In motivarea cererii, au aratat ca prin sentinta civila nr. 1090/09.07.2009 au avut dubla calitate de reclamante-parate in contradictoriu cu N.D. in actiunea de parataj succesoral, instanta obligand-o la plata unei sulte in favoarea lor. Au sustinut ca desi si-au indeplinit obligatia inscrisa in titlul executor, iar N.D. nu le-a platit sulta, la data de 09.09.2010 au primit prin posta procesul verbal incheiat la data de 08.09.2010 de P.S. prin care se stabilesc in sarcina lor cheltuieli de executare de 2200 lei. Au aratat ca nu s-au opus la executare, nu au primit nicio somatie care sa cuprinda elementele prev. de art. 387 C.p.civ. Procesul verbal contestat este nul pentru nerespectarea prevederilor art. 388 al.1 pc. 7, 8, 9, 10, 12.
In drept, contestatia a fost intemeiata pe dispozitiile art. 82, 112 si urm. 399 si urm. C.p.civ si a fost legal timbrata.
In cauza a formulat intampinare intimata N.D., solicitand respingerea contestatiei, cu motivarea ca dupa ramanerea definitiva si irevocabila a sentintei de partaj, contestatorii au promovat o serie de cereri extraordinare de atac, au refuzat sa primeasca sulta si sa-i predea cheile casei.
La termenul din 11.10.2010 contestatoarele si-au precizat actiunea, solicitand si anularea procesului verbal de executare din data de 29.09.2010, pentru aceleasi motive.
Intimata si-a completat intampinarea, precizand ca a consemnat la CEC la dispozitia executorului sulta cuvenita contestatorilor si ca a intrat in posesia imobilului in data de 29.09.2010 la insistenta executorului.
Sub nr. 1881/313/2010 s-a inregistrat contestatia formulata de Alpopi Savu, in contradictoriu cu N.D. si BEJ P.S. pentru anularea somatiei si procesului verbal de stabilire a cheltuielilor de executare nr. 27/E/2010. S-a motivat ca prin titlul executor A. S. nu este obligat sa lase in posesie imobilul, dimpotriva el este creditorul sumei de 4401,5 lei reprezentand sulta. In ce priveste somatia, s-a acordat un termen de 10 zile in care debitorul sa se conformeze titlului executor, termen stipulat de art. 5802C.p.civ, care reglementeaza executarea silita a altor obligatii de a face. Potrivit acestui text, numai daca debitorul refuza indeplinirea obligatiei de a face, creditorul poate fi autorizat de instanta de executare, prin incheiere irevocabila data cu citarea partilor, sa o indeplineasca el insusi, ori o astfel de autorizare nu s-a dat.
Intrucat ambele contestatii privesc acelasi dosar de executare, s-a dispus conexarea.
In solutionarea cauzei, s-a dispus atasarea dosarului de executare nr. 27/E/2010, s-au audiat martorii G.M. si G.A. si s-a efectuat o adresa catre primaria Brosteni.
Analizand contestatiile la executare, instanta reţine următoarele:
Prin sentinta civila nr. 1090/09.07.2009 a Judecatoriei Strehaia, irevocabila prin decizia nr. 1260/R/10.11.2009 a Tribunalului Mehedinti, s-a admis actiunea de partaj formulata de reclamantii A. S., M.E. impotriva paratilor N.D. si B.T.S., a fost admisa in parte cererea reconventionala formulata de parata-reclamant N.D., s-au atribuit paratei N.D. casa, terenul aferent, un teren arabil si suma de 300 lei provenita din chirii, fiind obligata la sulta catre celelalte parti. A mai fost obligata B. S. la 154,75 lei cheltuieli de judecata catre N.D..
Sentinta investita cu formula a fost pusa in executare silit in cadrul dosarului nr. 27/E/2010 al BEJ P.S..
Initial contestatia a fost indreptata impotriva procesului verbal de stabilire a cheltuielilor de executare si a somatiei, insa, din motivarea ei se constata ca este vorba despre contestarea executarii insasi, debitorii sustinand ca executarea a fost pornita cu rea credinta, ei executand voluntar obligatia inscrisa in titlu.
In ce priveste motivele de nulitate absoluta a procesului verbal de stabilire a cheltuielilor de executare din data de 08.09.2010, invocate de contestatori, instanta le considera neintemeiate.
Potrivit art. 387 C.p.civ, executarea silita incepe prin comunicarea somatiei debitorului, asadar somatia este primul act de executare. Conditiile de forma prevazute in art. 388 C.p.civ se refera la procesele verbale incheiate pentru actele de executare intocmite de judecatoresc. Procesul verbal de stabilire a cheltuielilor este, conform art 371 7 C.p.civ,un act premergator, necontradictoriu cu debitorul, cuantumul sumei fiind stabilit de către executorul judecătoresc, pe baza dovezilor prezentate de partea interesată, respectiv creditor, în condiţiile legii.
Este adevarat ca in mod gresit executorul a completat cate un proces verbal de cheltuieli pentru fiecare debitor in parte, lasand sa se inteleaga ca fiecare urmeaza sa suporte suma de 2740,30 lei. Executorul a revenit asupra actelor intocmite, mentionand in procesul verbal de executare din 29.09.2010 ca suma de 2740,30 lei cheltuieli de executare se va imparti in mod egal intre debitori.
Sustinerea contestatoarelor M.E. si B.T.S., in sensul ca nu le-a fost comunicata somatia, este contrazisa de dovezile depusa de executor din care rezulta ca in data de 09.09.2010 ambele au primit personal somatia nr. 27.
Observand continutul somatiei comunicate celor trei debitori, se constata ca respecta elementele prev. de art. 387 C.p.civ.
Simplul fapt ca executorul a indicat un termen de 10 zile in care debitorii sa se conformeze titlului executor, nu este de natura sa conduca la concluzia ca a inteles sa aplice procedura prevazuta de art. 5802C.p.civ. Dimpotriva, debitorii nu au fost prejudiciati prin acordarea unui termen mai lung fata de termenul de 5 zile prev. de art. 578 C.p.civ.
Pe fond, observand sentinta nr. 1090/2009 si declaratiile martorilor audiati in cauza, instanta retine ca debitoarea M.E. era in posesia imobilului atribuit creditoarei N.D. prin hotararea judecatoreasca de partaj si detinea cheia, in consecinta acesteia ii revine obligatia corelativa de a preda imobilul.
Sustinerea debitoarei, in sensul ca a executat de buna voie obligatia inscrisa in titlu, nu poate fi retinuta, atat timp cat in termenul de 10 zile de la comunicarea somatiei, nu a incunostiintat executorul judecatoresc despre aceasta imprejurare.
Nu se poate retine nici ca N.D. avea acces in imobil, prin aceea ca in urma cu un an a vopsit tocaria casei pe exterior, iar in primavara 2010 a defrisat terenul din curte si a taiat via, aceste imprejurari intarind concluzia ca nu i s-a permis accesul in casa.
Pe de alta parte din inscrisurile depuse la dosar rezulta ca de fiecare data cand creditoarea a patruns in curte, debitorii au formulat reclamatii la diverse institutii, contestand dreptul acesteia.
Faptul ca N.D. a formulat cerere pentru inscrierea la rol a imobilului nu are nicio relevanta asupra posesiei, creditoarea executandu-si o obligatie fiscala in termenul prevazut de lege, in caz contrar suferind sanctiune contraventionala.
In drept, conform art. 371^1C.p.civ, obligaţia stabilită prin hotărârea unei instanţe sau printr-un alt titlu se aduce la îndeplinire de bunăvoie. În cazul în care debitorul nu execută de bunăvoie obligaţia sa, aceasta se aduce la îndeplinire prin executare silită, potrivit dispoziţiilor prezentei cărţi, dacă legea nu prevede altfel. Executarea silită are loc în oricare dintre formele prevăzute de lege, simultan sau succesiv, până la realizarea dreptului recunoscut prin titlu executoriu, achitarea dobânzilor, penalităţilor sau a altor sume, acordate potrivit legii prin acesta, precum şi a cheltuielilor de executare.
Avand in vedere starea de fapt retinuta si dispozitiile legale incidente, actele de executare indreptate impotriva debitoarei M.E. sunt legale, urmand a fi mentinute de catre instanta.
In ce priveste pe debitorul Alpopi Savu, conform hotararii judecatoresti nr. 1090/09.07.2009, acesta nu este nici debitorul obligatiei de predare a imobilului, nici al obligatiei de a da o suma de bani creditoarei N.D..
Faptul ca acesta se opune cel mai vehement la executarea hotararii, prin promovarea pe rolul instantelor a diverse cai extraordinare de atac, constituie modalitati juridice de realizare a dreptului pe care considera ca il are asupra imobilului, fara relevanta sub aspectul situatiei de fapt, respectiv al predarii imobilului.
Pentru aceste considerente, instanta apreciaza ca actele de executare au fost indreptate gresit impotriva debitorului Alpopi Savu.
Asa cum a rezultat din probe, nici B.T.S. nu avea posesia imobilului si, in consecinta, nici obligatia de predare. Prin titlul executor, B.T.S. este obligata la plata sumei de 154,75 lei cheltuieli de judecata catre N.D., iar aceasta la 2201 lei sulta catre Benga Speranta, creante reciproce, cu acelasi izvor juridic, fiind intrunite conditiile pentru compensarea legala. Este adevarat ca debitoarea B.T.S. nu a invocat copensarea, dar nici creditoarea nu a consemnat in data de 29.09.2010 pe numele acesteia intreaga suma de 2201 lei, ci doar 2040,25 lei, dovada ca a inteles sa compenseze creantele reciproce, dar in acelasi timp a continuat si executarea silita fata de aceasta.
Concluzionand, instanta va admite contestatia formulată de B.T.S. si Alpopi Savu, va anula actele de executare îndreptate împotriva acestora, efectuate în dosarul nr. 27/E/2010, va respinge contestatia formulată de M.E. si va mentine actele de executare efectuate împotriva acesteia, urmând ca M.E. să suporte cheltuielile de executare, conform procesului verbal din 08.09.2010.
Instanta va respinge contestatia formulată în contraditoriu cu BEJ P. S. pentru lipsa calitătii procesuale pasive, acesta nefiind parte in dosarul de executare.
In baza art. 274 C.p.civ, va obliga intimata la 694 lei cheltuieli de judecată către contestatoarea B.T.S., reprezentand taxa timbru si onorariu avocat.
