Pretenţii Antecontracte


Dosar nr. 17853/318/2011 Cod operator 2445

R O M Â N I A

JUDECATORIA TÂRGU JIU

JUDETUL GORJ

SECTIA CIVILA

SENTINTA CIVILA Nr. 5129

Sedinta publica de la 09 Martie 2012

Completul compus din:

PRESEDINTE MIRELA ALEXANDRA STOIAN

Grefier LIGIA NEGREA

Pe rol fiind judecarea actiunii civile având ca obiect pretentii, formulata de reclamantul P.I.G. în contradictoriu cu pârâtul P.I..

La apelul nominal, facut în sedinta publica, a raspuns reclamantul, pârâtul fiind reprezentat de avocat J.E..

Procedura de citare este legal îndeplinita.

S-a facut referatul oral al cauzei de catre grefierul de sedinta, s-a tinut interogatoriul reclamantului la cererea aparatoarei pârâtului, raspunsul la întrebari fiind consemnat si atasat la fila 46 din dosar, dupa care, constatând ca nu mai sunt alte cereri de formulat si probe de administrat, s-a acordat cuvântul pe fond.

Reclamantul P.I.G. a pus concluzii de admiterea cererii de chemare în judecata, asa cum a fost formulata, cu obligarea pârâtului la plata cheltuielilor de judecata.

Avocat J.E., pentru pârât, a pus concluzii de respingerea cererii de chemare în judecata ca fiind neîntemeiata, cu obligarea reclamantului la plata cheltuielilor de judecata, depunând în acest sens la dosarul cauzei concluzii scrise si chitanta privind achitarea onorariului de avocat de catre pârât.

Dupa strigarea cauzei, s-a prezentat în instanta avocat V.I., care a depus concluzii scrise pentru reclamant si chitanta privind achitarea onorariului de avocat de catre acesta.

JUDECATA

Prin cererea înregistrata pe rolul Judecatoriei Târgu-Jiu sub nr. 17853/318/2011, reclamantul P.I.G. a chemat în judecata pe pârâtul P.I., solicitând instantei ca prin sentinta ce va pronunta sa dispuna obligarea acestuia sa-i achite suma de 13.000 lei, actualizata cu indicele de inflatie la data platii efective.

În motivarea cererii, reclamantul a aratat ca la data de 18.08.2008, a încheiat cu pârâtul o promisiune de vânzare – cumparare cu privire la un teren, în schimbul sumei de 6500 lei, pe care a platit-o integral pârâtului, urmând ca ulterior partile sa încheie contractul de vânzare – cumparare în forma autentica.

A aratat reclamantul ca dupa încheierea promisiunii de vânzare- cumparare, pârâtul a constatat ca terenul ce facuse obiectul conventiei încheiate între parti era inclus în titlul de proprietate eliberat în favoarea Obstii P-P., ocazie cu care pârâtul l-a asigurat pe reclamant ca este terenul proprietatea acestuia si din acest motiv a acceptat sa-l reprezinte pe pârât în litigiul pe care îl avea cu obstea, ocazie cu care reclamantul a suportat si cheltuielile de judecata ocazionate cu solutionarea litigiului respectiv.

A invocat reclamantul ca prin hotarâre judecatoreasca irevocabila s-a stabilit ca terenul este proprietatea Obstii, astfel ca se afla în imposibilitatea încheierii contractului de vânzare – cumparare în forma autentica si din acest motiv a acceptat ca pârâtul sa-i vânda un alt teren la pretul deja stabilit, însa acesta a refuzat atât sa înstraineze un alt teren cât si sa-i restituie suma de 6500 lei.

Reclamantul a precizat ca obligatia pârâtului de a-i restitui suma de 13.000 lei, decurge din antecontractul încheiat între parti la data de 18.08.2009, prin care pârâtul s-a angajat ca în cazul în care actul de vânzare – cumparare nu se va încheia în forma autentica, din vina promitentului vânzator, acesta sa-i restituie promitentului cumparator dublul sumei achitate de acesta.

În drept, cererea nu a fost întemeiata.

În dovedirea cererii, reclamantul a depus la dosarul cauzei în copie, urmatoarele înscrisuri: sentinta civila nr. 5534/02.10.2009 a Judecatoriei Tg.- Jiu, procura generala judiciara autentificata sub nr. 2058/18.08.2008 la BNP Raluca Davitoiu, certificatul de mostenitor nr.485/30.07.1997, promisiunea de vânzare – cumparare cu data certa nr. 9462/18.08.2008 la BNP Logos, înscrisul sub semnatura privata datat 26.10.1949, doua chitante privind achitarea onorariului de aparator si contractul de asistenta juridica încheiat între reclamant si avocat A.G..

Pârâtul P.I., prin intermediul aparatorului ales, avocat J.E., a depus la dosarul cauzei întâmpinare în care a invocat exceptia netimbrarii cererii de chemare în judecata si exceptia prescriptiei dreptului material la actiune, iar pe fond, a solicitat respingerea cererii de chemare în judecata ca fiind neîntemeiata, cu obligarea reclamantului la plata cheltuielilor de judecata.

În motivarea întâmpinarii, pârâtul a aratat ca nu a avut cunostinta de faptul ca a fost emis titlul de proprietate, în favoarea Obstii P.-P., întrucât terenul cu privire la care a încheiat antecontractul de vânzare cumparare cu reclamantul, l-a mostenit de la tatal sau, astfel ca acesta a fost de buna credinta în momentul în care a încheiat promisiunea cu reclamantul.

A invocat pârâtul ca dovada bunei sale credinte rezulta si din faptul ca a dat reclamantului procura pentru a se judeca în numele si pentru acesta, cu Ostea P-P, Comisia Locala de Fond Funciar Bumbesti-Jiu, Comisia Judeteana Gorj, Directia Silvica Tg-Jiu, în vederea anularii titlului de proprietate emis în favoarea Obstii P.-P..

Pe cale de întâmpinare, pârâtul a invocat ca si cauza exoneratoare de raspundere cazul fortuit, aratând ca acesta nu a putut sa prevada ca pentru terenul mostenit de acesta de la autorul sau, urma sa fie eliberat titlu de proprietate în favoarea Obstii P.-P. si din acest punct de vedere nu este aplicabila clauza penala, mentionata în antecontractul încheiat între parti.

De asemenea, pârâtul a invocat dispozitiile art. 1352 C.civ, referitoare la fapta tertului, apreciind ca în cauza exista fapta tertului care este de natura sa înlature raspunderea sa, facând referire în acest sens la fapta institutiilor care au procedat la reconstituirea dreptului de proprietate cu privire la terenul în litigiu în favoarea Obstii P-P, astfel ca pârâtul nu a putut împiedica emiterea titlului de proprietate, în favoarea unui tert.

La cererea aparatorului pârâtului s-a încuviintat chemarea la interogatoriu a reclamantului, care a fost audiat la termenul din data de 09.03.2011, raspunsul la întrebari fiind consemnat si atasat la fila 46 dosar.

Prin încheierea de sedinta din data de 10.02.2012, instanta a luat act ca pârâtul a renuntat la exceptia netimbraii cererii de chemare în judecata si a respins ca fiind neîntemeiata exceptia prescriptiei dreptului material la actiune, pentru urmatoarele considerente:

Cu privire la exceptia prescriptiei dreptului material la actiune, s-a retinut ca dreptul la actiune având un obiect patrimonial se stinge prin prescriptie, daca nu a fost exercitat în termenul stabilit de lege. Prescriptia extinctiva începe sa curga de la data când se naste dreptul la actiune sau dreptul de a solicita executarea silita. Exista unele cazuri prevazute de lege ce duc la întreruperea prescriptiei extinctive, adica la înlaturarea prescriptiei scursa înainte de invocarea unei cauze de întrerupere si începerea unei noi prescriptii extinctive.

În cauza dedusa judecatii, raportul juridic generator de drepturi si obligatii este cârmuit de dispozitiile legislatiei civile aplicabile în momentul încheierii înscrisului sub semnatura privata între partile litigante, intitulat “promisiune de vânzare-cumparare”.

Potrivit art. 16 din Decretul nr.167/1958, act normativ în vigoare la data încheierii înscrisului sub semnatura privata, prescriptia se întrerupe prin recunoasterea dreptului a carui actiune se prescrie, facuta de cel în folosul caruia curge prescriptia.

Prin întreruperea prescriptiei extinctive se întelege modificarea cursului acesteia, constând în înlaturarea prescriptiei scurse înainte de aparitia unei cauze întreruptive si începerea unei alte prescriptii extinctive.

În speta de fata, dreptul material la actiune a început sa curga la data de 18.08.2008, acesta împlinindu-se la data de 18.08.2011, iar cererea de chemare în judecata formulata de reclamant a fost introdusa pe rolul Judecatoriei Târgu-Jiu la data de 25.11.2011, deci dupa expirarea termenului de trei ani în care trebuia exercitat dreptul la actiune.

Cu toate acestea, instanta retine ca în speta exista unul din cazurile de întrerupere a cursului prescriptiei extinctive si anume recunoasterea dreptului a carei actiune se prescrie, facuta de cel în folosul caruia curge prescriptia.

Prescriptia a curs în favoarea promitentului-vânzator, însa acesta a recunoscut tacit dreptul a carei actiune se prescrie, întrucât în litigiul înregistrat pe rolul Judecatoriei Târgu-Jiu sub nr.11972/318/2008, reclamantul P.I., adica promitentul vânzator, a fost reprezentat de pârâtul P.I.G., adica promitentul cumparator, recunoscând asadar în favoarea acestuia, în mod tacit, ca este dobânditorul terenului ce a facut obiectul promisiunii de vânzare-cumparare, teren pentru care promitentul vânzator nu detinea acte de reconstituire a dreptului de proprietate, emise în baza Legii fondului funciar.

Aspectul ca în litigiul înregistrat pe rolul Judecatoriei Târgu-Jiu sub nr.11972/318/2008, promitentul vânzator a fost reprezentat promitentul cumparator demonstreaza faptul ca promitentul vânzator cunostea la data încheierii promisiunii de vânzare cumparare ca nu detine acte de proprietate pentru suprafata de 11700 m.p. situata în punctul “S.R.”, pentru a putea transmite dreptul de proprietate din patrimoniul sau în patrimoniul cumparatorului, motiv pentru care a promovat cererea de chemare în judecata înregistrata pe rolul Judecatoriei Târgu-Jiu sub nr. 11972/318/2008, pentru a anula titlul de proprietate emis în favoarea Obstii de P. P-P, urmând ca ulterior, sa se elibereze titlul de proprietate în favoarea acestuia pentru a putea realiza transferul dreptului de proprietate printr-un act de vânzare cumpararea încheiat cu promitentul cumparator, recunoscând asadar tacit în favoarea acestuia dreptul a carui actiune se prescrie.

Fata de cele expuse, instanta a respins ca fiind neîntemeiata exceptia prescriptiei dreptului material la actiune, invocata de pârât pe cale de întâmpinare, retinând ca în cauza dedusa judecatii a intervenit o cauza de întrerupere a cursului prescriptiei extinctive.

Referitor la fondul cauzei se retine ca cererea de chemare în judecata formulata de reclamant este întemeiata pentru urmatoarele considerente:

Prin promisiunea încheiata la data de 18.08.2008, pârâtul P.I, în calitate de promitent vânzator, a promis promitentului cumparator, respectiv reclamantului P.I.G., ca-i va vinde în deplina proprietate si linistita posesie suprafata de 11700 m.p. teren fânete situat în punctul “S.R.” din localitatea Bumbesti-Jiu, la pretul de 6500 lei.

În cuprinsul aceleiasi promisiuni, partile au stipulat ca în situatia în care contractul de vânzare-cumparare în forma autentica nu se va încheia din vina promitentului vânzator, acesta va plati dublul avansului, iar daca vina va apartine promitentului cumparator, acesta va pierde avansul.

Pe rolul Judecatoriei Târgu-Jiu a fost înregistrat dosarul nr.11972/318/2008, prin care promitentul vânzator P.I. a solicitat în contradictoriu cu pârâtele Obstea de P. P-P, Comisia Locala de fond funciar B-Jiu, Comisia Judeteana Gorj si Directia Silvica Târgu-Jiu, nulitatea absoluta partiala a titlului de proprietate nr.1000/06.09.2002 pentru suprafata de 11700 m.p. situata în punctul “S.R.”, ce a facut obiectul promisiunii de vânzare-cumparare încheiata la data de 18.08.2008.

Prin sentinta civila nr.5534/02.10.2009, definitiva si irevocabila, s-a respins cererea de chemare în judecata formulata de promitentul-vânzator P.I., în dosarul respectiv acesta fiind reprezentat de promitentul-cumparator P.I.G..

Conform disp. art. 969 C.civ., conventiile legal facute au putere de lege între partile contractante.

În cauza dedusa judecatii, instanta retine ca prin promisiunea încheiata la data de 18.08.2008, partile au convenit ca în situatia în care contractul de vânzare-cumparare în forma autentica nu se va încheia din vina promitentului vânzator, acesta va plati dublul avansului, astfel ca pretentiile reclamantului sunt întemeiate si în consecinta, urmeaza a se dispune obligarea pârâtului la plata catre reclamant a sumei de 13.000 lei, actualizata cu indicele de inflatie la data platii efective, reprezentând despagubiri civile.

Instanta retine ca în favoarea pârâtului, în calitate de promitent vânzator, a operat o îmbogatire fara justa cauza, în sensul ca acesta a primit de la reclamant suma de 6500 lei, cu titlu de avans pentru terenul ce a facut obiectul antecontractului de vânzare cumparare, însa ulterior acest contract nu s-a mai încheiat în forma autentica, astfel ca, nu s-a transmis dreptul de proprietate din patrimoniul sau în patrimoniul reclamantului, dat fiind faptul ca pârâtul a promis sa transmita reclamantului, un bun asupra caruia nu avea calitatea de proprietar.

Îmbogatirea fara justa cauza reprezinta acel fapt juridic prin care patrimoniul unei persoane este marit pe seama patrimoniului altei persoane, fara ca pentru aceasta sa existe un temei juridic, astfel ca cel care si-a sporit patrimoniul trebuie sa restituie suma cu care s-a îmbogatit fara justa cauza, în cauza dedusa judecatii, dublul sumei primite, asa cum au convenit partile prin conventia încheiata.

Referitor la apararea pârâtului în sensul ca în favoarea acestuia exista o cauza exoneratoare de raspundere ca urmare a cazului fortuit, instanta retine ca în speta dedusa judecatii, raspunderea pârâtului nu deriva dintr-o fapta ilicita si nu este antrenata în temeiul disp. art. 998 C.civ., care prevede ca orice fapta a omului care cauzeaza altuia un prejudiciu, obliga pe cel din vina caruia s-a produs a-l repara.

Cazul fortuit reprezinta una din cauzele care înlatura caracterul ilicit al faptei, însa aceasta cauza exoneratoare, nu-si gaseste aplicabilitatea în cauza dedusa judecatii, pentru ca, asa cum s-a aratat mai sus raspunderea pârâtului nu provine din savârsirea unei fapte ilicite.

De asemenea, pârâtul a invocat pe cale de întâmpinare, dispozitiile art. 1352 C.civ., referitoare la fapta tertului, care înlatura raspunderea civila, apreciind pârâtul ca în cauza exista fapta tertului care este de natura sa înlature raspunderea sa, facând referire în acest sens la fapta institutiilor care au procedat la reconstituirea dreptului de proprietate cu privire la terenul în litigiu în favoarea Obstii P-P, astfel ca pârâtul nu a putut împiedica emiterea titlului de proprietate, în favoarea unui tert.

Raportul juridic generator de drepturi si obligatii este guvernat de legea civila aplicabila la data încheierii promisiunii de vânzare cumparare dintre parti, promisiune datata 18.08.2008, astfel ca sunt aplicabile dispozitiile vechiului din 1864, în vigoare la data încheierii promisiunii de vânzare cumparare si nu dispozitiile înscrise în Noul Cod civil, intrat în vigoare la data de 01.10.2011, astfel ca în speta nu sunt aplicabile dispozitiile art. 1352 C.civ., referitoare la fapta tertului, care înlatura raspunderea civila, asa cum a invocat pârâtul pe cale de întâmpinare.

Conform disp. art. 3 din Legea nr.71/2011, pentru punerea în aplicare a Legii nr. 287/2009 privind Codul civil, actele si faptele juridice încheiate ori, dupa caz, savârsite sau produse înainte de intrarea în vigoare a nu pot genera alte efecte juridice decât cele prevazute de legea în vigoare la data încheierii sau, dupa caz, a savârsirii ori producerii lor.

Pentru considerentele expuse, instanta vazând disp. art. 969 C.civ., va admite cererea de chemare în judecata formulata de reclamantul P.I.G. împotriva pârâtului P.I. si va dispune obligarea acestuia la plata catre reclamant a sumei de 13.000 lei, actualizata cu indicele de inflatie la data platii efective, reprezentând despagubiri civile.

În ceea ce priveste cuantumul cheltuielilor de judecata, instanta a facut în cauza aplicarea disp. art. 274 alin. 3 C.pr.civ. potrivit cu care, judecatorii au dreptul sa mareasca sau sa micsoreze onorariile avocatilor, potrivit cu cele prevazute în tabloul onorariilor minimale, ori de ori vor constata motivat ca sunt nepotrivite de mici sau de mari, fata de valoarea pricinii sau îndeplinita de avocat.

În cauza, aparatorul reclamantului a perceput un onorariu în cuantum de la 2000 lei, însa activitatea acestuia a constat în a formula un raspuns la întâmpinare si concluzii scrise pe care le-a depus dupa ce dosarul a ramas în pronuntare, nefiind prezent în sala de judecata, cu ocazia strigarii dosarului, motiv pentru care instanta a apreciat ca în raport de munca depusa de aparatorul reclamantului, onorariul perceput de catre acesta este prea mare si a dispus reducerea onorariului de la 2000 lei la 500 lei.

Vazând disp. art. 274 alin.1 C.pr.civ. se va obliga pârâtul la plata catre reclamant a sumei de 1396 lei, reprezentând cheltuieli de judecata, respectiv contravaloare onorariu aparator si taxa de timbru.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMLE LEGII

HOTARASTE

Admite cererea formulata de reclamantul P.I.G., domiciliat în Bumbesti Jiu, jud. Gorj, în contradictoriu cu pârâtul P.I., domiciliat în Bumbesti-Jiu, jud.Gorj.

Obliga pârâtul la plata catre reclamant a sumei de 13.000 lei, actualizata cu indicele de inflatie la data platii efective, reprezentând despagubiri civile.

În temeiul disp. art. 274 alin. 3 C.pr.civ. dispune reducerea onorariului aparatorului reclamantului, avocat V.I., de la 2000 lei la 500 lei.

Obliga pârâtul la plata catre reclamant a sumei de 1396 lei, reprezentând cheltuieli de judecata.

Cu recurs, în termen de 15 zile de la comunicare.

Pronuntata în sedinta publica, azi, 09 Martie 2012, la Judecatoria Târgu-Jiu.

Presedinte,

MIRELA ALEXANDRA STOIAN

Grefier,

LIGIA NEGREA

Red. SAM/4 ex.

Th. L.N. 05 Aprilie 2012

1