Reconstituirea dreptului de proprietate. Lipsa calităţii de proprietar sau de moştenitor al acestuia Fondul funciar


Prin acţiunea civilă înregistrată la Judecătoria Caransebeş nr. 786/208/C/2007 din 15.02.2007, reclamanta B.V. a solicitat, în contradictoriu cu Comisia Locală de Fond Funciar Băile Herculane şi Comisia Judeţeană de Fond Funciar Caraş-Severin, ca prin hotărârea ce se va pronunţa să se dispună reconstituirea dreptului de proprietate asupra terenului cu vegetaţie forestieră, situat în punctul „Între Plaiuri”, pe raza comunei Podeni, sat Gornenţi, judeţul Mehedinţi în suprafaţa de 8,00 ha, aflat în administrarea Ocolului Silvic Băile Herculane.

În motivarea acţiunii, reclamanta a susţinut că a solicitat în baza Legii nr. 247/2005 reconstituirea dreptului de proprietate asupra terenului atât Comisiei Locale de Fond Funciar Băile Herculane cât şi Comisiei Judeţene de fond funciar Caraş-Severin, însă acestea au respins cererea, prin hotărârea nr. 97/20.10.2006.

Prin sentinţa civilă nr.621 din 29.03.2007, Judecătoria Caransebeş a admis excepţia necompetenţei teritoriale a instanţei şi a declinat competenţa de soluţionare în favoarea Judecătoriei Orşova.

Împotriva sentinţei pronunţată, petenta a formulat recurs, cale de atac respinsă de Tribunalul Caraş-Severin prin decizia civilă nr.595 din 25.05.2007, cauza fiind înregistrată pe rolul Judecătoriei Orşova sub nr.786/208/2007.

Prin sentinţa civilă nr.110 din 23.02.2009, Judecătoria Orşova a admis excepţia de necompetenţă teritorială a instanţei şi a declinat competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea Judecătoriei Baia de Aramă, reţinându-se că, terenul solicitat a fi reconstituit se află pe raza teritorial administrativă a comunei Balta, localitate aflată în circumscripţia teritorială a Judecătoriei Baia de Aramă.

Prin sentinţa civilă nr. 325 din 19 mai 2010 Judecătoria Baia de Aramă a admis excepţia necompetenţei teritoriale a instanţei.

A declinat competenţa soluţionării plângerii în favoarea Judecătoriei Orşova.

A constatat conflict negativ de competenţă şi a înaintat cauza Tribunalului Mehedinţi în vederea soluţionării acestuia.

Prin sentinţa civilă nr 356 din 28 iunie 2010 Tribunalul Mehedinţi – Secţia Civilă a constatat competenţa soluţionării cauzei civile privind pe petenta Bîrlan Victoria şi pe intimaţii Comisia Locală de Fond Funciar din cadrul Primăriei Băile Herculane, Comisia Judeţeană de Fond Funciar din cadrul Prefecturii Caraş Severin, Comisia Locală de Fond Funciar din cadrul Primăriei Balta, Comisia Judeţeană de Fond Funciar din cadrul Prefecturii Mehedinţi, în favoarea Judecătoriei Orşova. S-a apreciat că potrivit art. 53 alin.(2) din Legea nr. 18/1991 plângerea împotriva hotărârilor Comisiilor de Fond Funciar este de competenta soluţionare a Judecătoriei în a cărei rază teritorială se află terenurile care au făcut obiectul cererii de reconstituire, iar din raportul de expertiză întocmit în dosar nr. 955/181/2009 al Judecătoriei Baia de Aramă de expert tehnic I.M. rezultă că terenul cu vegetaţie forestieră ce face obiectul plângerii se află situat în pct. „Între Plaiuri” pe teritoriul administrativ al Comunei Podeni, localitate aflată în circumscripţia teritorială a Judecătoriei Orşova.

Cauza a fost înregistrată sub nr. 1034/274/2010 pe rolul acestei instanţe.

Prin sentinţa civilă nr. 544/28.09.2010 pronunţată de Judecătoria Orşova fost admisă plângerea ,omologat raportul de expertiză întocmit de expert I.M., şi s-a dispus reconstituirea dreptului de proprietate în favoarea petentei asupra suprafeţei de 61.160 mp pădure situată în extravilanul comunei Podeni.

Prin decizia civilă nr.249/R/21.02.2011 Tribunalul Mehedinţi a admis recursul civil formulat de recurenta-intimată Comisia Judeţeană de Fond Funciar din cadrul Prefecturii Caraş-Severin, împotriva sentinţei civile nr. 544 din 28.09.2010 pronunţată de Judecătoria Orşova în contradictoriu cu intimata- petentă B.V. şi intimata Comisia Locală de Fond Funciar din cadrul Primăriei Băile Herculane, a casat sentinţa şi a trimis cauza spre rejudecare aceleiaşi instanţe.

S-a reţinut că din raportul de expertiză întocmit în dosar nr. 995/181/2009 al Judecătoriei Baia de Aramă de către expert I.M., raport omologat prin sentinţa atacată, rezultă că terenul cu vegetaţie forestieră ce face obiectul plângerii se află situat în pct. ,,Intre Plaiuri” pe teritoriul comunei Podeni, prima instanţă a pronunţat sentinţa în contradictoriu cu intimatele CLFF Băile Herculane şi CJFF Caraş Severin.

Astfel, potrivit disp.art.9 alin.(3) din L.18/1991 în procedura de reconstituire a dreptului de proprietate cererea se depune la primăria localităţii în a cărei rază teritorială se află terenul pentru care urmează să fie reconstituit dreptul de proprietate, iar art.53 alin.(2) din L.18/1991 prevede că împotriva hotărârii comisiei judeţene se poate face plângere la judecătoria în a cărei rază teritorială se află terenul.

Prin urmare, competenţa de soluţionare a cererii îi revenea Comisiei locale de fond funciar Podeni, iar în eventualitatea unei contestaţii Comisiei judeţene de fond funciar Mehedinţi, iar procesul trebuia să se poarte în contradictoriu cu Comisia locală de fond funciar Podeni şi Comisia judeţeană de fond funciar Mehedinţi, care au calitate procesuală pasivă.

Cauza a fost înregistrată la Judecătoria Orşova la 30.03.2011 sub nr. 1034/274/2010*.

La solicitarea instanţei, Primăria Podeni a trimis cu adresa nr. 950/23.05.2011 documentele cu privire la reconstituirea dreptului de proprietate al petentei.

La termenul de judecată din 23.05.2011 s-a luat din oficiu, declaraţie petentei.

Analizând actele si lucrările dosarului instanţa retine următoarele:

Prin cererea adresată Comisiei Locale de Fond Funciar Băile Herculane şi înregistrată sub nr.9698/28.11.2005, petenta B.V. în calitate de moştenitoare a autoarei sale B.S., a solicitat reconstituirea dreptului de proprietate pentru suprafaţa de teren de 8 ha în pct. numit „Între Plaiuri”cu vecinii la N-drum forestier; S- N.G.; E- P. R.

Prin Hotărârea nr.97/20.10.2006 Comisia Locala de Fond Funciar Băile Herculane a respins cererea petentei ca nefondată, cu motivarea ca petenta nu face dovada preluării abuzive de către Statul Român a terenului solicitat şi că folosinţa unei parcele nu constituie temei legal al reconstituirii dreptului de proprietate.

Prin Hotărârea Comisiei Judeţene de Fond Funciar Caraş-Severin nr.136/20.12.2006 s-a respins plângerea petentei, menţinându-se Hotărârea nr.97/20.10.2006 a Comisiei Locale de Fond Funciar Băile Herculane.

Prin Hotărârea nr.338/26.08.2009, CJFF Mehedinţi ca organ administrativ jurisdicţional, a respins cererea petentei B.V., prin care aceasta se plângea de refuzul comisiilor locale Podeni şi Balta de a dispune reconstituirea dreptului de proprietate asupra unui teren forestier în suprafaţă de 8 ha. situat în pct.,, Între Plaiuri,, din raza teritorială a satului Gornenţi.

Comisia Judeţeană de Fond Funciar Mehedinţi şi-a motivat hotărârea prin faptul că nu are competenţa teritorială de a soluţiona o plângere împotriva unei hotărâri a CLFF Băile Herculane şi CJFF Caraş Severin.

Potrivit art. 33 alin.(1) din Legea nr.1/2000 modificat prin Legea nr.247/2005, cererile de reconstituire a dreptului de proprietate se consideră că sunt în termen şi sunt valabile, chiar dacă au fost depuse la o comisie locală de fond funciar necompetentă teritorial, aceasta urmând a transmite cererea comisiei competente: ,, Pot cere reconstituirea dreptului de proprietate şi foştii cărora li s-au respins cererile sau li s-au modificat sau anulat adeverinţele de proprietate, procesele-verbale de punere în posesie sau titlurile de proprietate prin nesocotirea prevederilor art. III din Legea nr. 169/1997.

Cererile de reconstituire a dreptului de proprietate se consideră a fi depuse în termen chiar dacă acestea au fost depuse la alte comisii decât cele competente potrivit legii; aceste comisii vor trimite cererile, din oficiu, comisiilor competente, înştiinţând despre acest lucru şi persoanele îndreptăţite,, .

Pe cale de consecinţă, deşi cererea petentei a fost transmisă CJFF Mehedinţi de către Judecătoria Baia de Aramă, la momentul când a fost învestită cu judecarea plângerii, iar nu de către comisia locală ce a primit cererea spre soluţionare, CJFF Mehedinţi era competentă să se pronunţe asupra acestei cereri şi să soluţioneze plângerea, ceea ce a şi făcut prin faptul că a respins-o.

Având în vedere că a fost depăşit stadiul administrativ – jurisdicţional, instanţa este competentă cu soluţionarea plângerii în temeiul art.53 alin.(2) din Legea nr.18/1991 actualizată.

Potrivit dispoziţiilor legilor funciare, art.1, art.3 alin.(5) şi art.24 alin.(1) din Legea nr.1/2000 actualizată, beneficiază de efectele reparatorii ale acestora persoanele care au deţinut terenuri agricole pe care le-au înscris în cooperativa agricolă de producţie, şi terenuri forestiere care le-au fost confiscate fără titlu de regimul comunist: ,, Persoanelor fizice şi persoanelor juridice care au formulat cereri pentru reconstituirea dreptului de proprietate pentru terenurile agricole şi pentru terenurile forestiere, în termen legal, li se reconstituie dreptul de proprietate în condiţiile prevăzute de prezenta lege. Dispoziţiile acestei legi se aplică şi în cazul restituirii construcţiilor accesorii terenurilor agricole şi silvice.

,,Prin proprietar deposedat, în sensul prezentei legi, se înţelege persoana titulară a dreptului de proprietate în momentul deposedării; Reconstituirea dreptului de proprietate asupra terenurilor forestiere, pentru diferenţa dintre suprafaţa primită prin aplicarea legilor fondului funciar şi cea avută în proprietate, persoanelor fizice şi juridice sau, după caz, moştenitorilor acestora, se face pe vechile amplasamente,,.

Din înscrisurile depuse la dosar: B.I seria DK, nr.707960, certificat de naştere seria Na nr.545914 emise pe numele petentei, coroborate cu declaraţia petentei B.V., rezultă că aceasta nu este descendenta defunctei B.S., ci este nora acesteia, autorii săi fiind D. T. şi L.

Conform art.13 alin.(1) din Legea 18/1991, coroborat cu art.13, art.26 alin.(1), art.39 alin.(1), (2),(4), art.61 din HG nr.890/2005 care aprobă Regulamentul de punere în aplicare a Legii nr.247/2005 reconstituirea dreptului de proprietate se face la cerere, pe numele persoanelor îndreptăţite, iar în cazul cooperatorilor decedaţi pe numele moştenitorilor: descendenţi direcţi, colaterali privilegiaţi, ascendenţi de gradul II, colaterali de gradul III, şi colaterali de gradul IV ca ultime persoane cu vocaţie succesorală, pe vechile amplasamente potrivit schiţei cu amplasamentul depus de solicitant, iar terenurile forestiere nu fac obiectul constituirii dreptului de proprietate.

Art.13 alin.(1) din Lg.18/1991 ,, Calitatea de moştenitor se stabileşte pe baza certificatului de moştenitor sau a hotărârii judecătoreşti definitive ori, în lipsa acestora, prin orice probe din care rezultă acceptarea moştenirii.

Art.13 alin.(1) din HG nr.890/2005 ,, Stabilirea dreptului de proprietate pentru foştii cooperatori, în viaţă la momentul intrării în vigoare a legii, se face pe numele persoanelor îndreptăţite, iar pentru cooperatorii decedaţi, pe numele moştenitorilor. Când sunt mai mulţi moştenitori stabilirea dreptului de proprietate se face pe numele tuturor moştenitorilor.

(2) În situaţia în care pentru stabilirea dreptului de proprietate au depus cereri la comisie mai multe categorii de moştenitori, cererile moştenitorilor legali vor fi luate în considerare, prin excludere, în următoarea ordine de preferinţă:

a) cele ale descendenţilor direcţi (copii, nepoţi, strănepoţi), singuri sau în concurs cu soţul supravieţuitor, excluzându-i pe toţi ceilalţi moştenitori; copiii îi exclud pe nepoţi şi aceştia pe strănepoţi, în afară de cazul în care nepoţii sau, după caz, strănepoţii vin la moştenire în locul părintelui decedat anterior autorului succesiunii, prin reprezentare legală;

b) cele ale colateralilor privilegiaţi (fraţi, surori şi descendenţii acestora – copiii şi nepoţii acestora) şi ale ascendenţilor de gradul I (părinţi), împreună sau singuri şi, după caz, în concurs cu soţul supravieţuitor, excluzându-i pe ceilalţi moştenitori de grad mai îndepărtat; fraţii şi surorile îi exclud pe descendenţii lor; aceştia din urmă pot veni la moştenire în locul tatălui sau al mamei (frate sau soră) în cazul în care aceştia au decedat anterior autorului succesiunii, prin reprezentare legală;

c) cele ale ascendenţilor de gradul II (bunici), singuri sau în concurs cu soţul supravieţuitor;

d) cele ale colateralilor de gradul III (unchi, mătuşi), excluzându-i pe ceilalţi moştenitori de grad mai îndepărtat, singuri sau, după caz, în concurs cu soţul supravieţuitor;

e) cele ale moştenitorilor colaterali de gradul IV (veri) ca ultime persoane cu vocaţie succesorală, singuri sau în concurs cu soţul supravieţuitor.

Art.26 alin.(1) Terenurile cu vegetaţie forestieră – păduri, zăvoaie, tufărişuri, păşuni împădurite – care au aparţinut persoanelor fizice se restituie, la cerere, foştilor proprietari sau moştenitorilor acestora, într-o suprafaţă egală cu cea trecută în proprietatea statului,[…….].

Art.39 alin. (1) Reconstituirea dreptului de proprietate se face pe vechile amplasamente, dacă acestea nu au fost atribuite legal altor persoane.

(2) În acest scop se va solicita persoanelor care au depus cereri pentru reconstituirea dreptului de proprietate în termen legal, schiţa amplasamentului cu terenul deţinut sau orice alte informaţii din care să rezulte identificarea vechiului amplasament solicitat.

………………………………………………………………………………..]

(4) Pentru terenurile forestiere comisiile locale vor stabili dacă vechiul amplasament, identificat în conformitate cu documentaţiile prezentate la alin. (2), nu a fost atribuit legal şi poate fi retrocedat.

Art.61 alin.(1) Reconstituirea dreptului de proprietate asupra terenurilor forestiere se face, pe vechile amplasamente, din suprafeţele de teren cu destinaţie forestieră cuprinse în amenajamentele silvice şi din terenurile cu destinaţie agricolă acoperite cu vegetaţie forestieră (păşuni împădurite, tufărişuri, zăvoaie şi altele asemenea). Reconstituirea se va face având în vedere structura de proprietate existentă la momentul deposedării abuzive a acestor terenuri de către regimul comunist.

(2) Terenurile forestiere nu fac obiectul constituirii dreptului de proprietate,,.

Faţă de textele actelor normative ce reglementează reconstituirea dreptului de proprietate asupra terenurilor agricole şi forestiere, menţionate anterior, instanţa constată că petenta B.V. nu are calitate de moştenitor cu vocaţie succesorală al autoarei B.S., care ar fi deţinut terenuri forestiere anterior anului 1948 pe raza satului Gornenţi, comuna Podeni, jud.Mehedinţi, şi nu este îndreptăţită la reconstituirea dreptului de proprietate, iar pe cale de consecinţă va respinge plângerea împotriva Hotărârii nr.338/26.08.2009 a CJFF Mehedinţi ca nefondată.