Judecătoria Mediaş
Sentinţa civilă nr.461 / 05.03.2010
Domeniu asociat -obligaţie de a face – pretenţii
Constată că , prin acţiunea civilă înregistrată pe rolul acestei instanţe la data de 23 februarie 2009 , reclamanţii M. M. , domiciliată în M. , str. P. , nr.- , jud. S. , şi G. S. , domiciliată în M. , str. P. , nr.- , jud. S. , au solicitat , în contradictoriu cu pârâţii P. I. şi P. I. , domiciliaţi în M. , str. P. , nr.- , jud. S. , ca , prin sentinţa ce se va pronunţa , să se dispună :
– obligarea pârâţilor să mute la o distanţă rezonabilă de cel puţin 1 metru de la gardurile carte despart proprietăţile noastre: „ coşerul’’ pentru depozitat cereale, coteţul de găini, coteţul de iepuri şi lemnele care sunt depozitate la o distanţă foarte mică de imobilul coproprietatea reclamantelor, iar în caz de refuz să fie autorizate să execute aceste lucrări pe cheltuiala pârâţilor;
– obligarea pârâţilor să repare casa de locuit, gardul din spatele casei şi să plătească reclamantelor contravaloarea unei canapele în sumă de 500 lei, deteriorată din culpa pârâţilor iar în caz de refuz să fie autorizate să efectueze aceste lucrări pe cheltuiala pârâţilor;
– obligarea pârâţilor la plata cheltuielilor de judecată necesitate de prezentul proces.
În motivarea acţiunii se învederează că imobilul reclamantelor şi cel a pârâţilor sunt învecinate; pârâţii şi-au construit un coşer de depozitat cereale,un coteţ de găini şi unul de iepuri prea aproape de casa reclamantelor, astfel încât apele pluviale şi zăpada au afectat casa acestora, în sensul că a căzut tencuiala zidului din spatele casei , pereţii unei camere dinspre curtea pârâţilor au fost afectaţi de igrasie, fapt ce a determinat şi deteriorarea podinii din lemn din acea cameră precum şi o canapea, s-a crăpat zidul cămării ; s-a deteriorat gardul din lemn din spatele curţii ca urmare a depozitării de către pârâţi a mai multor lemne pe acesta.
În drept sunt invocate prevederile art. 998-1000 şi ale art. 274 Cod procedură civilă.
Prin întâmpinarea formulată ( filele 18,19 dosar ), pârâţii au invocat excepţia lipsei calităţii procesuale pasive a pârâtei P. I. , întrucât singurul proprietar al imobilul înscris în CF 853 Micăsasa, nr. top 72/1, care se învecinează cu imobilul reclamantelor , este pârâtul P. I., situaţie în care pârâta P. I. nu poate fi parte într-o acţiune de constituire a unui drept de servitute.
În ceea ce priveşte fondul cauzei , se arată în întâmpinare că argumentele invocate în susţinerea acţiunii sunt nereale, deoarece construcţiile la care se face referire sunt amplasate la o distanţă de circa 1 metru de gardul ce desparte cele două imobile.
Se mai învederează că eventualele probleme care ar afecta construcţiile reclamantelor sunt datorate faptului că scocurile acestora sunt distruse, iar edificatele nu au subzidire.
Prin cerere reconvenţională, pârâtul P. I. a solicitat, în contradictoriu cu reclamanţii ca, prin sentinţa ce se va pronunţa : să se stabilească linia se graniţă ce desparte proprietatea subsemnatului de cea a pârâtelor reconvenţionale ; să fie obligate pârâtele reconvenţionale să demoleze şi să-şi retragă construcţiile ce încalcă linia de graniţă sau nu respectă distanţă legală dintre proprietăţi ; să fie obligate pârâtele reconvenţionale să-şi facă streaşina casei în aşa fel încât apa de ploaie să se scurgă pe terenul proprietatea acestora, iar în caz de refuz să fie autorizat pârâtul-reclamant reconvenţional să execute respectivele lucrări pe cheltuiala lor ; cu cheltuieli de judecată.
În motivarea cererii sale reconvenţionale, reclamantul reconvenţional susţine că există îndoieli cu privire la amplasarea gardului despărţitor pe graniţa reală dintre cele două imobile limitrofe , şi că gardul a fost făcut, potrivit obiceiului locului, de către pârâtele reconvenţionale , după decesul antecesorilor acestora , fără să respecte vechile semne de hotar.
Totodată , se învederează că pârâtele reconvenţionale au edificat , în prelungirea casei, o bucătărie de vară şi o şură, construcţii care încalcă linia de graniţă , precum şi împrejurarea că scurgerea apelor pluviale de pe aceste edificate se face pe terenul reclamantului reconvenţional .
În drept sunt invocate prevederile art. 584,610 şi 615 Cod civil.
Prin întâmpinare, pârâtele reconvenţionale au arătat că sunt de acord cu admiterea parţială a cererii reconvenţionale doar în ceea ce priveşte petitul referitor la stabilirea liniei de graniţă ( filele 28,29 dosar ).
Excepţia lipsei calităţii procesuale pasive a pârâtei P. I. a fost respinsă de instanţă al termenul de judecată din data de 8.05.2009 , ca neîntemeiată, raportat la temeiul juridic al acţiunii principale , care vizează răspunderea civilă delictuală şi nu calitatea de proprietar asupra imobilului.
Analizând actele şi lucrările dosarului, instanţa a reţinut următoarele :
Reclamantele au dobândit în coproprietate imobilul înscris în CF nr. 1595 Micăsasa, de sub A+1 cu nr. top 70/2/1 situat administrativ în comuna M., str. P., nr.-, jud. S.,în urma dezbaterii succesiunii defunctului G. V., soţul, respectiv tatăl acestora, potrivit certificatului de moştenitor nr.51/26.05.2006 ( fila 4 dosar ).
Pârâtul este unicul proprietar al imobilului învecinat cu imobilul reclamantelor , şi care este înscris în CF 853 Micăsasa , nr. top.72/1, 72/2, 73/1, potrivit extrasului CF în extenso ( filele 43-48 dosar).
Pentru dovedirea acţiunii lor, reclamantele au solicitat efectuarea unei expertize imobiliare , care a avut drept obiectiv stabilirea realităţii argumentelor aduse în susţinerea acesteia.
Expertul constructor a constatat că pârâţii au efectuat o serie de edificate în curtea proprietatea pârâtului , amplasate în imediata apropiere a imobilului proprietatea reclamantelor , astfel cum este înfăţişat în schiţa de la fila 107 şi în imaginile de la fila 106.
Expertul a conchis în sensul că :
– coşerul de cereale este aşezat la 0,90 metri de zidul casei reclamantelor şi are acoperiş din două pante, una spre casa acestora astfel că apa din precipitaţii şi zăpada se scurg la fundaţiile casei reclamantelor ;
– coteţul de găini este situat la 0,35 metri faţă de gardul reclamantelor şi 0,72 metri faţă de casa acestora , la fel acoperişul este în două pante, cu o pantă de dirijează apa şi zăpada spre aceasta.
– coteţul de iepuri este situat la 0,54 metri faţă de gardul reclamantelor şi are un acoperiş cu o singură pantă cu scurgerea spre grajdul reclamantelor.
– anexele gospodăreşti menţionate mai sus au acoperişul cu panta spre casa reclamantelor,nu au jgheaburi de colectare a apei ceea ce face ca apa din
precipitaţii să fie deversată spre clădirea reclamantelor ; iar acestea prin felul alcătuirii şi poziţia lor în imediata apropiere a casei reclamantelor o afectează prin faptul că menţine în permanenţă umezeala atât în sol cât şi în peretele învecinat , sens în care se observă desprinderi de tencuială la soclul casei reclamantelor şi umezeală la partea inferioară a peretelui bucătăriei.
Cu referire la lemnele de foc depozitate de pârâţi în grădină , expertul a reţinut că acestea se reazemă pe o porţiune a gardului reclamantelor, fapt ce a cauzat înclinarea acestuia în zona respectivă , anume pe o distanţă de circa 5,00 metri.
Constatările realizate de către expert coincid cu cele efectuate de instanţă cu ocazia cercetării la faţa locului, astfel cum s-a consemnat în procesul verbal încheiat cu acea ocazie ( fila 59 ).
Expertul propune ca soluţie a înlăturării prejudiciului cauzat prin fapta pârâţilor edificatelor reclamantelor , următoarelor lucrări :
a ) lucrări la imobilul pârâţilor :
– modificarea pantei acoperişului la anexe ( coteţ păsări , coteţ iepuri, coşer cereale) , astfel ca panta să fie spre interiorul curţii şi nu spre imobilul reclamantelor ;
– îndepărtarea stivei de lemne ce reazemă gardul reclamantelor;
b) lucrări la imobilul reclamantelor :
– înlăturarea tencuielii ce prezintă umezeală şi retencuirea zonei;
– refacerea porţiunii de pardoseală ;
– refacerea tencuielii soclului casei pe zona afectată ;
– îndreptarea gardului .
Expertul a evaluat costul tuturor acestor lucrări la suma de 500 lei.
Astfel cum a evidenţiat şi expertul , nu există norme legale care să impună o distanţă minimă între construcţiile diferiţilor ; acestea pot fi amplasate chiar şi pe limita de proprietate , cu condiţia ca apele pluviale de pe acoperiş să fie colectate cu jgheaburi şi conduse la canalizare sau spre stradă.
În acest sens dispoziţiile art. 615 Cod civil impun oricărui proprietar să facă streaşină casei sale , astfel încât apele din ploi să se scurgă pe terenul său sau pe străzi, iar nu pe locul vecinului său.
Proprietarul casei este ţinut a lăsa o distanţă oarecare între streaşina casei sale şi fondul vecin pentru a evita producerea unor daune vecinului, cauzate de apele care curg de pe acoperişul casei sale. În caz contrar, el poate fi obligat să-şi mute streaşina şi să plătească despăgubiri proprietarului fondului vecin pentru pagubele cauzate. Numai în măsura în care nu se poate evita , prin anumite măsuri , scurgerea apelor pe terenul vecinului, se poate opta pentru modificarea sau desfiinţarea construcţiei.
În speţă, pot fi luate măsurile identificate de expert şi evidenţiate în cele ce preced, nefiind necesară mutarea edificatelor menţionate în petitul 1. al acţiunii principale.
Pentru considerentele expuse şi în temeiul răspunderii civile delictuale reglementată de art. 998 Cod civil , precum şi în acord cu dispoziţiile art. 1077 C.civ. , se va dispune în sensul obligării pârâţilor :
– să îşi modifice panta acoperişului anexelor , anume la coteţul de păsări , coteţul de iepuri şi coşerul de cereale , astfel încât panta acoperişului să fie poziţionată înspre interiorul curţii pârâtului P. I. şi nu înspre imobilul reclamantelor , iar în caz de refuz , autorizează reclamantele să efectueze aceste lucrări pe cheltuiala pârâţilor .
– să îşi îndepărteze stiva de lemne depozitată în grădina imobilului pârâtului P. I. şi care se reazemă pe gardul reclamantelor , astfel încât acestea să nu se mai reazeme pe acest gard , iar în caz de refuz , autorizează reclamantele să efectueze aceste lucrări pe cheltuiala pârâţilor .
– să repare gardul descris mai sus pe porţiunea de circa 5 m lungime , afectată de lemnele pârâţilor rezemate pe acest gard , iar în caz de refuz , autorizează reclamantele să efectueze aceste lucrări pe cheltuiala pârâţilor .
– să refacă , în ceea ce priveşte partea inferioară a zidului exterior al bucătăriei reclamantelor , care dă înspre curtea pârâtului P. I. , tencuiala ce prezintă umezeală , iar în caz de refuz , autorizează reclamantele să efectueze aceste lucrări pe cheltuiala pârâţilor .
– să refacă porţiunea de pardoseală din bucătăria imobilului reclamantelor – din dreptul zidului exterior al acesteia , situat înspre curtea pârâtului P. I. – care este afectată de umezeală , iar în caz de refuz , autorizează reclamantele să efectueze aceste lucrări pe cheltuiala pârâţilor.
În ceea ce priveşte canapeaua reclamantelor deteriorată din cauza umezelii pardoselii din bucătărie ( aspect constat şi de instanţă la faţa locului ) nu pot fi acordate despăgubirile pretinse de reclamante, întrucât nu s-au adus dovezi cu privire la valoarea acestui prejudiciu , urmând a fi respinsă această cerere .
În consecinţă, acţiunea reclamantelor va fi admisă doar în parte.
În vederea soluţionării cererii reconvenţionale s-a efectuat o expertiză topografică pentru stabilirea liniei de graniţă ce desparte cele două proprietăţi învecinate.
Expertul a analiza două ipoteze privind linia de graniţă, pornind de la constatarea, pe de o parte a existenţei anumitor semne vechi de hotar, iar, pe de altă parte, a diferenţelor dintre suprafeţele imobilelor înscrise în cartea funciară, şi cele existente în realitate.
În varianta I ( planşa 2 fila 132 dosar ), s-a indicat linia de graniţă pe aliniamentul A-B-C-D-E- , în care :
– punctul A – este la picătura straşinei casei reclamantelor de către stradă, la 60 cm de zidul casei ;
– punctul B – este un stâlp din fier dintr-un gard cu poartă , aflat la 60 cm de casa reclamantelor ( sau la 45 cm de colţul casei mici a reclamantelor, care este deplasat cu 15 cm faţă de colţul casei mari ).
– punctul C – aflat la 21 cm de colţul şurii pârâţilor, unde este şi vechiul stâlp de lemn , a cărui existenţă a fost constatată de către expert .
– punctul D – aflat la 19 cm de celălalt colţ al şurii pârâţilor , de unde începe şi gardul spre fundul grădinilor edificat de reclamante ;
– linia de graniţă continuă pe acest gard actual până în fundul grădinilor la intersecţia gardurilor din punctul E.
În această variantă linia de graniţă propusă nu este încălcată de construcţiile reclamantelor şi nici de anexele pârâţilor.
Astfel cum se poate observa în schiţa de la fila 132 , această linie propusă corespunde gardului actual ce desparte grădinile celor două imobile, şi care a fost edificat în urmă cu mai mulţi ani, fără să suscite controverse între proprietarii celor două imobile.
Raportat la suprafaţa celor două imobile , astfel cum aceasta este trecută în cartea funciară, stabilirea liniei de graniţă în această variantă determină ca imobilul reclamantelor să aibă în realitate o suprafaţă de 1325 mp fată de cei 1180 mp din CF iar cel al pârâtului Păcurar Ioan , suprafaţa reală de 1833 mp, cu 133 mp mai puţin decât în CF.
Dată fiind această stare de fapt, expertul a propus şi a doua variantă , evidenţiată în schiţa de la fila 133 , care reduce nesemnificativ diferenţele respective în ceea ce priveşte suprafeţele imobilelor învecinate . În schimb, în această variantă , streaşina construcţiilor reclamantelor depăşeşte linia de graniţă.
Instanţa apreciază că prima variantă analizată corespunde liniei de graniţă ce delimitează cele două proprietăţi , întrucât aceasta conţine gardul deja existent şi se continuă firesc pe linia acestui gard, folosind ca repere elemente existente, care şi ele indică o acceptare a acestora din partea proprietarilor ambelor imobile, cum ar fi : punctul A – reprezintă picătura streşinii casei reclamantelor ( întocmai cum prevăd dispoziţiile art. 615 Cod civil, anume că delimitarea proprietăţilor se face după linia picăturilor streşinii caselor ) ; punctul B – este un stâlp de fier dintr-un gard cu poartă ; punctul C – corespunde unui vechi stâlp de lemn indicat de reclamante ca făcând parte din vechiul gard despărţitor ( astfel cum reţine expertul la fila 127 ) , iar punctele D şi E reprezintă extremităţile gardului actual ce desparte grădinile celor două imobile .
Împrejurarea că reclamantele deţin în fapt o suprafaţă mai mare de teren , iar pârâţii una mai mică decât cele înscrise în cartea funciară, nu reprezintă un argument în sensul că aceste diferenţe au apărut prin mutarea gardului ce desparte imobilele acestora în favoarea reclamantelor şi în defavoarea pârâţilor.
Ca atare, în temeiul art. 584 Cod civil se va stabili linia de graniţă ce desparte imobilul proprietatea reclamantelor , înscris în CF 1595 Micăsasa nr. top. 70/2/1 , 71/1/2 , 71/2/2 , 70/1/1 , 71/1/1 şi 71/2/1, situat administrativ în M. , str. P. , nr. – , jud. S. , de imobilul proprietatea pârâtului P. I. , înscris în CF 853 Micăsasa nr. top. 72/1, 72/2 şi 73/1 , situat administrativ în M. , str. P. , nr.- , jud. S. , pe aliniamentul A-B-C-D-E , prezentat în schiţa topografică aflată la dosar la fila 132 , ce face parte integrantă din prezenta .
Cum nu există construcţii ale reclamantelor care să încalce această linie de graniţă , va fi respinsă cererea reclamantei reconvenţionale în acest sens.
Astfel cum a constatat şi instanţa şi cum s-a reţinut în procesul verbal de cercetare la faţa locului, este necesar ca, reclamantele să îşi modifice jgheaburile şi burlanele la acoperişul imobilului lor , dinspre curtea pârâtului P. I. , în aşa fel încât apele pluviale să nu se scurgă pe terenul proprietatea pârâtului P. I. , astfel că , în temeiul art. 615 Cod civil vor fi obligate reclamantele în acest sens .
În cazul refuzului reclamantelor , în temeiul art. 1077 C.civ. va fi autorizat pârâtul să efectueze aceste lucrări pe cheltuiala reclamantelor .
În acest sens a propus şi expertul topograf atunci când a propus varianta I ca linie de graniţă.
Pentru argumentele dezvoltate, cererea reconvenţională va fi admisă doar parţial.
În baza art. 276 Cod procedură civilă, cum pretenţiile părţilor au fost admise doar parţial, se va dispune compensarea cheltuielilor de judecată între acestea.
