Dreptul creditorului P.L.A. de a cere executarea silită a sentinţei civile nr. 11029/1998, pronunţată de Judecătoria Cluj-Napoca este supus prescripţiei extinctive de 3 ani, termen legal predeterminat, stipulat prin art. 6 din Decretul nr. 167/1958, care a început să curgă din 2 august 1999, dată la care sentinţa a rămas definitivă şi executorie, prin respingerea apelului.
înregistrarea cererii de silită, cu nr. 432 din 10.11.1999, a întrerupt însă cursul prescripţiei, pe temeiul art. 13 din Decretul nr. 167/1958, pentru ca, ulterior, executarea să înceteze, dintr-o cauză obiectivă, neimputabilă creditorului-urmăritor, constând în imposibilitatea urmăririi unui bun imobil al debitorului-urmărit, dreptul acestuia nefiind înscris în cartea funciară. Imposibilitatea de valorificare a unor bunuri imobile, în scopul acoperirii întregii creanţe, este relevată prin procesul-verbal întocmit de judecătoresc la data de 10.11.1994.
Este dovedită în cauză conduita creditorului care a acţionat imediat pentru înlăturarea obstacolului de ordin juridic menţionat, cu efectul unei cauze de suspendare a cursului prescripţiei, conform dispoziţiilor art. 14 din Decretul nr. 167/1958, prin introducerea unei acţiuni civile injustiţie, la finele lunii noiembrie 1999, în conformitate cu art. 113 din Decretul-Lege nr. 115/1938.
Acţiunea a fost soluţionată, în primă instanţă, prin sentinţa civilă nr. 813 din 28.01.2000 a Judecătoriei Cluj-Napoca, prin care s-a dispus întabularea dreptului de proprietate al debitorului urmărit, asupra imobilului apartament nr. 1, situat în Cluj-Napoca, bun comun, hotărârea fiind definitivă şi executorie, prin decizia civilă nr. 1590 din 02.10.2000 a Tribunalului Cluj, şi irevocabilă la data pronunţării deciziei civile nr. 371 din 23.02.2001 a Curţii de Apel Cluj.
Acţiunea creditorului a oprit temporar curgerea prescripţiei, aşa încât această cerere de încuviinţare a executării silite, înregistrată la 6 mai 2003, se încadrează înăuntrul termenului imperativ de trei ani, impunându-se admiterea acesteia, în baza art. 373′ Cod procedură civilă.
Instanţele nu au dat eficienţă juridică cauzelor de întrerupere şi suspendare a cursului prescripţiei, relevate de probe, sancţionând, prin hotărârile pronunţate, un creditor activ, diligent, stăruitor în realizarea dreptului de creanţă, într-o manieră ce contravine rolului şi funcţiilor acestei instituţii.
Curtea de Apel Cluj, decizia civilă nr. 2795 din 2003
