JUDECATORIA INEU, JUDETUL ARAD Operator 2826
DOSAR NR.
SENTINTA CIVILA NR.1056/2010
Sedinta publica din 5 iulie 2010
Presedinte :
Grefier :
S-a luat în vederea pronuntarii cauza civila privind actiunea precizata promovata de reclamanta T.A. împotriva pârâtelor T.F. si T. M., pentru pretentii – îmbogatire fara just temei, raspundere civila delictuala.
La apelul nominal nu se prezinta partile.
Procedura de citare este legal îndeplinita.
S-a facut referatul cauzei, dupa care se constata ca dezbaterea în fond a cauzei a avut loc în sedinta publica din 28 iunie 2010, când partile au pus concluzii, consemnate în încheierea de sedinta, ce face parte integranta din prezenta, amânându-se pronuntarea hotarârii pentru termenul de azi, pentru când reclamanta a depus concluzii scrise prin avocat.
J U D E C A T A,
Constata ca prin actiunea civila înregistrata la aceasta instanta la data de ..2010, precizata la data 19 aprilie 2010, reclamanta T. A. a solicitat în contradictoriu cu pârâtele T.F. si T.M., ca prin hotarârea ce se va pronunta sa fie obligate pârâtele la restituirea sumei de 45.000 euro în baza principiului îmbogatirii fara just temei respectiv al raspunderii civile delictuale.
În subsidiar, a solicitat obligarea pârâtelor la restituirea sumei de 70.000 lei ron, ce reprezinta contravaloarea imobilului proprietatea reclamantei situat în localitatea Sântana, pe care l-a vândut, pretul încasat fiind înmânat pârâtele.
Nu a solicitat cheltuieli de judecata.
În motivarea de fapt a actiunii, a aratat ca a fost proprietara tabulara a imobilului situat în localitatea Sântana, pe care l-a vândut cu suma de 45.000 euro, urmând ca din banii obtinuti sa îsi cumpere o alta locuinta mai mica si sa-i mai ramâna o diferenta de bani pentru întretinerea sa.
De asemenea, banii obtinuti prin vânzarea imobilului au fost dati pârâtelor pentru a se cumpara un apartament pe numele sau, urmând ca dupa moartea sa lase pârâtelor apartamentul cumparat în schimbul întretinerii sale, dar acestea au cumparat apartamentul pe numele pârâtei T.M.
Imediat dupa vânzarea imobilului reclamanta a aratat ca s-a mutat la domiciliul pârâtelor, dar întrucât acestea au avut un comportament necorespunzator fata de aceasta a fost nevoita sa locuiasca la alte persoane.
Totodata, a aratat ca a crezut promisiunile pârâtelor, dat fiind , dar acestea nu si-au respectat promisiunile de a întretine pe reclamanta, fiind izgonita din domiciliul acestora.
Nu s-a încheiat nici contract de ori întretinere cu pârâtele.
A aratat faptul ca nu mai are o alta locuinta.
Dat fiind ca a crezut promisiunile pârâtelor,prin aceea ca a fost dusa la domiciliul acestora din Ineu, împrejurarea ca nu mai detine bani din imobilul vândut, pentru recuperarea sumei predate pârâtelor, a fost nevoita sa formuleze actiune.
În drept, si-a întemeiat actiunea pe principiul îmbogatirii fara just temei, respectiv al raspunderii civile delictuale, potrivit prev.art.998 c.civil.
Pârâtele T.F. si T.M. atât prin întâmpinarea depusa la fila 33 dosar cât si prin interogatoriul luat în sedinta publica din 31 mai 2010, au solicitat respingerea actiunii ca netemeinica si nelegala.
Totodata pe cale de exceptie au invocat exceptia lipsei calitatii procesual active, respectiv a calitatii procesual pasive, exceptii ce a fost respinse prin încheierea de sedinta din 10 mai 2010.
Pentru solutionarea cauzei s-au depus la dosar: împuternicire avocatiala pentru reprezentare reclamanta filele 4 si 17 dosar, cerere pentru acordare ajutor public judiciar fila 5, cupon de reclamanta fila 6, carte identitate reclamanta fila 7, contract de vânzare cumparare fila 8, proces verbal încheiat la 29.03.2010 fila 13, cerere pentru scutire taxa judiciara de timbru fila 18-19,respectiv 22, declaratie pe proprie raspundere fila 20, adeverinta de fila 21, cupon de reclamanta fila 23, împuternicire avocatiala pentru reprezentare pârâte fila 24, precizare de actiune filele 27-28, încheierea nr.266/2010 fila 30, întâmpinare pârâte fila 33, raspuns la întâmpinare fila 36, cerere de probatiune fila 37, in note scrise fila 65, adeverinta medicala fila 66, contract de vânzare cumparare filele 67 si 76, note scrise fila 75, contract de deschidere cont persoane fizice filele 79-86, extras curs valutar BNR la data de 28.05.2010 fila 87-88, concluzii scrise reclamanta filele 90-91 si s-a luat interogatoriu pârâtelor filele 48-51, respectiv 52-55, interogatoriu luat reclamantei T.A. filele 56-57 si au fost audiati martorii reclamantei P. A. fila 58, S. F. fila 59, B. V. fila 60 si martorii pârâtelor S. Z. fila 61, B. T. fila 71 si A. R. fila 78 dosar.
Din coroborarea probatelor de la dosar, fata de considerentele de fapt, a temeiului de drept al cererii reclamantei, precum si apararile formulate pe cale de întimpinare de catre pârâte, instanta retine în fapt urmatoarele:
Prin contractul de vânzare cumparare autentificat sub nr../04.04.2008 la BNP I. B., depus în copie la fila 8 dosar, reclamanta T. A. în calitate de proprietar a vândut numitilor S.C.D. si S. M. imobilul situat în localitatea Sântana, identificat prin CF.. Sântana, cu nr.top.., pentru pretul de 70.000 lei.
Reclamanta este ruda cu cele doua pârâte, respectiv fiind sora mamei pârâtei T. F., astfel ca începând cu luna martie 2008 si pâna în noiembrie 2009, acesta a locuit la domiciliul pârâtelor, din Ineu.
La data de 17 aprilie 2008, pe numele pârâtei T. M. a fost cumparat un apartament în Oradea, pentru pretul de 25.000 euro.
Asa cu rezulta din depozitiilor martorilor audiati la filele 58,59,60 dosar, dupa ce reclamanta s-a mutat la pârâte, între acestea si reclamante au început unele neîntelegeri, astfel ca reclamanta a plecat de mai multe ori de la domiciliul acestora, parasind definitiv locuinta acestora în luna noiembrie 2009.
Referitor la sustinerile reclamantei ca pentru vânzarea imobilului situat în localitatea Sântana, a încasat pretul de 45.000 euro, acestea nu pot fi retinute fata de contractul de vânzare privind aceste imobil, din probatoriul administrat nerezultând ca acesta ar fi simulat cu privire la pret, ori ca în realitate partile au prevazut un pret mai mare care a si fost achitat.
Pe de alta parte, contractul de vânzare cumparare încheiat cu privire la acelasi imobil fiind un act autentificat, face dovada deplina a înscrierilor sale, în virtutea prevederilor Legii nr.36/1995.
În acest sens, instanta va retine ca pretul încasat de reclamanta ca urmare a încheierii acestui contract a fost de 70.000 lei Ron.
Potrivit probei cu interogatoriul administrat la termenul din 31 mai 2010, rezulta, fara putinta de tagada, ca pe numele pârâtei T.M. a fost încheiat contractul de vânzare – cumparare a unui apartament din Oradea, pentru pretul de 25.000 euro , pret achitat integral de catre reclamanta, fapt confirmat prin raspunsul la interogator de catre cele doua pârâte precum si de catre martora B.T., vânzatoarea apartamentului, fila 71 dosar.
Referitor la împrejurarile în care reclamanta a vândut imobilul din localitatea Sântana, de altfel casa în care aceasta locuia, si singurul imobil pe care aceasta îl avea, se retine ca , la momentul vânzarii reclamanta era singura, locuind deja la rudele sale din Ineu, în speta cele doua pârâte, fila 58,59 dosar.
Potrivit temeiului de drept al actiunii reclamantei, asa cum a fost precizata la termenul din 19 aprilie 2010, si anume prevederile art.998 c.civil potrivit carora, cel ce cauzeaza altuia un prejudiciu este îndatorat a-l repara, rezulta ca pentru angajarea unei atare raspunderi, este necesara îndeplinirea cumulativa a patru conditii: existenta unui prejudiciu, a faptului ilicit cauzator de prejudiciu, a legaturii de cauzalitate dintre faptul ilicit si prejudiciu precum si existenta unei vinovatii.
Cu privire la prima conditie, se retine ca prejudiciul este reprezenta de suma de 25.000 euro, achitata de reclamanta ca pret pentru apartamentul din Oradea, cumparat de pârâta T. M., suma ce provenea din vânzarea casei reclamantei.
Referitor la cea de-a doua conditie, potrivit definitiei faptului ilicit, ca element al angajarii raspunderii civile delictuale rezultat din interpretarea practicii judiciare în materie, în mod obisnuit presupune orice fapt prin care încâlcîndu-se normele dreptului obiectiv este cauzat un prejudiciu dreptului subiectiv apartinând altuia.
Practica judiciara a statuat constant ca notiunea de fapt ilicit trebuie interpretat într-un mod extensiv, si anume ca este angajata raspunderea civila delictuala nu numai atunci când s-a adus atingere unui drept subiectiv, dar si atunci când au fost prejudiciate interesele altuia.
Asa cum s-a retinut mai sus, interesul reclamantei a fost acela de a-si asigura un trai linistit la batrânete, având peste 70 de ani, vaduva, fara copii , nemai putând a se întretine singura.
Ori, asa cum se retine atât din pozitia pârâtelor, coroborata cu declaratiile martorilor audiati în cauza, reclamanta de comun acord cu pârâtele s-a mutat la domiciliul acestora din Ineu, în virtutea gradului de rudenie si a întelegerii verbale dintre parti cu privire la eventuala întretinere pe care urmau sa i-o acorde reclamantei, fara a fi concretizata prin încheierea unui contract.
Relatia de rudenie dintre reclamanta si cele doua pârâte, precum relatia buna în care se aflau partile, au determinat crearea unei stari de încredere ca pârâtele îsi vor respecta întelegerea – asigurarea unei locuinte si a unei întretineri specifice vârstei reclamantei.
Desi pârâtele au aratat ca reclamanta a fost cea care a parasit imobilul, refuzând a mai locui la pârâte, acest aspect nu are relevanta în conditiile în care între parti nu s-a încheiat un contract de întretinere care sa faca obiectul unei executari prin echivalent.
Cum în prezent, reclamanta nu are nici o locuinta, ca urmare a faptului ca pretul încasat din vânzarea casei precum si a economiilor reclamantei a fost predata pârâtei de ordin doi, nemaiavând astfel posibilitatea obiectiva de a-si asigura o alta locuinta, sau chiar de a fi întretinuta în contul aceleiasi sume, si nici recuperarea efectiva a acestei sume în conditiile în care intrat în patrimoniul unui tert, si anume vânzatoarei apartamentului din Oradea, este apreciat ca fiind cea de-a treia conditie a angajarii raspunderii civile delictuale, si anume al raportului de cauzalitate.
În fine, referitor la vinovatie, aceasta presupune atitudinea obiectiva fata de urmari, fiind evidenta în speta ca, prin predarea sumei de 25.000 euro catre pârâta T. M. reclamanta era constrânsa de a accepta si a depinde, indiferent de împrejurari, de catre pirite.
Prin urmare, instanta apreciaza ca sunt îndeplinite conditiile de angajare a raspunderii civile delictuale, si obligatia de despagubire cu privire la suma de 25.000 lei.
Referitor la persoana obligata la restituire, asa cum s-a retinut anterior, beneficiara sumei de 25.000 euro a fost pârâta T. M., aceasta fiind titulara în favoarea careia s-a nascut dreptul la proprietate prin cumparare asupra apartamentului din Oradea .
Pe cale de consecinta, fata de cele expuse, actiunea reclamantei fiind partial întemeiata, urmeaza ca în temeiul art.998 c.civil, sa se admita în parte actiunea reclamantei, conform precizarii, în sensul ca va obliga pe pârâta T. M. sa restituie reclamantei suma de 25.000 lei, cu titlu de prejudiciu, urmând a se respinge restul pretentiilor ca nefondate.
Reclamant a beneficiat de acordarea ajutorului public judiciar sub forma scutirii de la plata taxei judiciare de timbru de 4211 lei, potrivit Încheierii nr.266/19 aprilie 2010, iar pentru plata sumei de 1000 lei cu titlu de diferenta de taxa judiciara de timbru a beneficiat de esalonare în 10 rate lunare egale a câte 100 lei fiecare, începând cu data de 19 aprilie 2010 prin aceiasi încheiere, potrivit prevederilor art.18, 19 din OUG nr.51/2008 privind acordarea ajutorului public judiciar, va dispune darea în debit a acesteia la Administratia Financiara a Orasului Ineu pentru recuperarea sumei de 1000 lei, descrisa mai sus, la ramânerea definitiva a hotarârii, urmând ca suma de 4211 lei, pentru care reclamanta beneficiat de scutire, sa ramâna în sarcina statului.
Vazând ca s-au solicitat cheltuieli de judecata de catre pârâte, în drept art. 274 cod de procedura civila, urmeaza a se compensa aceste cheltuieli cu cheltuielile reclamantei, respectiv taxa judiciara de timbru pentru care a beneficiat de ajutor public judiciar.
Pentru aceste motive, în numele legii
H O T A R A S T E
Admite în parte actiunea civila precizata formulata de reclamanta T. A., în contradictoriu cu pârâtele T.F. si T.M., pentru pretentii – îmbogatire fara just temei, raspundere civila delictuala, si în consecinta :
– obliga pârâta T.M. sa restituie reclamantei suma de 25.000 lei, cu titlu de prejudiciu,
– respinge restul pretentiilor,
– dispune darea în debit a reclamantei la Administratia Financiara a Orasului Ineu, pentru recuperarea sumei de 1000 lei titlu de diferenta de taxa judiciara de timbru potrivit Încheierii nr.266/19 aprilie 2010 a Judecatoriei Ineu, la ramânerea definitiva a prezentei,
-dispune ca suma de 4211 lei, reprezentând taxa judiciara de timbru pentru care reclamanta beneficiat de scutire, sa ramâna în sarcina statului.
Compenseaza între parti, restul cheltuielilor.
Cu apel în termen de 15 zile de la comunicare.
Pronuntata în sedinta publica din 5 iulie 2010.
Presedinte Grefier
