Recurs civil-pretentii Cereri


TRIBUNALUL TULCEA

SECTIA CIVILA, DE ADMINISTRATIV SI FISCAL

DECIZIA CIVILA nr.32

Sedinta publica din data de 19 ianuarie 2012

T R I B U N A L U L:

Prin cererea adresata Judecatoriei Tulcea la data de 22.10.2009 si înregistrata sub nr. /327/2009 reclamantul …a solicitat obligarea pârâtului … la plata sumei de 3800 lei, reprezentând contravaloarea reparatiilor la autoturismul proprietatea sa, avariat din culpa pârâtului.

În motivare arata ca la 8.10.2009, autoturismul sau cu nr. …, a fost implicat într-un accident provocat de pârât.

Mai arata reclamantul ca avariile si reparatia pârâtului au fost stabilite pe baza procesului-verbal de contraventie seria CC nr. …, ocazie cu care pârâtul a declarat ca nu este de acord sa-l despagubeasca si nici sa faca dovada asigurarii sale pentru a fi despagubit de vreo societate de asigurari.

În dovedire a depus înscrisuri si a invocat dispozitiile art. 998-999 Cod civil.

Pârâtul legal citat a aratat prin întâmpinare ca este asigurat la Euroins România – Reasigurare S.A. – Sucursala Tulcea conform politei seria RO/16/H16/D2 nr. ….

Mai arata ca agentul constatator nu a sosit la fata locului, si sustine ca nu a savârsit nici o abatere de la legea circulatiei, si ca tocmai reclamantul este de vina care a iesit din coloana de masini, din spatele sau, l-a depasit pe partea dreapta, încercând sa intre în intersectie virând la stânga.

La termenul din 5.01.2010, reclamantul a solicitat chemarea în judecata în calitate de pârâta si a societatii de asigurare S.C. … S.A., pentru a fi obligata la plata contravalorii reparatiilor efectuate la autoturismul reclamantului.

Reclamantul a solicitat de asemenea proba cu interogatoriul pârâtului, martori, înscrisuri si expertiza.

La dosarul cauzei a fost depus acceptul de plata pentru suma de 3750 lei, pentru reparatiile efectuate la autoturismul nr. ….

La termenul din 11 mai 2010, pârâtul, prin aparatorul sau, a invocat lipsa calitatii procesuale pasive, motivând ca la prima zi de înfatisare a depus polita de asigurare, iar despagubirea se stabileste si se efectueaza fara acordul asiguratului, asiguratorul fiind acela care suporta atât paguba cât si cheltuielile de judecata.

Reclamantul a aratat ca plata despagubirilor a fost efectuata de catre asigurator.

Prin sentinta civila nr. 2154/29 iunie 2010 Judecatoria Tulcea a respins exceptia lipsei calitatii procesuale pasive a pârâtului, ca nefondata, a constatat ca cererea reclamantului având ca obiect pretentii, a ramas fara obiect, prin achitarea sumei de catre asigurator si a obligat pârâtul … la plata cheltuielilor de judecata constând în taxe timbru si onorariu avocat în suma de 1823,10 lei, în favoarea reclamantului.

Pentru pronuntarea acestei hotarâri, prima instanta a retinut ca, la data de 8.10.2009, autoturismul reclamantului a fost implicat într-un accident rutier, vinovatia fiind stabilita fata de pârât, prin procesul-verbal seria CC nr. ….

Cu prilejul întocmirii procesului-verbal de contraventie, pârâtul a declarat ca nu este de acord ca reclamantul sa fie despagubit de asigurator si nici nu a prezentat o asigurare în acest sens.

Cu privire la exceptia privind calitatea procesuala pasiva a pârâtului, instanta urmeaza sa o respinga ca nefondata.

Calitatea procesuala pasiva se refera la existenta unei identitati între persoana chemata în judecata în calitate de pârât si persoana care poate fi obligata în raportul juridic dedus judecatii.

Asadar pârâtul este cel care a provocat un prejudiciu reclamantului si atâta vreme cât nu a facut dovada calitatii sale de asigurat, exprimându-si opozitia la plata despagubirilor, rezulta ca la momentul chemarii sale în judecata, acesta era persoana care trebuia obligata la plata despagubirilor catre reclamant.

În temeiul acestor considerente, pârâtul a fost obligat la plata cheltuielilor de judecata catre reclamant, pârâtul fiind cel care a determinat declansarea procesului si efectuarea de catre reclamant a cheltuielilor privind taxele de timbru si onorariul de avocat.

Pe fondul cauzei, instanta de fond a constatat ca actiunea a ramas fara obiect, întrucât asiguratorul a efectuat plata reparatiilor ce au fost efectuate la autoturismul reclamantului.

Împotriva hotarârii primei instante pârâtul … a declarat recurs.

În motivarea recursului, recurentul a aratat ca instanta de fond a omis sa se pronunte asupra cererii reclamantului de obligare la plata cheltuielilor de judecata a asiguratorului si ca hotarârea a fost data cu încalcarea si aplicarea gresita a legii.

A aratat recurentul ca potrivit art. 43 si 49 din legea nr. 136/1995 pagubele create prin evenimentele de circulatie ca si eventualele cheltuieli de judecata se recupereaza de la asigurator.

În drept, recurentul a invocat dispozitiile art. 304, pct. 7, 8 si 9 c.pr.civ.

La data de 25 octombrie 2010 intimatul …a depus la dosar întâmpinare, prin care a solicitat respingerea recursului ca nefondat.

Analizând recursul declarat de catre …, Tribunalul constata ca acesta nu este întemeiat.

Astfel, în mod corect prima instanta a respins exceptia lipsei calitatii procesuale pasive a recurentului …, acesta având aceasta calitate procesuala, în calitatea sa de al prejudiciului. Este adevarat ca acesta avea încheiata o asigurare de raspundere civila, însa în aceasta situatie autorul prejudiciului raspunde alaturi de asigurator pentru acoperirea prejudiciului cauzat altei persoane.

Potrivit art. 54, alin. 1 din legea nr. 136/1995 despagubirea se stabileste si se efectueaza conform art. 43 si 49, iar în cazul stabilirii despagubirii prin hotarâre judecatoreasca, drepturile persoanelor pagubite prin accidente produse de vehicule aflate în proprietatea persoanelor asigurate în România se exercita împotriva asiguratorului de raspundere civila, în limitele obligatiei acestuia, stabilita în prezentul capitol, cu citarea obligatorie a persoanei/persoanelor raspunzatoare de producerea accidentului în calitate de intervenienti fortati.

Rezulta deci ca în cazul stabilirii despagubirii pe cale judecatoreasca actiunea civila se îndreapta împotriva asiguratorului, dar citarea în cauza a asiguratului este obligatorie (în acel caz ca intervenient fortat). Cu atât mai mult, în cazul de fata, în care autorul prejudiciului nu a indicat societatea de asigurare decât dupa începerea procesului intentat de persoana prejudiciata împotriva sa, prezenta sa în proces este obligatorie, în calitate de pârât si nu de intervenient fortat.

În ce priveste cheltuielile de judecata, potrivit art. 274 c.pr.civ. partea care cade în pretentii va fi obligata, la cerere, sa plateasca cheltuielile de judecata.

În cauza de fata, Tribunalul retine ca procesul a fost provocat de catre pârât prin faptul ca, pe de o parte a refuzat sa-l despagubeasca pe reclamant, iar pe de alta parte a refuzat sa indice asiguratorul sau de la care reclamantul avea posibilitatea sa recupereze prejudiciul creat de pârât.

Tribunalul mai retine ca litigiul a fost solutionat prin plata de catre asigurator (indicat de pârât abia odata cu întâmpinarea), de bunavoie, a despagubirii solicitata de reclamant, astfel ca culpa procesuala apartine în exclusivitate, asa cum în mod corect a stabilit instanta de fond, pârâtului-recurent.

Tribunalul mai arata ca procesul de fata putea fi evitat daca pârâtul recurent ar fi indicat reclamantului denumirea asiguratorului sau si astfel acest asigurator ar fi platit de bunavoie (cum de altfel s-a si întâmplat în cursul procesului) despagubirea cuvenita reclamantului. Nefacând acest lucru, pârâtul si-a asumat riscul cauzarii unui proces inutil, sanctiunea procesuala fiind în acest caz tocmai plata cheltuielilor de judecata provocate de acest proces.

Asa fiind, instanta de fond nu a omis a se pronunta asupra cheltuielilor de judecata ce revin asiguratorului, asa cum sustine recurentul, ci a obligat doar partea aflata în culpa procesuala (în speta pârâtul – recurent) la plata acestor cheltuieli în exclusivitate.

În ce priveste lipsa unei notificari, Tribunalul arata, în acord cu intimatul, ca în cazul raspunderii civile delictuale notificarea nu este necesara, autorul faptei ilicite fiind de drept în întârziere.

Pentru motivele aratate, Tribunalul va respinge recursul ca nefondat si va mentine hotarârea atacata ca legala si temeinica.

3