cazul cetăţenilor din comuna Y. , terenurile agricole care au fost avute în vedere a face obiectul împroprietăririi din anul 1945, în prezent sunt acoperite cu vegetaţie forestieră, motiv pentru care Comisia Comunală Y. pentru aplicarea legilor fondului funciar, a aprobat cererile persoanelor îndreptăţite la reconstituirea dreptului de proprietate, pentru terenuri cu vegetaţie forestieră.
Temeinicia şi legalitatea reconstituirii în favoarea petentului a dreptului de proprietate pentru suprafaţa de 5,0 ha teren cu vegetaţie forestieră, pe raza comunei Y., judeţul Neamţ, este susţinută şi de modificarea adusă art. 36 din Legea nr.1/2000, prin Legea nr. 212/24.10.2008.
Astfel, conform art.36, modificat, persoanelor fizice cărora li s-a stabilit dreptul de proprietate prin împroprietărire prin aplicarea Legii nr.187/1945 pentru înfăptuirea reformei agrare dar cărora nu li s-a atribuit efectiv terenul la care aveau dreptul sau cărora atribuirea le-a fost anulată, persoanelor îndreptăţite la împroprietărire, înscrise în tabelele nominale, precum şi persoanelor care dovedesc cu acte de la arhivele militare ale Ministerului Apărării, că au luptat pe front şi că îndeplineau condiţiile prevăzute de Legea nr. 187/1945 pentru a fi împroprietărite, li se vor acorda terenurile respective, agricole şi forestiere în limita suprafeţelor disponibile sau despăgubiri”.
Întrucât, în comuna Y., terenul disponibil este exclusiv cu vegetaţie forestieră, iar legiuitorul a avut în vedere împroprietărirea efectivă a celor îndreptăţiţi, instanţa va admite plângerea petentului, în temeiul art. 2 din Legea nr. 187/1945, art. 36 din Legea nr. 1/2000, modificat şi completat prin Legile nr.193/2007 şi nr.212/2008 şi art. 53 din Legea nr. 18/1991, republicată, va anula Hotărârea nr. 7891/06.11.2009, a Comisiei Judeţene Neamţ şi va reconstitui acestuia, dreptul de proprietate pentru suprafaţa de 5,0 ha teren cu vegetaţie forestieră situat pe raza comunei Y., judeţul Neamţ.
