R O M Â N I A
JUDECATORIA TG.- JIU, JUDETUL GORJ
SENTINTA CIVILA NR. 5356
SEDINTA PUBLICA DIN DATA DE 13.07.2010
PRESEDINTE: MIHAELA SURDOIU
GREFIER: IRINA CALUGARU
Pe rol fiind solutionarea actiunii formulata de reclamanta X, cu sediul în …….., în contradictoriu cu pârâta Y, domiciliata în………., având ca obiect revendicare imobiliara.
La apelul nominal facut in sedinta publica a raspuns pentru reclamanta A, iar, pentru pârâta Y a raspuns avocat B.
Din partea Comisiei Locale de Fond Funciar Farcasesti se prezinta avocat D.C care depune la dosarul cauzei înscrisurile solicitate de instanta la termenul de judecata anterior, un exemplar de pe acestea fiind înmânate aparatorului pârâtei.
Procedura de citare este legal îndeplinita.
S-a facut referatul cauzei de catre grefierul de sedinta, dupa care,
Aparatorul pârâtei învedereaza instantei ca la fila 179 de la dosarul cauzei exista un înscris primar depus de catre Comisia Locala de Fond Funciar Farcasesti al carui continut este ilizibil, solicitând sa se depuna o copie lizibila a acestuia, afirmând totodata ca pe portalul instantei, la prezenta cauza, figureaza numele unor martori care nu au legatura cu prezenta cauza, solicitând rectificarea citativului.
Instanta aduce la cunostinta aparatorului pârâtei ca acei martori nu au legatura cu prezenta cauza si nici nu au fost consemnate în continutul vreunei încheierii de sedinta, pe parcursul derularii prezentei cauze.
Având în vedere faptul ca în prezentul dosar nu s-a pus în discutie administrarea probei testimoniale, nefiind consemnat în nici o încheiere de sedinta nici un fel de discutie cu privire la audierea de martori, încheierile de sedinta fiind singurele documente care reflecta ceea ce s-a întâmplat pe parcursul judecarii cauzei, instanta apreciaza ca eventualele erori de înregistrare în sistemul ECRIS nu afecteaza în nici un fel drepturile partilor si respinge cererea formulata de aparatorul pârâtei.
Instanta pune în discutie cererea formulata de catre aparatorul pârâtei la termenul de judecata anterior prin care a solicitat emiterea unei adrese catre Oficiul de si Publicitate Imobiliara pentru a se comunica documentatia care a stat la baza intabularii în cartea funciara a contractelor de vânzare cumparare invocate de catre reclamanta, acordând cuvântul în acest sens.
Aparatorul pârâtei solicita prorogarea discutiei asupra cererii formulate, având în vedere ca la termenul de astazi au fost depuse înscrisuri noi din partea Comisiei Locale de Fond Funciar Farcasesti si se impune acordarea unui nou termen de judecata pentru observare.
Consilier juridic A arata ca nu se opune acordarii unui nou termen de judecata pentru a lua cunostinta de înscrisurile depuse la termenul de astazi, apreciind justificata emiterea unei adrese catre Oficiul de Cadastru si Publicitate Imobiliara.
Instanta respinge cererea formulata de catre aparatorul pârâtei prin care a solicitat emiterea unei adrese catre Oficiul de Cadastru si Publicitate Imobiliara, pentru a se comunica documentatia care a stat la baza intabularii în cartea funciara a contractelor de vânzare cumparare invocate de catre reclamanta, apreciind cererea ca fiind neîntemeiata, proba solicitata nefiind utila solutionarii cauzei, înscrisurile aflate la dosar fiind suficiente pentru justa solutionare a litigiului dintre parti, respingând si cererea de amânare deoarece la acest termen de judecata Comisia Locala de Fond Funciar Farcasesti a depus la dosarul cauzei înscrisurile depuse la termenul anterior certificate pentru conformitate, partilor fiindu-le deja acordat un termen de judecata pentru a le observa.
Consilier juridic A si aparatorul pârâtei învedereaza instantei ca nu mai au alte cereri de formulat.
Nemaifiind alte cereri de formulat sau exceptii de invocat, instanta constata cauza în stare de judecata si acorda cuvântul pe fondul cauzei.
Consilier juridic A solicita admiterea actiunii formulate si obligarea pârâtei sa lase în deplina proprietate si linistita posesie terenul în litigiu, apreciind ca dreptul de proprietate al reclamantei este mai bine caracterizat, titlurile de proprietate eliberate persoanelor de la care a achizitionat terenurile sunt anterioare titlului de proprietate eliberat pârâtei si cu toate ca este proprietar reclamanta este lipsita de posesia si folosinta suprafetelor în cauza; cu cheltuieli de judecata si depune, în sedinta publica, concluzii scrise.
Aparatorul pârâtei învedereaza ca prin respingerea cererii de amânare a fost încalcat dreptul la apararea al clientei sale, pe fondul cauzei solicitând respingerea actiunii formulate de reclamanta Exploatarea Miniera de Cariera Rosia, afirmând ca solutionarea actiunii în revendicare din prezentul dosar presupune compararea titlurilor, aceasta comparare presupunând existenta unor titluri de proprietate necontestate, or titlul de proprietate nr. 1508904/09.10.2007, desi a fost contestat de catre reclamanta Exploatarea Miniera de Cariera Rosia, instantele judecatoresti au stabilit cu putere de lucru judecat valabilitatea acestuia si în consecinta pârâta are un drept preferabil deoarece titlul sau de proprietate, privit ca act administrativ, prin continut este conform legii fondului funciar, reconstituirea fiind facuta în baza unei hotarâri judecatoresti irevocabile.
În privinta înscrisurilor depuse de parti la dosarul cauzei, arata ca titlul de proprietate nr. 1508904/09.10.2007, emis pe numele pârâtei este în concordanta cu dispozitiile Legii nr. 18/1991, sentinta civila nr. 625/05.02.2008 si respectiv sentinta civila nr. 1727/12.03.2009, pronuntate de catre Judecatoria Tg- Jiu care au analizat atât procesul verbal de punere în posesie nr. 358/05.03.2007 cât si titlul de proprietate nr. 1508904/09.10.2007 eliberate pe numele pârâtei Balaci Valeria, sentintele fiind pronuntate în contradictoriu cu reclamanta Exploatarea Miniera de Cariera Rosia care a invocat aceleasi înscrisuri, respectiv contractele de vânzare cumparare autentificate si respectiv actele în baza carora au fost încheiate.
În ceea ce priveste înscrisurile depuse la dosarul cauzei de catre reclamanta Exploatarea Miniera de Cariera Rosia, respectiv cele patru contracte de vânzare – cumparare, aparatorul pârâtei arata ca trei dintre acestea sunt încheiate având la baza procese verbale de punere în posesie si respectiv o adeverinta provizorie iar unul are la baza titlul de proprietate emis în baza unei H.C.J Gorj, fata de aceste aspecte apreciind ca titlul de proprietate al pârâtei este preferabil, fiind mai bine conturat.
Sustine totodata aparatorul pârâtei ca cele trei contracte de vânzare cumparare autentificate sub nr. 7741/03.10.2002, nr. 380/05.02.2003 si nr. 479/12.02.2003, au fost încheiate dupa pronuntarea deciziei de îndrumare nr. 1/1997 a Înaltei Curti de Casatie Justitie, potrivit careia s-a stabilit ca adeverinta provizorie si procesul verbal de punere în posesie nu reprezinta titlu de proprietate, astfel ca reclamanta si-a asumat riscul cumpararii unor terenuri pentru care vânzatorii nu au facut dovada proprietatii cu titlu de proprietate la data vânzarii, aspect retinut de instantele de judecata, în procese anterioare, derulate între aceleasi parti, afirmând reaua credinta a Comisiei Locale Farcasesti, care prin adresa nr. 4449/05.07.2010 reda o stare de fapt care nu concorda cu realitatea, cererea pârâtei fiind depusa în anul 1998, aspect analizat în mai multe dosare solutionate irevocabil.
Apreciaza aparatorul pârâtei, fata de obiectul cererii introductive si actele de proprietate ale ambelor, ca titlul de proprietate al pârâtei Y este cel mai bine caracterizat, fiind în perfecta concordanta cu sentinta civila nr. 7727/30.11.2006 a Judecatoriei Tg- Jiu si cu procesul verbal de punere în posesie nr. 358/05.03.2007, afirmând chiar si în ipoteza în care o hotarâre judecatoreasca nu constituie autoritate de lucru judecat ea actioneaza ca o prezumtie care se întemeiaza pe faptul ca în situatia în care exista diversitate de actiuni si identitate de chestiuni, raporturile litigioase stabilite printr-o hotarâre judecatoreasca definitiva nu trebuie sa fie contrazise de o alta hotarâre, în speta, compararea actelor facându-se cu un titlu care a fost contestat si analizat intrând în puterea lucrului judecat; Depune, în sedinta publica, concluzii scrise si un set de înscrisuri (filele 204- 257) si solicita obligarea reclamantei la plata cheltuielilor de judecata si depune o lista cu cheltuielile ocazionate cu acest proces (fila 258).
I N S T A N T A
Prin actiunea introdusa la Judecatoria Târgu-Jiu sub nr.12811/318/2008, reclamanta X, în contradictoriu cu pârâta Y a solicitat instantei de judecata ca prin hotarârea ce o va pronunta sa dispuna obligarea pârâtei sa-i lase în deplina proprietate si linistita posesie suprafetele de teren cu vegetatie forestiera, ce fac obiectul contractelor autentice de vânzare – cumparare detinute de unitatea miniera, suprafete peste care a fost pusa în posesie pârâta si i s-a reconstituit dreptul de proprietate, mentionând ca aceste suprapuneri partiale însumeaza în total suprafata aproximativa de 8490 mp.
În motivarea actiunii reclamanta a aratat ca, în fapt, Comisia Locala de Fond Funciar Farcasesti a reconstituit dreptul de proprietate în favoarea pârâtei Y cu privire la suprafata de 3,5 ha tern cu vegetatie forestiera, fiind eliberat procesul verbal de punere în posesie nr. 358/05.03.2007 si titlul de proprietate nr. 1508904/09.10.2007.
A mai aratat reclamanta ca reconstituirea dreptului de proprietate în favoarea pârâtei s-a facut cu încalcarea dreptului de proprietate al Societatii Nationale a Lignitului Oltenia SA care în anii 2002 – 2003 a încheiat contractele de vânzare cumparare autentificate sub nr. 7741/03.10.2002, 380/05.02.2003, 7162/12.09.2002 si 479/12.02.2003, o parte din suprafata de teren cu vegetatie forestiera achizitionata prin aceste contracte de vânzare cumparare fiind cuprinsa în titlul de proprietate eliberat pârâtei.
A mai aratat reclamanta ca atâta timp cât contractele de vânzare cumparare autentificate mentionate în cuprinsul cererii de chemare în judecata sunt preexistente procesului verbal de punere în posesie eliberat pârâtei, CNLO este cumparator de buna credinta, contractele de vânzare cumparare nu au fost denuntate si parte din suprafata de 3,5 ha tern cu vegetatie forestiera ce a fost reconstituita în favoarea pârâtei se suprapune cu suprafata achizitionata de CNLO sunt întrunite conditiile prevazute de lege pentru admiterea actiunii în revendicare.
În drept au fost invocate dispozitiile art. 480, 481 Cod civil.
Judecatoria Tg. Jiu, prin sentinta civila nr. 7664 din 16.10.2008, a anulat ca netimbrata actiunea civila formulata de reclamanta, în contradictoriu cu pârâta Y, ca netimbrata.
A fost obligata reclamanta sa plateasca pârâtei suma de 500 lei, cu titlu de cheltuieli de judecata.
Pentru a pronunta aceasta sentinta instanta a retinut ca, în conformitate cu dispozitiile art.20 alin.3 din Legea 146/1997, neîndeplinirea obligatiei de plata a taxelor de timbru pâna la termenul stabilit se sanctioneaza cu anularea actiunii sau a cererii, desi a fost legal citata cu mentiunea de a achita taxa judiciara de timbru în cuantum de 3267,20 lei si de a depune timbre judiciare în valoare de 1,5 lei, reclamanta nu s-a conformat celor dispuse prin citatie, actiunea nefiind timbrata.
A mai retinut instanta ca, nefiind legal sesizata, nu se putea pronunta asupra cererii de amânare formulata de catre reclamanta.
În baza art.274 Cod de procedura civila instanta a dispus ca reclamanta sa fi obligata sa plateasca pârâtei cheltuieli de judecata în cuantum de 500 lei, reprezentând onorariu avocat.
Împotriva sentintei a declarat apel reclamanta, criticând-o pentru nelegalitate si netemeinicie în sensul ca în mod gresit instanta a dispus anularea actiunii ca netimbrata întrucât au formulat o cerere de amânare a judecarii cauzei pentru termenul din 16.10.2008 solicitând amânarea cauzei cu motivarea ca în ziua respectiva consilierul juridic are o alta cauza de sustinut la Curtea de Apel Craiova.
Ca, unitatea miniera nu putea fi reprezentata în aceeasi zi si de catre aceeasi persoana la doua instante aflate în localitati diferire, respectiv Craiova si Tg Jiu, iar daca s-ar fi refuzat achitarea taxei de timbru atunci convingerea instantei era una temeinica si legala, însa unitatea miniera a fost în imposibilitatea de a asigura asistenta juridica în cauza si prin pronuntarea sentintei s-a încalcat dreptul la aparare, dreptul la un proces echitabil si al egalitatii partilor în fata instantei.
În dezvoltarea motivelor de apel s-a mai aratat ca taxa de timbru s-a achitat la data de 15.10.2008 în jurul orelor 14 însa nu a fost depusa la registratura în aceeasi zi întrucât s-a încheiat programul si timbrarea cereri este o masura cu caracter fiscal care nu trebuie sa lezeze cauza sub aspectul solutionarii fondului în ceea ce priveste dreptul pretins.
Intimata pârâta a depus la dosarul cauzei întâmpinare prin care a solicitat respingerea apelului ca nefondat sustinând ca apelanta reclamanta nu a atasat cereri de amânare a cauzei si dovada achitarii taxei judiciare de timbru si a timbrului judiciar, iar exceptia de netimbrare este o exceptie de fond, absoluta si peremtorie.
Prin decizia civila nr.49 din 18 februarie 2009, pronuntata de Tribunalul Gorj în dosarul nr.12811/318/2008, s-a admis apelul declarat de reclamanta împotriva sentintei civile nr.7664 din 16 octombrie 2008, pronuntata de Judecatoria TG- Jiu în dosarul civil nr. 12811/318/2008, s-a desfiintat sentinta si s-a trimis cauza spre rejudecare la aceeasi instanta.
Pentru a se pronunta astfel instanta a retinut urmatoarele:
Este adevarat ca în conformitate cu art. 20 din Legea 146/1997 republicata taxele de timbru se platesc anticipat, iar neîndeplinirea obligatiei de plata pâna la termenul stabilit de instanta se sanctioneaza cu anularea actiunii sau cererii însa instanta este obligata ca odata cu citarea partii care a facut cererea sa o încunostinteze despre necesitatea plati taxei de timbru,
Nesocotirea acestei obligatii duce la nelegalitatea hotarârii prin care a fost anulata ca netimbrata actiunea reclamantului, instanta trebuind sa acorde un termen pentru ca aceasta în cunostinta de cauza sa-si timbreze cererea .
Având în vedre ca la instanta de apel reclamanta a facut dovada achitarii taxei de timbru în data de 15.10.2008 si au fost în imposibilitatea de a se prezenta în ziua judecarii cauzei asa cum rezulta din cererea de amânare, în mod gresit instanta s-a pronuntat pe exceptia netimbrarii cauzei.
Conform art. 6 pct. 1 din CEDO orice persoana are dreptul la judecarea în mod echitabil, în mod public si într-un termen rezonabil a cauzei sale de catre o instanta independenta si impartiala instituita de lege, astfel ca, instanta de fond a pronuntat o sentinta nelegala, având în vedere ca la dosarul cauzei se afla o cerere de amânare a cauzei si mai mult reclamanta a facut dovada achitarii taxei de timbru la instanta de apel cu data de 15.10.2008.
Împotriva acestei decizii a declarat recurs pârâta, întemeiat pe dispozitiile art.304 pct.7,9 Cod de procedura civila aportat la dispozitiile art. 20 din Legea nr.146/1997, solicitând admiterea recursului, modificarea deciziei civile si mentinerea sentintei civile, cu cheltuieli de judecata.
Contrar celor retinute în motivare de catre instanta de apel, reclamanta apelanta a fost citata cu mentiunea de a timbra si cuantumul taxei conform art.85 teza 1 Cod pr.civila, aspect ce rezulta atât din actele dosarului cât si din apelul declarat, prin care insa, nu a invocat ca motiv faptul ca nu ar fi fost citat cu mentiunea timbrarii, ci faptul ca nu a “putut” depune dovada achitarii taxei de timbru.
Motivarea instantei pe dispozitiile art.6 pct.1 CEDO nu are suport legal fiind încalcate dispozitiile art.20 din Legea nr.146/1997, si de asemenea în cauza nu poate fi retinuta o stare de fapt identica sau asemanatoare cu cauza Beian deoarece nu s-a solicitat o scutire sau o reducere a taxei de timbru, simpla împrejurare a achitarii de catre parte a taxei de timbru, fara a fi depus dovada la dosarul cauzei este fara relevanta atâta timp cât atât doctrina cât si practica au statuat ca prioritara în analizare este exceptia privitoare la timbrarea cererii principale, taxele trebuind a fi platite anticipat, asa încât pentru a se putea aprecia asupra temeiniciei cererii de amânare pentru lipsa de aparare trebuia ca instanta sa fie legal sesizata.
Prin întâmpinarea formulata în cauza reclamanta a solicitat respingerea recursului, învederând ca prin admiterea apelului Tribunalul Gorj a restabilit echilibrul în ceea ce reprezinta drepturile tuturor la o judecata echitabila, în masura în care cauza se afla la primul termen si cererea a fost depusa într-un interval rezonabil.
Corect a retinut instanta de apel ca obligatia achitarii taxei de timbru a fost achitata anterior, dar datorita faptului ca nu s-a putut asigura asistenta, concomitent la doua instante din localitati diferite, chitanta doveditoare de plata, nu a putut fi depusa.
Prin decizia nr. 638/13.05.2009, Curtea de Apel Craiova a respins recursul declarat de pârâta împotriva deciziei civile nr. 49 din 18 februarie 2009, pronuntata de Tribunalul Gorj în dosarul nr. 12811/318/2008, în contradictoriu cu intimata reclamanta.
Pentru a se pronunta astfel instanta a retinut urmatoarele:
Din motivarea instantei de apel se desprinde ideea necesitatii acordarii unui nou termen în vederea satisfacerii timbrajului de catre parte si din aceasta perspectiva s-a aratat ca, în acest sens, reclamanta trebuia citata cu mentiunea timbrarii si a cuantumului.
S-a retinut ca primul termen de judecata a fost la data de 16 oct.2008, reclamanta fiind citata cu mentiunea de a timbra totodata, fiind indicat si cuantumul sumei (fila 8 dosar fond), obligatie prevazuta de lege în acest sens.
Legea nu impune acordarea unui nou termen, decât în situatia în care partea nu a fost citata cu mentiunea de a timbra si indicarea cuantumului, ceea ce nu este cazul în speta.
Însa, aceasta parte a motivarii instantei de apel neconforma cu piesele dosarului, nu conduce, prin invocarea ca motiv de recurs a acestui aspect, la modificarea solutiei pentru urmatoarele argumente:
Potrivit art.20 alin.1 din Legea nr.146/1997, taxele de timbru se platesc anticipat, iar conform art.20 alin.2 din aceeasi lege, daca taxa judiciara de timbru nu a fost platita în momentul înregistrarii cererii, instanta va pune în vedere petentului sa achite suma datorata pâna la primul termen de judecata.
Sanctiunea anularii actiunii sau a cererii este prevazuta de art.20 alin.3 din Legea nr.146/1997 numai pentru situatia în care obligatia de plata nu a fost îndeplinita pâna la termenul stabilit însa recurenta, citata cu mentiunea de a depune taxa de timbru în valoare de 3267,2 lei noi, timbrul judiciar în valoare de 1,5 lei noi, si-a îndeplinit aceasta obligatie, anterior primului termen stabilit 16 oct.2008, deoarece potrivit chitantei seria TS 4 nr.2857908 (fila 10 dosar apel), plata taxei de timbru a fost facuta la data de 15.10.2008.
Fata de faptul ca recurenta si-a îndeplinit obligatia de plata anterior termenului de 16 oct.2008 s-a retinut ca în cauza nu sunt incidente prevederile art.20 alin.3 din legea nr.146/1997, chiar daca dovada achitarii s-a facut ulterior din motive independente de vointa reclamantei intimate, neaflata în culpa, asa cum reiese din cererea de amânare si extras ECRIS, din care reiese ca reclamanta în aceeasi data mai avea o cauza pe rol, iar consilierul juridic nu putea asigura apararea decât într-un singur dosar.
Cauza a fost înregistrata pe rolul Judecatoriei Tg- Jiu, la data de 11.06.2009, sub nr. 7385/318/2009
Prin serviciul registratura, la data de 07.09.2009, pârâta Balaci Valeria a depus întâmpinare prin care a solicitat respingerea actiunii formulate, afirmând ca actele premergatoare eliberarii titlului, respectiv procesul verbal de punere în posesie nr. 358/05.03.2007, precum si titlul de proprietate nr. 1508904/09.10.2007, i-au fost eliberate având la baza hotarâri judecatoresti ramase irevocabile, apreciind ca titlul sau de proprietate privit ca act administrativ, prin continut, este conform Legii Fondului Funciar, fiind eficient (filele 10-15).
Pe parcursul cercetarii judecatoresti a fost administrata proba cu interogatoriul reclamantei, proba cu înscrisuri si proba cu expertiza tehnica de specialitate
Analizând actele si lucrarile dosarului instanta constata ca actiunea formulata de reclamanta în contradictoriu cu pârâta, este neîntemeiata pentru urmatoarele considerente:
Actiunea în revendicare este acea actiune reala prin care reclamantul cere instantei de judecata sa i se recunoasca dreptul de proprietate asupra unui bun determinat si, pe cale de consecinta, sa-l oblige pe pârât la restituirea posesiei bunului.
Proba dreptului de proprietate asupra terenului în litigiu revine reclamantului în conformitate cu art. 1169 Cod Civil.
În speta instanta retine ca ambele pati invoca faptul ca sunt proprietarii terenului în litigiu, învederând ca detin acte de proprietate cu privire la acesta, acte ce provin de la autori diferiti.
Conform doctrinei si practicii judiciare în materie într-o actiune în revendicare, în situatia în care atât reclamantul cât si pârâtul detin titluri scrise privind dreptul de proprietate asupra imobilului în litigiu, titluri ce provin de la autori diferiti, instanta este obligata sa le cerceteze si sa pronunte hotarârea în favoarea acelei parti care a dobândit bunul de la autorul al carui drept este mai preferabil.
În speta instanta retine ca fiecare dintre parti invoca dreptul de proprietate asupra terenului în litigiu, reclamanta în baza contractelor de vânzare cumparare autentificate sub nr. 7741/03.10.2002, 380/05.02.2003, 7162/12.09.2002 si 479/12.02.2003, iar pârâta în baza titlului de proprietate nr. 1508904/09.10.2007.
Din raportul de expertiza întocmit în cauza (filele 94-100) instanta retine ca terenul în litigiu este în suprafata de 8422 mp si se regaseste atât în titlul de proprietate eliberat în favoarea pârâtei cât si în contractele de vânzare cumparare invocate de reclamanta, astfel 134 mp ce se regaseste în contractul de vânzare cumparare autentificat sub nr. 774/03.10.2002, 3562 mp ce se regaseste în contractul de vânzare cumparare autentificat sub nr. 380/05.02.2003, 637 mp ce se regaseste în contractul de vânzare cumparare autentificat sub nr. 7162/12.09.2002 si 4089 mp ce se regaseste în contractul de vânzare cumparare autentificat sub nr.479/12.02.2003, persoanelor cu care reclamanta a încheiat aceste contracte de vânzare cumparare fiindu-le eliberate titlurile de proprietate nr. 3/10.05.2002, 20/11.10.2002, 10/11.10.2002 si 17/29.08.2002.
Analizând titlurile de proprietate invocate de parti instanta retine urmatoarele:
Titlul de proprietate nr. 1508904/09.10.2007, eliberat pârâtei a fost emis în temeiul sentintei civile irevocabile nr. 7727/30.11.2006, pronuntata de Judecatoria Tg Jiu în dosarul nr. 815/318/2006 (fila 16) prin care s-a dispus reconstituirea în favoarea pârâtei a dreptului de proprietate pentru suprafata de 3,5 ha tern cu vegetatie forestiera, având latimea de 20 m si lungimea de 1750 m, cu vecinii la N Boltasu Emanoil si Dochian Ion, la S cu Boltasu Emanoil, la V si E rest proprietate.
Din considerentele sentintei civile mentionate instanta retine ca reconstituirea dreptului de proprietate pe terenul mentionat în dispozitivul sentintei s-a facut pe vechiul amplasament ce a apartinut autoarei pârâtei, conform actului de vânzare cumparare din data de 23.08.1920 si care a fost identificat prin raportul de expertiza întocmit de expert Munteanu Iancu, art. 24 din Legea nr. 1/2000 stabilind prioritatea unei astfel de reconstituiri.
În aceste conditii este cert ca dreptul de proprietate asupra terenurilor cu vegetatie forestiera reconstituit în favoarea persoanelor de la care reclamanta a cumparat inclusiv suprafata de 8422 mp teren cu vegetatie forestiera ce se regaseste si în titlul de proprietate eliberat pârâtei nu respecta vechiul amplasament al autorilor acestora.
Din considerentele sentintei civile nr. 843/2006 (fila 221) instanta constata ca pârâta a formulat cerere de reconstituire a dreptului de proprietate cu privire la acest teren în anul 1998, prin urmare anterior eliberarii adeverintelor de proprietate, proceselor verbale de punere în posesie si titlurilor de proprietate persoanelor ce si-au înstrainat terenurile catre reclamanta, din înscrisurile aflate la filele 45 – 56 rezultând ca toate aceste acte de proprietate au fost eliberate în anul 2002.
Având în vedere cele aratate si tinând seama de faptul ca în conformitate cu dispozitiile art. 24 din Legea nr. 1/2000 reconstituirea dreptului de proprietate asupra terenurilor cu vegetatie forestiera, pentru diferenta dintre suprafata primita prin aplicarea legilor fondului funciar si cea avuta în proprietate, persoanelor fizice si juridice sau, dupa caz, mostenitorilor acestora, se face pe vechile amplasamente, instanta apreciaza ca titlul de proprietate eliberat în favoarea pârâtei este mai bine caracterizat, actiunea formulata de reclamanta fiind în aceste conditii neîntemeiata.
Având în vedere faptul ca pârâta a depus cerere de reconstituire a dreptului de proprietate cu privire la terenul în litigiu înca din anul 1998 când terenul era liber, titlurile de proprietate si procesele verbale de punere în posesie invocate de reclamanta fiind emise în anul 2002, instanta retine ca nu sunt incidente în speta dispozitiile art. 24, alineat 2 din Legea nr. 1/2000 care excepteaza de la reconstituirea dreptului de proprietate pe vechiul amplasament terenurile atribuite fostilor cu respectarea prevederilor Legii nr. 18/1991 pentru care se eliberasera deja titluri de proprietate sau procese verbale de punere în posesie.
Având în vedere dispozitiile art. 274 Cod de procedura civila conform carora partea care cade în pretentii va fi obligata la cerere sa plateasca cheltuielile de judecata dovedite de partea adversa, instanta urmeaza sa oblige reclamanta la plata catre pârâta a sumei de 2500 lei cu titlu de cheltuieli de judecata, reprezentând onorariu de avocat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
HOTARASTE
Respinge actiunea formulata de reclamanta X, cu sediul în……, în contradictoriu cu pârâta Y, domiciliata în …………
Obliga reclamanta la plata catre pârâta a sumei de 2500 lei cu titlu de cheltuieli de judecata.
Cu recurs în termen de 15 zile de la comunicare.
Pronuntata în sedinta publica azi 13.07.2010.
PRESEDINTE, GREFIER,
MIHAELA SURDOIU IRINA CALUGARU
Red.S.M./Th.S.M.
4 ex./15.07.2010
