Deliberând asupra cauzei având ca obiect plângere contravenţională, instanţa reţine următoarele:
Prin plângerea contravenţională înregistrată pe rolul Judecătoriei Tulcea în data de ………., sub nr. unic. 132/327/2009 petentul ………. a contestat procesul-verbal de contravenţie seria CC nr………….., emis de IPJ TULCEA, solicitând anularea procesului-verbal pentru motive de nelegalitate şi netemeinicie deoarece cele menţionate nu corespund adevărului, exonerarea de plata amenzii şi restituirea permisului de conducere pe cale administrativă.
În motivarea plângerii, petentul arată că nu este vinovat de săvârşirea faptei, arătând că după ce a pătruns în sensul giratoriu de la Hotel Delta a acordat prioritate de dreapta pentru cei ce veneau de pe str. Isaccei, apoi pentru cei ce veneau de pe str. Păcii şi după ce a intrat în sensul giratoriu circa 7-8 metri din spate a fost lovit de autoturismul RENAULT CLIO cu nr de înmatriculare ………… Mai arată petentul că înainte de momentul impcatului rula pe prim abandă, iar auto Renault venea pe banda a doua, virând la stânga fără să se asigure a încălcat linia continuă de pe banda a II-a pe banda I şi l-a acroşat cu partea stângă a auto RENAULT , urmele de coliziune pe maşina condusă de petent fiind pe partea dreaptă faţă.
În drept Petentul îşi întemeiază plângerea pe disp. art. 16 OG 2/2001.
În susţinerea acesteia, petentul a solicitat în condiţiile art. 138 raportat la art. 112 pct.5 C.pr.civ. proba cu înscrisuri, anexând ataşat plângerii copia procesului-verbal de contravenţie seria CC nr…………… – fila 8 dosar.
La data de 29.01.2009, intimata a formulat întâmpinare învederând instanţei faptul că în zona producerii accidentului de circulaţie nu este sens giratoriu, aşa cum eronat afirmă petentul, ci intersecţie cu circulaţie dirijată, astfel că nu se aplică regulile de la sensul giratoriu, ci regulile rezultate din indicatoarele rutiere amplasate în zonă, respectiv se aplică regula priorităţii pentru autovehiculele care circulă de pe str. Păcii spre str. Isaccei.
Mai arată intimata că petentul nu venea de pe str. Păcii, astfel că nu acesta avea prioritate în intersecţia, ci i-a tăiat calea autovehiculului care venea de pe str. Păcii- drumul cu prioritate, urmele coliziunii pe maşina petentului fiind poziţionate în partea dreaptă faţă, care permite astfel să se stabilească modalitatea producerii accidentului , şi nu în partea din dreapta spate, cum afirmă în mod eronat petentul.
În susţinerea întâmpinării formulate, insimata a depus la dosar înscrisurile care au stat la baza întocmirii procesului-verbal de contravenţie, respectiv raportul agentului constatator- fila 14 dosar şi fotografia efectuată cu camera de supraveghere din intersecţia str. Păcii cu str. Isaccei la data şi locul producerii accidentului de circulaţie- f.15.
Instanţa constată că plângerea contravenţională este scutită de taxa judiciară de timbru, conform art. 36 din OG 2/2001.
În cauză, instanţa a încuviinţat în temeiul art. 167 C.pr.civ. şi administrat proba cu înscrisuri şi proba cu fotografie, iar în condiţiile art. 34 alin.1 OG 2/2001, în exercitarea rolului activ, a dispus administrarea probei cu înregistrarea video, probă imposibil de administrat în cauză faţă de referatul telefonic de la fila 21 verso, în sensul că înregistrarea video nu s-a păstrat până la data dispunerii acestei probe de către instanţă, astfel că instanţa a procedat la judecata cauzei pe baza probelor deja administrate în cauză.
Analizând actele şi lucrările dosarului, instanţa reţine următoarele:
Prin procesul-verbal seria CC nr. ………………….. – fila 8 dosar, petentul ……………. a fost sancţionat cu amendă în cuantum de 324 lei corespunzător celor 6 puncte-amendă aplicate şi cu aplicarea sancţiunii contravenţionale complementare a suspendării dreptului de a conduce pentru o perioadă de 60 de zile, pentru săvârşirea faptei prev. de art. 57 alin.2 din republicată, constând în aceea că în data de 29.12.2008, ora 13,00, conducând auto marca Mecedes Benz cu nr de înmatriculare …………., nu a acordat prioritate de trecere potrivit indicatoarelor existente la intersecţie şi a intrat în coliziune laterală cu auto RENAULT cu nr. de înmatriculare B 74 XYC şi sancţionată de disp. art. 101 alin.3 lit. a din OUG 195/2002 republicată.
Verificând, în conformitate cu dispoziţiile art.34 alin.1 din OG nr.2/2001 legalitatea procesului verbal de constatare şi sancţionare a contravenţiei contestat, instanţa reţine că acesta a fost întocmit cu respectarea dispoziţiilor legale incidente, neexistând cazuri de nulitate absolută ce ar putea fi invocate din oficiu.
Petentul nu invocă motive de nulitate ale procesului-verbal de contravenţie.
Sub aspectul temeiniciei plângerii contravenţionale, instanţa reţine pe baza unei prezumţii simple întemeiată pe disp. art. 1203 C.civ., prezumţie dedusă din faptul conex probat prin mărturisirea simplă spontană făcută de petent în cuprinsul plângerii contravenţionale formulată că la intersecţia dintre str. Păcii şi str. Isaccei, petentul a acordat prioritate de trecere pentru maşinile care intrau în intersecţie din str. Isaccei, că petentul la volanul maşinii pe care o conducea a intrat în această intersecţie fie de pe str. Grigore Antipa, fie de pe str. Mai. De asemenea, mai reţine că petentul nu a ieşit din această intersecţie nici pe str. Păcii înspre Piaţa Civică, ci a continuat sensul intersecţiei, ajungând la intersecţia cu str. Păcii.
Din fotografia depusă la dosar rezultă că la momentul impactului maşina intrată în intersecţie dinspre str. Grigore Antipa sau str. Mai şi care conform indicatoarelor rutiere avea obligaţia de a acorda prioritate maşinilor ce ar intra în intersecţie de pe str. Păcii nu a acordat în fapt prioritate acestor maşini, obligaţie pe care petentul nu şi-a respectat-o.
Aşa cum arată şi intimata, în cauză nu erau aplicabile regulile de circulaţie din sensurile giratorii, revenind conducătorilor auto obligaţia de a respecta semnificaţia indicatoarelor rutiere care dirijează circulaţia în intersecţii.
Urmele de coliziune ale maşinii petentului sunt amplasate în partea dreapta faţă a maşinii, de natură a permite instanţei să constate că de fapt petentul este cel care nu a acordat prioritate de trecere. Dacă ar fi acordat prioritate de trecere era imposibil ca urmele coliziunii să se poziţioneze în partea din faţă a maşinii, ci ar fi fost amplasate în partea din spate a maşinii, astfel încât să arate că accidentul se datorează nepăstrării distanţei de rulaj în trafic de către celălalt conducător auto. Nefiind acesta cazul în speţă, instanţa va reţine că fapta de a nu fi acordat prioritate de trecere aparţine petentului, ca urmare a nerespectării indicatoarelor rutiere amplasate în intersecţie.
Apărarea petentului din cuprinsul plângerii contravenţionale conform căreia înainte de momentul impactului el rula pe prima bandă, iar auto Renault venea pe banda a doua, vira la stânga fără să se asigure şi a încălcat linia continuă de pe banda a II-a pe banda I şi l-a acroşat cu partea stângă a auto RENAULT , urmele de coliziune pe maşina condusă de petent fiind pe partea dreaptă faţă este menită a induce în eroare, pentru că dinamica explicată de petent de producere a accidentului nu poate duce la urmele de coliziune astfel cum le explică el.
Aceasta pe de o parte pentru că el afirmă că după ce a acorda prioritate maşinilor care intrau de pe str. Isaccei şi apoi celor care intrau de pe str. Păcii, a intrat în intersecţia rulând circa 7-8 metri faţă de locul de unde avea obligaţia de a acorda prioritate de trecere pentru maşinile care intrau în intersecţie de pe str. Păcii, după care s-a produs impactul. Or, în aceste condiţii, dacă ar fi acordat prioritate de trecere maşinilor care intrau în intersecţie de pe str. Păcii, atunci auto RENAULT CLIO cu nr. de înmatriculare ……………… nu ar mai fi fost prezent în punctul de coliziune. Astfel că prezenţa autoturismului RENAULT CLIO cu nr. de înmatriculare B 74 XYC (care a intrat în intersecţie dinspre str. Păcii) în dreptul maşinii conduse de petent (care avea obligaţia de a acorda prioritate de trecere şi acesteia) duce la concluzia că în fapt petentul nu şi-a îndeplinit această obligaţie.
Mai mult, tot din mărturisirea petentului instanţa reţine că faptul că auto RENAULT CLIO cu nr. de înmatriculare B 74 a trecut de pe banda a II-a pe banda I se datorează împrejurării că a fost nevoit să evite impactul cu maşina petentului care a intrat fără să îi acorde prioritate de trecere deşi petentului îi revenea această obligaţie
Pentru aceste considerente, urmează să înlăture ca neîntemeiată apărarea petentului şi să reţină că fapta contravenţională există, este în sarcina petentului , urmând să atragă răspunderea contravenţională a acestuia.
Sub aspectul individualizării sancţiunii, instanţa constată că s-a aplicat în minimul special prevăzut de legiuitor. Fapta săvârşită prezintă un grad mediu de pericol social, astfel că reindividualizarea sancţiunii în avertisment nu ar realiza o justă şi proporţională sancţionare.
Sub aspectul capătului de cerere de restituire a permisului de conducere, instanţa reţine că în conformitate cu art. 97 alin.1 lit a din OUG 195/2002 republicată, măsura reţinerii permisului de conducere are natura juridică a unei măsuri tehnico-administrative, care se aplică de agentul constatator la momentul constatării faptei contravenţionale. Instanţa este învestită cu soluţionarea unei plângeri contravenţionale, în procedura reglementată de disp. OG 2/2001, astfel că limitele judecăţii sunt cele reglementate de disp. art. 34 alin.1 OG 2/2001, în temeiul căruia instanţa poate să hotărască asupra sancţiunii contravenţionale aplicate petentului, sancţiuni contravenţionale dintre cele enumerate de art. art. 5 alin.2 şi 3 din acelaşi act normativ, la care se adaugă sancţiunile contravenţionale principale şi complementare prevăzute în legi speciale, aşa cum prevede alin.4 din art.5 OG 2/2001, şi doar acestea pot face obiectul aprecierii instanţei pe legalitate, individualizare.
Conform art. 111 alin.2 din OUG 195/2002 republicată, la reţinerea permisului i se eliberează o dovadă înlocuitoare, care poate fi prelungită, iar conform alin. (7) “Decizia şefului poliţiei rutiere privind prelungirea dreptului de circulaţie poate fi atacată la instanţa de administrativ competentă de orice persoană interesată”.
Astfel că cererea de restituire a permisului de conducere nu poate face obiectul controlului exercitat de instanţă în procedura reglementată de disp. OG 2/2001, fiind inadmisibilă, motiv pentru care urmează să fie respinsă.